126,475 matches
-
avut-o cu micuța artistă Adriana Turbatu, care a mărturisit printre altele că îi place să cânte și, ori de câte ori are puțin timp liber, după pregătirea lecțiilor, în timp ce face anumite treburi în gospodărie, fredonează melodii pe care le aude la „Antena satelor” dar și pe cele învățate de la rapsozii satului și mama ei. Cuvinte de admirație a exprimat și distinsa învățătoare Ioana Berciu, care i-a descoperit această pasiune a ei din primele zile de școală, fiindcă a dovedit că-i posesoarea
O FLOARE MINUNATĂ ÎN GRĂDINA MUZICII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Adriana_turbatu_o_floare_minunata_in_gradina_muzicii.html [Corola-blog/BlogPost/343166_a_344495]
-
a mărturisit printre altele că îi place să cânte și, ori de câte ori are puțin timp liber, după pregătirea lecțiilor, în timp ce face anumite treburi în gospodărie, fredonează melodii pe care le aude la „Antena satelor” dar și pe cele învățate de la rapsozii satului și mama ei. Cuvinte de admirație a exprimat și distinsa învățătoare Ioana Berciu, care i-a descoperit această pasiune a ei din primele zile de școală, fiindcă a dovedit că-i posesoarea unui talent nativ și a-nceput să se
O FLOARE MINUNATĂ ÎN GRĂDINA MUZICII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Adriana_turbatu_o_floare_minunata_in_gradina_muzicii.html [Corola-blog/BlogPost/343166_a_344495]
-
și un sprijin neprecupețit, moral și material pe care l-am primit din partea d-lui primar Nicolae Pantea. Pot să vă spun cu cea mai mare sinceritate că primăria noastră se străduiește să cultive în sufletul celor mici dragostea față de satul natal, de păstrare și a transmite pe mai deparete tradițiile noastre, limba și portul. MVG: Vă mulțumesc și vă așteptăm cu mare bucurie să veniți la mare, în stașiunea Jupiter, unde vă așteaptă valurile răcoritoare ale mării și razele calde
O FLOARE MINUNATĂ ÎN GRĂDINA MUZICII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Adriana_turbatu_o_floare_minunata_in_gradina_muzicii.html [Corola-blog/BlogPost/343166_a_344495]
-
și condus construcția unei școli noi în locul unei case improvizate, am inițiat și condus construirea unui cămin cultural nou, numai cu sprijinul celor 240 de gospodari, prin muncă voluntară, contribuție voluntară și serbări. Am inițiat și mobilizat cetățenii la electrificarea satului, la fel am inițiat și condus înființarea unei cooperative”. Rolul pedagogului nu s-a schimbat odată cu trecerea anilor, mă gândesc. Ce spun însă cadrele noastre didactice când părinții își aduc copiii în școli cu clase fără mobilier, nezugrăvite, fără perdele
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
de ideea de muncă și contribuție voluntară. „Am iubit munca de învățător și de aceea, mi-am propus ca în localitățile unde voi fi numit învățător, să muncesc în așa fel încât să fiu cât mai de folos copiilor și satului/orașului”, mai scria bunicul. Este suficient să vizionezi emisiuni care prezintă cazuri în care unor cadre didactice le este complet străină ideea de devotament și implicare, atât de îndrăgită și uzată de pedagogii de școală veche. Nu poți să nu
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
care se întretaie între ele, iar acel loc, fie unul mai mult sau mai puțin mundan, fie „un loc singur în Paradis”, fie unul înapoi, în timp, atunci când mama sa făcea clătite atât de bune, că veneau toți prietenii din sat și o rugau să... atât de bune, că, după cum spunea tatăl său, „scoală morții din morminte”, fie.... Iar acel loc al său pe care și-l „desenează” din cuvinte este un „spațiu” al poeziei, al vinului, al „prietenei”/ uneori „prietenului
CÂND CONVIEŢUIEŞTI CU POEZIA, CU VINUL ROŞU ŞI PRIETENA DE MARIUS CHELARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1421245846.html [Corola-blog/BlogPost/382054_a_383383]
-
umbrele pentru bobi de grâu, și tunetele se aud...pe-aproape. Din când în când îți amintești de el, te-nchini la soare și la Dumnezeu, să crească mare bobul tău de grâu... Apoi îl vezi fecior de dus în sat la horă.... și la sărutat. Și...când își găsește, în sfârșit, mireasă - -o floare roșie pe nume Mac, cu care s-a iubit în lan, o vară, acum...se stinge bobul tău de grâu, undeva...pe-un câmp, la apus
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
umbrele pentru bobi de grâu,și tunetele se aud...pe-aproape.Din când în când îți amintești de el,te-nchini la soare și la Dumnezeu,să crească mare bobul tău de grâu...Apoi îl vezi fecior de dus în sat la horă....și la sărutat.Și...când își găsește, în sfârșit, mireasă --o floare roșie pe nume Mac,cu care s-a iubit în lan, o vară,acum...se stinge bobul tău de grâu,undeva...pe-un câmp,la apus
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
secure, Bărbați umăr la umăr, în calea lor, pădure În sânge le scăldară gândul lor de furi Stăpânii cei de drept pe glie și păduri. Sub talpă-mi râde iarbă cea străbuna, Biserică cu turla ajunge până-n luna, Azi doarme satul, doar vântul bate-n clopot Prin codri trec osteni cu caii lor în tropot. Ca-n lutul de pe deal ei n-au odihnă, Când văd c-ai lor urmași azi altora se-nchină, Se duc spinări plecate, ei oamenii cei
M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/M_atinge_dorul_altor_vremi_valeria_iacob_tamas_1330159130.html [Corola-blog/BlogPost/346333_a_347662]
-
mea, cu cele 68 de poezii cuprinse în el își face adevăratul debut poetic. Diana, făptură gingașă și extrem de sensibilă, aș putea spune că s-a născut cu poemele pe umeri, întrupate în îngeri, zburând împreună întreaga copilărie petrecută în satul bunicilor materni, Călățele, județul Cluj. Acolo a vibrat pentru prima dată sufletul ei, sub ochii blânzi ai “măicuței”(bunica), învăluită în dragostea mamei pe care o adoră, în cântul gureșelor rândunele atunci când liliacul e potop de floare, în unduirea ierbii
MARTIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_noi_apariti_gheorghe_stroia_1394010083.html [Corola-blog/BlogPost/383459_a_384788]
-
stuf, Inima de-argint a ceții, Ori cântec al dimineții, Codițe de iepurași, Ori aripi de fluturași, Stele strânse grămăjoară, Ori volan de domnișoară, Flori de gheață-n buchețel, Ori copil în scutecel, Cioplitură-n albe crete, Ori horă, în sat, de fete, Sus, pe ram, un alb curcan, Ce-i ? E-o floare de castan ! Referință Bibliografică: FLOARE DE CASTAN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1570, Anul V, 19 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe
FLOARE DE CASTAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1429425938.html [Corola-blog/BlogPost/353988_a_355317]
-
organizează cu sprijinul Consiliului Local DOR-MĂRUNT, Primăria DOR-MĂRUNT, județul CĂLĂRAȘI , Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Tradițiilor Naționale CĂLĂRAȘI și Liga Scriitorilor Români, Concursul Național de Poezie, Proză, Proză satirică, Teatru, Reportaj literar, Eseu, Epigramă, Pictură , cu generoasa temă ,,UNIVERSUL SATULUI ROMÂNESC”. La acest concurs pot participa creatori din întreaga țară, indiferent de vârstă, membrii și nemembrii ai unor uniuni de creație, membrii ai Uniunii Scriitorilor și scriitorii din Diaspora. Comisia de jurizare formată din critici literari și de artă, poeți
CONCURS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Concurs_al_florin_tene_1388731309.html [Corola-blog/BlogPost/361641_a_362970]
-
acolo ( bă, da’ nu infecții d-astea de care dohăniți voi ca proștii de vă nenorociți plămânii), ceva mai special ca să vadă oamenii ăia că sunteți băieți de oraș; e. bani de buzunar, că e imposibil să nu găsim prin sat ouă proaspete de țară, ceva țuică bună, un vinișor roșu de butuc, vre-o păstrămioară de batal și cine știe câte și mai câte, cum au țăranii, totul la preț foarte convenabil că ei nu prea le au cu socotelile, acolo în fundul
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
dunărean și Râmnicu Vâlcea - „orașul domniei mele”, cum îi spunea Mircea cel Bătrân, legături care nu sunt de ieri de azi, ci de multă, multă vreme. Periplul nostru a început avându-l ca epicentru pe Sfântul Nicodim din Prilep, un sat din Valea Timocului, Serbia, cel care avea să devină ctitorul mănăstirii Tismana, și care a revigorat, practic, din temelii, viața monahală din Oltenia, în special, și, după cum avea să se dovedească peste sute de ani, din întreg spațiul românesc actual
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1436965562.html [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
și cele ale “urii” prin cartea prozatorului, a fost completată de o interesantă expoziție de carte din patrimoniul filialei bibliotecii I. G. BIBICESCU, cuprinzând volume de proză și poezie având două teme, reieșite din contextul manifestării și anume, o dată, lumea satului românesc și, cealaltă, iubirea, dragostea. Întreaga atmosferă a fost completată la modul excepțional de... ”meseriași”, oameni de mare valoare culturată și artistică, între ei nu doar scriitori ci și editori, bibliotecari, jurnaliști, cititori sau tineri aspiranți la gloria literară. Printre
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1436965562.html [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
Toate Articolele Autorului Drum de țară Merg cântând din frunză pe un drum de țară Pierdut prin fânețe, printre flori și case. Cât de răbdătoare vremile sculptară Spre viitorime mărturii rămase. Pune rubinie pată scăpătatul, În tăcere multă se-nfășoară satul. Fila veșniciei încă neîntoarsă - Biblica Geneză mai departe toarsă. Merg doinind din frunză pe un drum de munte Dornic vitregia timpului să-nfrunte. Sat ca de poveste, fără mare nume, Vine din legendă și uitat de lume. Adrian Simionescu Referință
DRUM DE ŢARĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Drum_de_tara.html [Corola-blog/BlogPost/356394_a_357723]
-
răbdătoare vremile sculptară Spre viitorime mărturii rămase. Pune rubinie pată scăpătatul, În tăcere multă se-nfășoară satul. Fila veșniciei încă neîntoarsă - Biblica Geneză mai departe toarsă. Merg doinind din frunză pe un drum de munte Dornic vitregia timpului să-nfrunte. Sat ca de poveste, fără mare nume, Vine din legendă și uitat de lume. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Drum de țară / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
DRUM DE ŢARĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Drum_de_tara.html [Corola-blog/BlogPost/356394_a_357723]
-
sunt cele care și-au dovedit durabilitatea în timp. În multe locuri, sunt singurele forme de agregare comunitară care mai există. Gândiți-vă că sociologii deplâng disoluția familiei moderne și post-moderne, că singurătatea și boala macină bătrânii care locuiesc în sate având copiii plecați la oraș sau, și mai rău pentru ei, în străinătate. În această situație comunitățile religioase sunt singurul loc în care oamenii își mai regăsesc demnitatea umană, în care se întâlnesc, se cunosc și se recunosc ca aparținând
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434711663.html [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
aproape de casă, de cei dragi ai lor. „Scrisoarea pastorală” a fost preluată în întregime sau parțial de multe publicații serioase, cu prestigiu recunoscut, din țară și din străinătate. „Scrisoare pastorală” a făcut să se înțeleagă că o parohie dintr-un sat uitat de lume poate constitui un factor de cultură și progres spiritual, prin numeroasele cărți publicate și răspândite în lumea întreagă. O instituție mai mică decât oricare alta, cu numai doi angajați, a reușit să publice sute de cărți în
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
oricare alta, cu numai doi angajați, a reușit să publice sute de cărți în mii de exemplare în douăzeci de ani de libertate, în condițiile unei crize, care nu se mai termină. Poate și „Scrisoarea pastorală” constituie un argument că satul românesc încă nu a pierit, deși este în mare pericol, că încă mai poate să ofere ceva de folos spiritual și nu numai societății românești. Poate ne-am slujit și astfel credincioșii, Biserica și pe Dumnezeu. Aceasta ne-am dorit
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
a marșului. În jurul prânzului am făcut o nouă haltă, ni s-a servit masa caldă pregătită la bucătăria de campanie în timpul mersului, iar după aceea ne-am continuat drumul până aproape pe seară când ne-am oprit la marginea unui sat complet distrus în timpul luptelor ce avuseseră loc cu oarecare timp în urmă. Rămăseseră doar hornurile caselor în picioare, restul fusese ars, iar puținii copaci care mai erau acolo arătau sfârtecați de schijele obuzelor. Ca prin minune scăpase o fântână cu
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
rutină. Mașinile Bateriei stârneau adevărați nori de colb care se depuneau pe mâini, pe față, cu excepția ochilor, care erau apărați de ochelarii de protecție, gura era plină de praf. Cred că parcursesem cam 100 de km fără să întâlnim un sat, o ființă sau măcar un iepure în imensitatea stepei plină de ierburi și scaieți până când, în depărtare, au apărut ruinele unui sat unde se vedeau numai hornurile în ruină și o fântână cu cumpănă. Cu cât ne apropiam mai mult
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
de protecție, gura era plină de praf. Cred că parcursesem cam 100 de km fără să întâlnim un sat, o ființă sau măcar un iepure în imensitatea stepei plină de ierburi și scaieți până când, în depărtare, au apărut ruinele unui sat unde se vedeau numai hornurile în ruină și o fântână cu cumpănă. Cu cât ne apropiam mai mult simțeam o schimbare în atmosferă, o nădușeală... Cerul începuse să se întunece, acoperindu-se de nori negri de furtună și vântul, ca
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
cu cumpănă. Cu cât ne apropiam mai mult simțeam o schimbare în atmosferă, o nădușeală... Cerul începuse să se întunece, acoperindu-se de nori negri de furtună și vântul, ca o adiere la început, creștea în intensitate. Am ajuns aproape de sat și comandanții au hotărât să facem o haltă și pentru că nu mai era mult până să înceapă furtuna și ploaia, ne-am ridicat corturile, făcând în jurul lor câte un taluz de pământ, ca apa să nu poată intra în cort
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
pline de bunătățile pregătite de mama și că închin un pahar de vin cu ei. Nu am îndrăznit să-i mărturisesc camaradului meu că era ziua numelui meu deoarece nu aveam cu ce să-l tratez... NUNTA DE LA MAGLAVIT, ÎN SATUL LUI PETRACHE LUPU Eram tineri ofițeri, arătoși, simpatici, cu uniforme ca la paradă și aveam multă trecere în orașul Craiova, în special noi trei: ION DINICĂ, GHEORGHE FILIP și eu, toți absolvenți de școală militară. Eram des invitați drept cavaleri
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]