2,112 matches
-
Culori aprinse,-ntinse pan’ la cer Ne dau un fel de dragoste nebună Ce ne consumă ritmic, efemer. De azi încep să număr anotimpuri. Alene-și face cuibul statuar Un timp opac, ce-nchide printre ziduri Iubiri solemne că un sanctuar. Citește mai mult Vor trece peste noi trei anotimpuri.Trei stropi de vânt vor ține în balansPovești de dor venind din alte timpuri,Cu epiloguri încă în suspans.Ești vară mea în care-mi spui cuvinteRostite la-ntâlnirea dintre zei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
albastre aruncate-n luna,Culori aprinse,-ntinse pan’ la cerNe dau un fel de dragoste nebunăCe ne consumă ritmic, efemer.De azi încep să număr anotimpuri.Alene-și face cuibul statuarUn timp opac, ce-nchide printre ziduriIubiri solemne că un sanctuar.... VIII. NOSTALGIE, de Lăură Hubati, publicat în Ediția nr. 1620 din 08 iunie 2015. Azi ai plecat spre țărmul tău de mare, Eu am rămas sub colțul meu de cer Să strâng tăceri din altă așteptare, Alt mâine-n doi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
liberă.Mă voi lipi de un copac și îi voi privi coroana!își zise ea.Pădurea o primi cu o binevoință aparte. Era doar loc și pentru ea, mult prea mult loc. Deși lumina era pe cale de a părăsi acest sanctuar, își deschide brațele și se rotește la fel ca o balerină pe o scenă.Nu aude apaluze, doar vântul și copacii îi sunt singurii spectatori. Face o plecăciune, așa cum balerinele fac la sfârșitul spectacolului. Privește în jur și observă că
CHEMAREA PǍDURII de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/372141_a_373470]
-
bărbatul Ce cutreieră mările și oceanele lumii. Coapsele lui sunt o pajiște cu bujori, Curcubeul sălășluiește-n ochii săi, Și mângâierea-n brațul lui puternic. O, cât de puternic esti, bărbatule călător Ce-mi ostoiești setea, și mă torturezi În sanctuarul nopților și al zilelor! Iubirea ta e cea mai dulce poezie, Dorurile ți-s doar clipe de melancolie, Zările care te cheamă sunt lumi ce te așteaptă Departe, în vocile vântului prin mreaja sărutului. *** Mi-e dor de bărbatul ce
ZIUA MARINEI ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374785_a_376114]
-
care te cheamă sunt lumi ce te așteaptă Departe, în vocile vântului prin mreaja sărutului. *** Mi-e dor de bărbatul ce, cutreieră mările și oceanele lumii. Mă-nclin în fața ta, bărbate călător, Ce vii și pleci sporindu-mi setea În sanctuarul nopților și al zilelor... De ce mi-e dor când ești lângă mine?! De ce nu te-ntorci bărbate călător? De ce nu-mi împlinești viața? Mi-e dor de tine, bărbatule călător! Floarea Cărbune Mi-e dor de bărbatul Ce cutreieră mările
ZIUA MARINEI ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374785_a_376114]
-
bărbatul Ce cutreieră mările și oceanele lumii. Coapsele lui sunt o pajiște cu bujori, Curcubeul sălășluiește-n ochii săi, Și mângâierea-n brațul lui puternic. O, cât de puternic esti, bărbatule călător Ce-mi ostoiești setea, și mă torturezi În sanctuarul nopților și al zilelor! Iubirea ta e cea mai dulce poezie, Dorurile ți-s doar clipe de melancolie, Zările care te cheamă sunt lumi ce te așteaptă Departe, în vocile vântului prin mreaja sărutului. *** Mi-e dor de bărbatul ce
ZIUA MARINEI ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374785_a_376114]
-
care te cheamă sunt lumi ce te așteaptă Departe, în vocile vântului prin mreaja sărutului. *** Mi-e dor de bărbatul ce, cutreieră mările și oceanele lumii. Mă-nclin în fața ta, bărbate călător, Ce vii și pleci sporindu-mi setea În sanctuarul nopților și al zilelor... De ce mi-e dor când ești lângă mine?! De ce nu te-ntorci bărbate călător? De ce nu-mi împlinești viața? Mi-e dor de tine, bărbatule călător! Floarea Cărbune Referință Bibliografică: ZIUA MARINEI ROMÂNE / Floarea Cărbune : Confluențe
ZIUA MARINEI ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374785_a_376114]
-
o muză! Doar eu și iarna rătăcind în alb pe-o pânză, Un pictor trist ce mă luase prizonier! Rezeamă pașii atunci când trec poteci Pe vise-n van ce au uitat să mai respire, Cade zăpada regăsirilor în mine, Prin sanctuare -n gene sunt povești! Peste o aripă de dor o voce strigă: -Trezește-te!..un ceai de trandafir? Îl vrei?Ce ai?..Nimic ..doar că eram zefir, Prin dimineți de februarie captivă! Referință Bibliografică: Dimineți de februarie / Geanina Nicoleta : Confluențe Literare
DIMINEȚI DE FEBRUARIE de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378757_a_380086]
-
un simulacru de anchetă din partea unei comisii a Senatului ca să mai accentueze testimoniul de onorabilitate al d-lui Mihălescu, cu toate că acest domn, odată verificat și admis de Senat, intră în numărul onorabililor cari compun Corpurile legiuitoare si, odată admis în sanctuarul acestor Corpuri, se purgează de drept orice bănuială de pecadile mari sau mici și se poate cu drept invoca în privință-i ceea ce pretindea Cezar despre femeia lui. Daca scormonești o mlaștină acoperită cu un strat de putrigai verde faci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Gray invocă scene din ambianța sublima a piscului acestui munte. 40 (I, 469) Silo (Shiloh): (ebr. "pace"; Gen. 49, 10: "Împăciuitorul") Nume al lui Mesia că "Prinț al Păcii" (cf. Isaia, 9, 6). A fost primul loc sacru, un oraș sanctuar din țară lui Efraim, unde a fost dus Chivotul Legămîntului. 41 (I, 472) în jurul cortului cel sfînt: Altfel spus, în jurul cosmosului, la marginea ordinii; în spațiul de circumferință ce delimitează ordinea de haos. 42 (I, 475) valea lui Conway: Rîul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
condusă de "Banda celor patru", le-a ordonat diplomaților chinezi din capitala poloneză reînceperea contactelor cu ambasadorul american la 11 decembrie 1969. Discuțiile nu au abordat, însă, explorarea problemelor geopolitice de bază și chinezii, nemulțumiți, folosind pretextul bombardării americane asupra sanctuarelor vietnameze din Cambodgia, le-au întrerupt. * * * Rămânea canalul via București. Canalul a funcționat, relativ bine, pe probleme generale, un timp notabil. Alegerea României, în acea perioadă, de către Washington și Beijing, ca mijlocitor al comunicației peste prăpastia oficială a ostilității americano-chineze
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
te descurca în momente grele!". Trecusem astfel și frontiera saudită politică, după ce o trecuserăm și pe cea de stat la Dahran și eram, noi cei doi membri mireni ai unei delegații religioase, în fața examenului de trecere a frontierei religioase din jurul sanctuarului musulman al Arabiei Saudite. Imediat după aterizarea la Jedda, am fost urcați în autoturisme, unul pentru muftiu și imam, celălalt pentru mirenii delegației invitate. Autoturismul în care mă găseam și eu nu avea aprovizionarea cu benzină, astfel încât în timpul alimentării, i-
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
imam, celălalt pentru mirenii delegației invitate. Autoturismul în care mă găseam și eu nu avea aprovizionarea cu benzină, astfel încât în timpul alimentării, i-am spus însoțitorului saudit oficial: "frate, greșești despărțindu-ne, deoarece muftiul și imamul nu pot intra în zona sanctuarului fără ceilalți doi ai lor colegi de pelerinaj, iar noi doi mireni dar și pelerini nu putem pătrunde tot acolo fără prezență de șeic!". Însoțitorul nostru se prezentase cu numele de Omar, care avea în mâinile sale pașapoartele noastre diplomatice
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Ali Vasile Bruna, iar pe colegul tău, alături de tine în acest autoturism, îl voi striga: dr. Ali Ion Popescu. În aceste secunde, autoturismul în care ne găseam doi români și doi saudiți a trecut prin punctul de frontieră religioasă din jurul sanctuarului Mecca fără să mai fie oprit pentru verificarea vizei și a identității musulmane ale pasagerilor lui, poate și din cauza orei trei și jumătate după miezul nopții. Am ajuns la hotel, în imediata apropiere de marea moscheie din Mecca, unde este
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
restrângere a hărții, ar rămâne doar capitalele lor, În afara cărora dandysmul pare a fi greu de conceput. Iar dacă ar fi să limităm cu și mai mare strictețe perimetrul Dandyland, el cuprinde În fapt câteva bulevarde și un număr de sanctuare (cafenele, teatre, cluburi, saloane, parcuri). Tinerii rafinați, eleganți, care le invadează la finele veacului al XVIII-lea cu aerul lor cosmopolit vor fi numiți, când cu admirație, când cu dispreț, Fashionables, Macaroni, Corintieni, Clubiști și, ceva mai târziu, the Bucks
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
numai acolo se pot adăposti din calea acestui amor. ș...ț Numai acolo se poate mânca, bea sau citi În tihnă, doar acolo se poate juca biliard sau whist de dimineața până a doua zi În zori.”2 Un adevărat sanctuar, În care dandy-i se simt preoți, oficiind neabătut ritual după ritual, de la paharul băut, la ținutul furculiței, la masa de joc, dar mai ales În timpul conversației. Reguli ferme, de neîncălcat, În funcție de locul ales spre a consfinți poziții sociale, prestigiu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Într-un prânz comunitar. Oasele erau puse pe altar reconstituind forma animalului sacrificat. Apoi, erau arse pe focul sacru, fiind astfel oferite divinităților. Coarnele erau păstrate cu grijă, ca dovadă a sacrificiului. Pielea era vândută, iar banii rămâneau la dispoziția sanctuarului. Diferite libații cu vin Înlocuiau ofranda de sânge. Apoi, odată cu terminarea festinului, focul era lăsat să se stingă și participanții se Întorceau la viața de zi cu zi (W. Burkert, 1983, p. 7). Sistemul sacrificiului pune În mișcare mai multe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
i se Închina lui Shiva, prezent sub Înfățișarea unui linga, un falus În Întregime din gheață, care, se spune, crește și descrește după fazele lunii. Adepții lui Shiva pot merge și la Kedarnath. Cei ai lui Vișnu pot merge la sanctuarul de la Badrinath. Deși se ajunge foarte greu până acolo, nimeni nu renunță. Se pare că Badrinath Îi atrage cel mai mult pe credincioși. În fiecare an mor sau sunt răniți aici sute de oameni. Nu frica de moarte le chinuie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de statul roman, a contribuit la reușita noii religii în rândurile daco-romanilor. Numărul descoperirilor creștine, datate între 275 și 375, în provincia Dacia, a variat: locașe de cult la Slăveni (jud. Olt) și Porolissum (Moigrad-jud. Sălaj)-aici, prin transformarea unui sanctuar păgân într-un locaș creștin, semn al victoriei religiei creștine. La sfârșitul secolului al IV-lea, credința creștină cucerise pe cei mai mulți daco-romani. Basilica de la Morisena (Cenad, jud. Timiș) este controversată, iar alte biserici aflate la Apulum (Alba Iulia), Densuș (jud.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
urât ori de mândrie, Pentru trecere de vreme, uneori pentru câștiguri, Iar când patima s-arată o gonim ca niște friguri, Căci ar fi o nerozie ș-o pornire în zădar De-a deschide unor oameni cum sunt ei un sanctuar Ca al inimei. Simțirea ce-ar veni din adâncime O înăbușim cu sila, ca să nu ne știe nime. Daca tu-mi ziceai: "O, Lais, iată toate ce-am făcut Ca să te câștig pe tine, de iubire străbătut, Deci iubește-mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
internă nu se manifestă în ele ca la Paganini. {EminescuOpXIV 280} caracterelor, care condiționează așadar pe-al treilea despărțământ a părții spețiale. Fără această piatră ce încheie ele nu sunt decât pregătiri fără scop și țintă, ambitele unui templu fără sanctuar. Reprezintarea caracterelor e oarecum statua zeului, la al cărui cult nu poți ajunge decât prin ambitele tonului și ale gestului. Fără privirea ei cultului îi lipsește ultima vegheare, și artei noastre (sînțirea) sancțiunea supremă. Partea specială se împarte așadar în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ea este virtual construită în clipa când, pe suportul terestru, a fost depistat punctul unde modelul se poate fixa. Din acel moment, axa care le leagă a fost actualizată și, ca atare, circulația între model și varianta concretă, particulară a sanctuarului este, de acum înainte, activă (131, pp. 128-129). în forme relictuale, în legendele cosmogonice românești se regăsesc principalele motive ale scenariului mitic în discuție, de la motivul aruncării armei în vederea alegerii „centrului” până la motivul „copacului mare” în jurul și din materia căruia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
călători prin nori” o acceptă și H. Daicoviciu și M. Coman. Primul consideră expresia ca fiind „o poreclă pe jumătate respectuoasă, pe jumătate ironică, legată eventual de anumite preocupări astronomice ale preoților sau de vârfurile de munte unde se găseau sanctuarele și peșterile lor” (74, p. 274). Cel de-al doilea crede că atributul respectiv fie are un sens figurat, mistic, fie este o interpretatio graeca a unui termen autohton (4, p. 126), ipoteză formulată inițial de Lamer și acceptată de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
7). Același istoric grec aseamănă sacri- ficiile aduse zeiței Artemida Regina de femeile (preotesele) din Tracia și din Peonia (ținut la nord de Macedonia) cu cele aduse de preotesele-fecioare hiperboreene, probabil aceleiași zeițe, căci mormântul lor „se află în curtea sanctuarului Artemidei” (Istorii, IV, 34). Transpare aici ideea unei zeițe „Artemis Hiperboreeana” (să nu uităm că Artemis e soră geamănă cu Apollo). Această idee apare pregnant la Diodor din Sicilia, într-o legendă în care zeița este prezentată (ca și Abaris
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că se foloseau de către alte populații indo-europene sau semite. Poetul grec Euripide (secolul al V-lea î.e.n.) vorbește despre „descântece trace, înscrise de Orfeu pe tăblițe de lemn” (Alcesta, 962), iar scoliastul (Scolii la Euripide, Alcesta) susține că într-un sanctuar din Tracia al lui Dionysos s-au găsit astfel de tăblițe cu texte privind vindecarea trupului și a sufletului (vezi 64, pp. 52, 60). Unele „imnuri orfice” (adevărate descântece, unele cu caracter magico- meteorologic ; cf. 69, pp. 40-43) ar fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]