1,327 matches
-
pe djinni în tradiția arabă, îngeri în tradiția creștină, care, fie că zburau, fie că se deplasau - precum Hermes, mesagerul zeilor olimpieni - cu viteze foarte mari. În tradiția grecească, zborul ocupă un loc apare. Astfel, Perseu intră în posesia unor sandale înaripate de la Nimfe, Helios, zeul solar străbate zilnic cerul, în calul său de foc tras de cei patru cai nărăvași - Pyroeis, Eous, Ethon, Phlegon-, iar Pegasos este calul înaripat care purta Muzele pe Muntele Parnassos. Un loc aparte ocupă, însă
UN MIT CARE A DEVENIT REALITATE, ESEU DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353708_a_355037]
-
ar fi sărit pentru îndeplinirea oricărei dorințe a stăpânei. Claudia Procula însă nu dorea nimic. Pe drumul de întoarcere spre fortăreață pe cele trei femei le apucase ploaia iar Claudia avea hainele în neorânduială, ude, și la fel și pieptănătura. Sandalele îi erau pline de pământ amestecat cu apă, iar voalul scump din purpură de Tyr se afla mototolit pe masă. Cele două sclave încercaseră să o descalțe, să-i spele și să-i șteargă picioarele într-un vas de aramă
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAȚĂ FURATĂ”) Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 437 din 12 martie 2012 Toate Articolele Autorului M-am întors după-amiază - puțin după ora 17.00 - de la „pensiune” unde fusesem să-mi ridic chenzina. Mi-am scos sandalele cu talpa joasă - atât de necesare în această perioadă și atât de comode pentru starea în care mă aflam... După ce am deschis televizorul am pregătit un suc de portocale ( una din băuturile mele preferate) și m-am așezat în fotoliu
“ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAŢĂ FURATĂ”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354525_a_355854]
-
mărgele. Erau albastre ca și nestemata ei, numai că erau de dimensiuni mai mici. Tot atunci, i-a mai dăruit o rochiță albă, delicată, moale și ușoară ca un fulg, brâul de mărgele în culorile curcubeului și o pereche de sandale romane. Fecioara, căci așa îi spunea bunica uneori, strălucea în hainele simple, dar deosebit de frumos lucrate. Lacrimi de bucurie i se prelungeau pe obraz, iar unele se agățau de genele dese și căpătau irizări de curcubeu, când o rază de
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
să mă vadă tot mică și proastă! i-am răspuns grăbită când stăteam cu palmele întinse să-mi toarne apă să mă spăl pe față. -Gogule, adu tu vaca! i-a strigat mamaie când mă chinuiam să-mi închid cataramele sandalelor pe care mi le cumpărase mami, înainte să plec în tabără. -Du-te, maică, în teneși! mi-a spus mamaia cu părere de rău. Nu i-am răspuns nimic, dar în sinea mea eram supărată pe ea că îmi făcea atâtea
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
este o veselie când își vede viitorul bărbat îmbrăcat în blugi proaspăt luați de pe sârma cu rufe și cu geaca de scai plină cu ținte, ici și colo câte una două lipsă că așa e modelul. În picioare Cristal are sandalele lui frate-său că sunt mai negre, iar Crenguța moare de dragul lui. Tare se mai iubesc! Sunt tineri și restul nu mai are importanță. Pe ei nimeni nu i-a întrebat ce părere au despre nuntă, dacă vor, dacă nu
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
care le-a servit în fugă, în timp ce-și căuta haine potrivite pentru oraș. Se pare că afară era foarte cald. Avea nevoie de haine de bumbac, răcoroase. A ales un pantalon alb și o bluză bleu de bumbac, sandale albe, ușoare și o geantă albă. S-a îmbrăcat repede, pieptănându-și părul castaniu-roșcat, lejer, spre spate și, înarmată cu o pereche de ochelari de soare, ieși din apartament grăbită, hotărâtă să afle ce-o interesa atât de mult... “- Doamna
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
aveau o căldură interioară, care izvora din sensibilitatea ei de poetă: ursuleții mîncăcioși, cutia cu imagini, fetița și fluturașul, ce-a-nvățat vulpea la școală, concertul din grădină, omul cu casa în cap, despre flori și culori, șapte gîște în sandale ... dar avea mai multe cărți publicate, numai că nu mi le aminteam eu pe toate ... a, da și “Iepurașul e cuminte, numai cînd se-nvață minte”, care era o capodoperă. Nu știu ce e de făcut! E greu să te bagi în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
silaba crucii, înflorită-n propria-i rugină, pedepsită în zori să dezvăluie ascunsul dintre tâmplă și genunchi. Un singur argument mă cufundă în sunetul de dincoace de chipul Nimicului: hoinăreala cuvântului care mă merge ca pe un obiect tocit de sandala vieții. *** Când mi-am dat seama că adevărul nu e decât un strănut al minciunii, am despuiat viața de credința cărnii și mi-am constrâns sonetul tăcerii să evadeze din goliciunea propoziției atârnate fanfaron de cerul gândului. Și fiindcă la
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
cu genunchii de iarbă. Clavicula gurii începuse să blesteme mai întâi cu tălpile... * Dumnezeu e un copil care se joacă cu tine. Noaptea ca un înger gol face cu ochiul în vreme ce Adam sughite prima dimineață a singurătății. * Descheie-mi, iubito, sandala gurii să nu se sufoce sărutul. Ciorapul șoaptei stă atârnat în grinda din grajdul cu ieslea părăsită. * Dau o pagină din tine și citesc: Ea are râs de fluture și miros de pudrieră. Baticul, ca o gură uriașă de trandafir
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
a mima împerecherea demonstrează distrugerea oricăror bariere ce ar mai fi putut exista între cei prezenți în fosta aerogară. Bariere impuse de intimidate, de civilizație, de societate. Salomea “se gudură ca un câine lângă stăpân, apoi îl împinge cu vârful sandalei, i se urcă-n spinare,- calcă peste el ca pe un preș aruncat peste un maldăr de oase. Salomea danseză lasciv din buric. Nimeni nu o dezaprobă, nimeni nu aplaudă... Realizez instant că ea ne este șeful. Știe cum, și
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
Mulțumit de spectacolul înfățișat, am închis ochii și am încercat, a câta oară nu se știe, să ațipesc. Mă bucuram că micuța Cristina a adormit. Își întinsese picioarele peste genunchii bunicii, aproape atingându-mă cu vârful degetelor micuțe, eliberate de sandale, așezându-și capul în colțul format de fereastră și peretele din spatele său. Număram în gând, urmărind zgomotul sacadat, parcă mai ritmic ca niciodată, al roților de tren. Căutând o poziție mai comodă, cu ochii închiși, m-am răsucit puțin și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
în loc să ne simțim confortabil, ne foiam dintr-o poziție în alta, căutând inutil un loc mai proaspăt, mai răcoros. Broboane de sudoare ne curgeau pe frunte și de-a lungul spinării. Concomitent, picioarele amorțite se umflau dureros în pantofi ori sandale. Singura alternativă rezonabilă rămasă era să ne stăpânim disconfortul, să închidem ochii și să ne prefacem somnoroși, că nu ne-ar păsa, acceptând blazați starea de iminentă sufocare. Chiar și așa unii reușeau să doarmă, emițând sforăieli în surdină și
TREI CRONICHETE SEMNAL de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344637_a_345966]
-
acțiunile arhiereului, își aminti însă câteva dintre cuvintele lui Ioan Botezătorul. Spuse deci cu o voce sugrumată și oarecum nedumerită: -Dar Ioan a spus ucenicilor săi despre Iisus că el, Ioan, nu e vrednic nici să-i lege măcar cureaua sandalelor fapt ce arată totuși prețuirea pe care i-o acorda Botezătorul acestui Iisus! Iar dacă oamenii l-au socotit pe Botezător sfânt și prooroc, atunci cu atât mai mult.... Caiafa și Anna se priviră în treacăt ca și cum s-ar fi
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
După cum este afară... Cum să spui să mă-nțelegi... Asta nu e primăvară, Fi’ncă, peste tot, în țară, Peste tot, pe unde mergi, Pute-a babe și-a moșnegi. Aș fi dorit, ca din bocanci, Să sar iute în sandale, Dar primăvara asta... canci! Și-am o poftă de sarmale!... Ptiu! La dracu de ispită, Cum mă ispitești în post! Mă alint cu o clătită. Tatăl nostru - pederost - Îl recit într-o clipită. Însă Aghiuță-i tare, (Fac trei cruci, dar
DAPICUM... DAPIDARNU? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360287_a_361616]
-
pe prietenii și găști. Mai nou, chiar, pe bani. Plătești bine poți avea un articol favorabil. Vă mai aduceți aminte ce lăudați erau M. Beniuc, Zaharia Stancu în Gazeta Literară pe timpul când conduceau Uniunea Scriitorilor? Când romanul Desculț umbla în „sandale de aur” prin lume pe banii statului român? Și nu-l cumpăra nimeni? Acum nu se mai zice un cuvânt despre ei. Vă mai aduceți aminte când Buzura era director la Centrul Cultural Român, romanele lui erau traduse în mai
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
moarte,dar vrăjite pe care le învii cu viața ta, ,afirm că acestea sunt însăși viața prelungită în eternitate prin litere moarte ce trec din generație în generație. -Lichielele și bestiile lui Augustin Buzura au călătorit pe meridianele lumii în sandale cumărate cu banii contribuabililor români. -Dacă un om,prin intelectul său,dă mai puțin societății decât a primit în timpul instrucțiunii este un mediocru.Însă dacă spiritul acestuia dă mai mult decât a primit ne aflăm în fața unui talent și atunci
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-8 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360670_a_361999]
-
Roma odată cu Decebal, aspră ca tăișul sabiei ascuțit printre pietre tăcute , și-a întors fața mandră către schitul lui Dumnezeu, munții Carpați. Soarele se răsfrânge în inima ei pulsând veșnicii. Picioarele cuvintelor romanești caută harul în somnul gliei încălțate în sandale romane. Serenitatea vocalelor are timbru de clopot ortodox. Ele înalță curcubeu peste Prut pe cerul de un albastru voronețian. Răsună în trupul Limbii române glasul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Limba Română este ultima Lui mănăstire, cea mai dreaptă
LIMBA ROMÂNĂ, ULTIMA MĂNĂSTIRE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360122_a_361451]
-
de înălțime medie, într-o rochiță albă din bumbac, cu broderie florală de-a lungul decolteului și în partea de jos a rochiței. De la decolteu sub cusătura decorativă cobora până la deschizătura sânilor micuți, o bandă cu nasturi și încrețituri. Avea sandale albe moderne, cu talpă plateau, potriviți pentru orice outfit și cu toc de nouă să pară mai înaltă. O poșetuță minusculă atârna neglijent pe umăr. Minela, în contrast cu ținuta albă și tinerească a Daliei, era îmbrăcată într-o rochie neagră lungă
FRAG. 6 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359137_a_360466]
-
și au semnelor lor după care știu cu exactitate cînd va ploua sau nu. Carina a împlinit doi ani și trei luni, are părul auriu și creț, ochii mari, albaștri, și e voinică. Bunica umblă după ea prin curte cu sandalele în mînă, dar ei îi place desculță. Max, cîinile ciobănesc, se ține după ele, dînd din coadă. Cînd intră în bucătăria de vară, de lîngă casă, bunica îl gonește aruncînd cu apă în el. O așteptăm cu toții pe CrisLi, care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
luna mai și, în plus, n-ar trebui să ne mai îngrijim de ei, pentru că ar răsări peste tot, ca bălăriile cele rele. Îi plătise ea șoferului și acesta i-a cărat pungile imense, pline cu cadouri ca, de exemplu, sandale pentru mine, măsura patruzeci și unu, cînd eu port patruzeci și doi, da' lasă, zice ea hotărîtă, că le schimb eu, și mai stau și acuma în pungă, spînzurate într-un cui din camera de haine, unde le-a pus
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
rotiță pentru a-și perfecta mecanismul. Pedanteria este aproape feminină: „Rochița avea drapeuri frumoase, volănașe la decolteuri și bretele, iar la nivelul taliei era lucrată cu un passe plisat care-i scotea în evidență și mai mult talia subțire. Avea sandale albe moderne, cu talpă platformă, potrivite pentru orice outfit, să pară și mai înaltă. O poșetă minusculă îi atârna neglijent pe umăr.” Femeia și feminitatea sunt punctate cu rafinament analitic - „Femeia trebuie de multe ori privită ca pe un obiect
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345202_a_346531]
-
o muțime de flacoane cu soluție împotriva țânțarilor. - Găsim și acolo, uleiul de citrice, dar are un miros care mie nu îmi place , mă lămurește el. Nu înțeleg eu ce și cum, mă conformez, puțin supărată că mi-a scos sandalele cu toc și halatul de baie. Ca să ajungem la aeroportul din Frankfurt trebuie să călătorim cu trenul. Trăiesc deja de ceva vreme în Germania dar nu am călătorit niciodată cu trenul și nici nu am fost pe un peron. Mă
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
peste unul dintre genunchi. Are geanta alături, la o palmă distanță. Și poartă încălțăminte fără toc. De altfel, niciuna dintre doamnele pe care le-am cunoscut în lunile în care am documentat acest fapt de viață nu purta pantofi ori sandale cu talpă înaltă. Și nici fustă sau rochie. Doar pantaloni. În urmă cu mulți ani însă, toate povestesc că au purtat și rochii. La fel și Caterina B.. Se întâmpla în primii ani de căsătorie, când a văzut prin crăpătura
„M-a legat cu un lanț de picior și m-a scos pe stradă ca pe un cățeluș. Nu s-a băgat nimeni”. Până când moartea ne va despărți () [Corola-blog/BlogPost/338661_a_339990]
-
pe cumpărături necontrolate încă dinainte de a pleca de acasă, am reușit să ne îmbarcăm, cu mic cu mare, și să pornim spre mult râvnitul mall. Încă de când am ajuns la mall i-am spus soțului meu că am văzut niște sandale faine într-un magazin de încălțăminte și vreau să mergem acolo. Mi-a răspuns prompt și dornic să-mi facă pe plac: „Sigur, mergem”. Ne plimbam prin mall, când m-a întrebat deodată de ce anume mergem în acea direcție, având
Acel moment în care soțul uită copilul în magazin () [Corola-blog/BlogPost/338244_a_339573]