727 matches
-
condamna doar magia neagră, punând-o sub semnul diabolicului. În 1517, Jacob Sprenger publică, la Paris, Malleus Maleficarum, iar acesta este, în fapt, punctul de plecare al constituirii doctrinei "demonologice". Inițial lucrarea era menită să-i identifice pe adepții sectei satanice, iar mai apoi a fost utilizată ca un îndreptar privind practicile magice și vrăjitorești. Divinația a trecut astfel sub incidența acestui stigmat, al negativității și demonicului. Mai târziu, în Franța anului 1682, se publică o ordonanță care arată că poliția
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
figuri geometrice mistice și matematică. Mai mult, "Biserica însăși nu nega existența magiei, ea condamna doar magia neagră ca pe o manifestare diabolică"40. Odată cu apariția doctrinei "demonologice" lucrurile se schimbă, deși inițial ea era destinată identificării adepților unei secte satanice. Scrisă în secolul al VII-lea, lucrarea lui Isidor din Sevilla despre Etimologii avea să influențeze foarte mult scriitorii Evului Mediu. Isidor construiește aici o întreagă listă a diferitelor tipuri de magie care, după părerea autorului, ar presupune conlucrarea cu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
credincioșilor cu privire la viitor, căsnicie, în probleme financiare, juridice, familiale, socio-profesionale, în caz de boală sau de nenorocire. Și toate acestea se desfășoară sub oblăduirea unei Biserici ce nu se sfiește să califice din când în când practicile divinatorii ca fiind satanice și conducătoare la pierderea sufletului. Dar asupra acestor fapte merită să ne oprim într-o secțiune specială. Deși izolat, bibliomanția (divinația cu ajutorul Bibliei) se practică astăzi de către unii preoți. Folosind Sfânta Carte, unii preoți dau sfaturi și îndrumări sau fac
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
participat. Candidatul independent Sorin Oprescu a practicat un discurs persuasiv, pregnant social, rațional, consecvent, insă ambiguu, emoțional, retoric și amprentat popular 74. Limbajul și mesajul lui Sorin Oprescu sunt retorice și percutante. Logo-ul, departe de a fi mesianic sau satanic, reprezintă "armonia lumii Steaua are șapte colțuri pentru că și curcubeul are șapte culori, sunt șapte minuni ale lumii"75. Galeria foto din antetul paginii îl prezintă pe candidat în mijlocul participanților la manifestările organizate pentru susținerea să. Site-ul lui Sorin
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
În 629 Mahomed ia în stăpânire Mecca, iar în 632 își declară misiunea încheiată. Arabii aveau conturată noua lor orientare. La scurt timp profetul lui Dumnezeu omnipotens și omnisciens, profetul lui Allah, va părăsi această lume din care izgonise duhurile satanice, credea el. Pe parcurs, adeverindu-se că acestea mai sunt, arabii au făcut loc creștinismului iubitor de oameni, adevăr și frumos, și ebraismului inteligent, tradiționalist și căutător de certitudini. Coranul, Noul Testament, Talmudul și Cora s-au întâlnit pe niște fapte
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
reacția anticomică ieșită firesc în cadrul structurilor sociale bazate pe dogmatism, pe îngrădire a libertății spiritului, pe supunerea oarbă în fața unor norme tiranice. Titanismul creatorului de comic a fost un aspect frecvent invocat de biserică pentru justificarea considerării comicului drept "blasfemiator", "satanic", și pentru persecutarea asiduă a creatorilor de comic. În nicio perioadă istorică comicul nu și-a pierdut, însă, puterea de a produce seisme de insubordonare prin disprețuire și batjocură. Despre o finalitate socială precisă a comicului vorbește Fr. Dürrematt în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
izvorâte din "complexul de inferioritate" mic-burghez al societăților moderne în care individul anonim și neputincios caută să recupereze imaginar incapacitatea de a-și influența destinul (alți eroi corespund chiar mai bine acestui rol, ca de pildă Batman, originar din romantismul satanic, care luptă pentru Bine în hainele Răului).783 De altfel, Superman nu are putere asupra Istoriei, nu o poate schimba. El este situat în prezentul continuu al mitului, e întruchiparea conștiinței civice total separate de cea politică, a voinței Americii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Tonul discursiv îmi e și mie nesuferit... — Da, plăcerea omului stă în vorbire, în vorbirea vie... Și mai presus de orice, trebuie să pară că autorul nu spune el însuși lucrurile, că nu ne agasează cu personalitatea, cu eul său satanic. Chiar dacă, evident, eu spun tot ce spun peronajele mele... — Asta până la un anumit punct... — Cum adică până la un anumit punct? — Da, căci vei începe să crezi că le conduci tu, cu mâna ta, și lesne vei sfârși prin a te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
e oportun să dai naștere la scandal și cele care pretind o soluție pacificatoare? Scandal! Dar ce scandal? Nu scandalul evanghelic de care ne vorbește Cristos, zicând că este inevitabil, că există, dar vai celui prin care vine!, nu scandalul satanic sau cel luciferic, care e un scandal arhanghelesc și infernal, ci scandalul mizerabil al pedanteriilor din speluncile literare, din acelor spelunci meschine și neghioabe ale oamenilor de litere ce nu știu nici să mânânce o carte - nu sunt în stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
divină comedie. [Recitind acestea, când mă reapuc să scriu, îmi dau seama, ca cititor al meu însumi, de deplorabilul efect pe care-l va avea acest refuz al meu de a fi iertat. E oarecum o trufie luciferică și aproape satanică, e ceva ce nu concordă cu acel „iartă nouă datoriile noastre, precum și noi iertăm datornicilor noștri“. Căci dacă-i vom ierta pe datornicii noștri, de ce să nu ne ierte și cei cărora le suntem îndatorați? Și este incontestabil că i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
loc frenetica împerechere, ca o trântă înverșunată, pe viață și pe moarte. Deasupra scâncetelor și vaietelor slabe ale Hildei, culminau două cuvinte rușinoase și grele ca două pete de catran și sânge, pornite cu vrăjmășie din gâtlejul masculului biruitor, în satanicul său galop. Așa cum se frământa el pe canapea, învăluit în umbră, nu-mi amintesc să fi văzut altceva decât pantofii Hildei în legănarea lor prin aer, cu tălpile în sus, aceeași pantofi gotici, ca două pernițe negre și prelungi, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
îndepărtat-o pentru că a început să-mi plângă... Cu dânsa împreună au dispărut toți oamenii de pe atunci”. „Pe chipurile fetelor din Viena de azi, stăruie neliniștea zilei de mâine. Zâmbetul fugar, lasă locul liber tristeților de fiecare oră. O trepidație satanică strică tot... E o neliniște supărătoare în ochii fetei tinere ce trece tăcută pe linia trotuarului, în goană după pâine. Trage după dânsa o sandală cu ștaiful întors, și mârâie ca o cățea bătută, asistând, indiferentă la atacul sexual declanșat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
când ochii mei adormiți în iubire simt înghețuri descompuseă În unda unui vis pășeam spre lumini arzătoare în acest oraș ce nu și-a găsit vecernicia medievală a dragosteiă Copacii turnului de fildeș își astupaseră trupul și foamea regăsiriloră Albul satanic dezmoștenea tristețea coruptibilă a firescului, când genele iubirii își înseraseră peste vederea simțită de atâta apropiereă Și-n cele din urmă simt putrezirea visului înainte de a gusta din carapacea timpului ce-mi domină în umbra senzorială a necuvintelor Descompusă-n
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
împovărătoare, precum un deranjament intestinal!). Poate că nu are gloanțe! reflectă la iuțeală Mircea. Și atunci? O să mă lovească în față, cu patul pistolului, ca în filmele acelea, conținând relatări despre comisari bolșevici nemiloși și intransigenți, până dincolo de orice cruzime satanică? Ce, parcă ei, la Școala de reeducare, văd numai filme blânde? se lamentă el, pe tăcute. Babița-Pelicanul, după ce așteptă, stupid, ca Mircea să iasă din încremenirea-i de ghips, ridică pistolul lui negru, punându-i-l în piept. Mișcarea aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și nu Dumnezeu, căruia îi datorăm doar sufletul. Sîntem un fel de compromis între răsculatul Satanail și tatăl său. Cel de-al doilea fiu, Mihail (Cristos) n-a reușit să-l facă pe om să se lepede de partea sa satanică. Ar fi mai bine să ne recunoaștem satanismul, poate l-am practica mai puțin. Adică o erezie, din erezie, zise Micu. Nu putem. Compromisul e inextricabil, chiar dacă Cristos a eșuat. Nici Dumnezeu n-a murit, nici Satanail n-a fost
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
complet. O altă fecioară, care era logodită, suferea de o boală neuro‑ pată, altfel spus, delir. Sfântul a simțit că ea era victima Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 239 magiei și a unei energii și influențe satanice. Ea a mers la sfânt și s‑a spovedit. După ce sfântul a citit anumite rugă‑ ciuni deasupra capului ei și și‑a pus veșmintele arhierești deasupra ei, ea a fost mântuită prin darul lui Dumnezeu invocat de Sfântul Nectarie, făcătorul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
române cu cel puțin cincizeci de ani". Iată până unde poate duce ura ideologică de tip political correctness. Căci despre aceasta este vorba. Political correctness și-a croit teorii adecvate spre a motiva, bunăoară, de ce diversele minorități (etnice, homosexuale, feministe, satanice, prostituate și pedofile etc.) trebuie să dobândească privilegii în raport cu majoritățile. Or, cum cele mai semnificative majorități sunt națiunile, acestea au devenit ținta marilor lovituri, fiind calificate drept creații artificiale ale modernității, anacronic-tribale, antidemocratice și antiglobaliste. Devine interesant să surprinzi același
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
-și aibă plata cuvenită, din care să nu lipsească acele bucăți de pânză numite mâneci. Pentru explicarea obiceiului, legenda beneficiază de recuzita materială pânza care a lecuit mâinile vătămate ale moașei (Crăciuneasa) sau de recuzita spirituală credința În posibilitatea intervenției satanice și schimbarea copilului. Legenda consemnează nu o dată semnificația aparte a mâinilor moașei, ca o emblemă a rolului ei. Creciun, Creciuneasa și fetele ei este doar una dintre narațiunile În care ni se prezintă o naștere miraculoasă, dar și o vindecare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
publicat în 1982 Cristian Livescu menționează tabloul fără a-i descifra vreo semnificație, atunci când comentează firea tenebroasă a personajului principal și tabieturile sale casnice: Totul în cele mai mici detalii, trezește încrederea în Antipa. Și totuși, personajul e o fire satanică, pe care numai nebunul Anghel o descoperă și de aici provine crima sa inconștientă. Unealtă a tenebrelor, Antipa nu sărbătorește Crăciunul, ci solstițiul de iarnă, noaptea cea mai lungă din an, când așezat în fotoliul său preferat, sub reproducerea în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
-și aibă plata cuvenită, din care să nu lipsească acele bucăți de pânză numite "mâneci". Pentru explicarea obiceiului, legenda beneficiază de recuzita materială - pânza care a lecuit mâinile vătămate ale moașei (Crăciuneasa) - sau de recuzita spirituală - credința în posibilitatea intervenției satanice și schimbarea copilului. Legenda consemnează nu o dată semnificația aparte a mâinilor moașei, ca o emblemă a rolului ei. Creciun, Creciuneasa și fetele ei este doar una dintre narațiunile în care ni se prezintă o naștere miraculoasă, dar și o vindecare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
redacție la „Caiete critice” (1998-2001), redactor-șef adjunct al cotidianului „Cronica română” (2001-2002). Concomitent, din 1998 este cadru didactic la Faculatea de Litere bucureșteană, Catedra de istoria literaturii române. Debutează la „Luceafărul” în 1991, iar editorial cu Jurnalul unui an satanic în 2001. Mai este prezent în „Contemporanul-Ideea europeană”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Noi cercetări literare”, „Fețele culturii” (suplimentul cultural-artistic al cotidianului „Azi”), „Arc”, „Moftul român”, „Harababura” ș.a., la emisiuni radio și de televiziune, dar și în publicațiile sârbești „Savremenik”, „Knjizevne novine
VONCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290642_a_291971]
-
al cotidianului „Azi”), „Arc”, „Moftul român”, „Harababura” ș.a., la emisiuni radio și de televiziune, dar și în publicațiile sârbești „Savremenik”, „Knjizevne novine”, „Bagdala”, „Razvitak”, „Doroteus” etc. De asemenea, colaborează cu articole la Dicționarul general al literaturii române. Jurnalul unui an satanic este o carte confesivă. Un an din existența tulbure a Serbiei de la sfârșitul celui de-al doilea mileniu (mișcările kosovare, bombardamentele NATO) devine la V. materie diaristică, ingenios așezată într-un discurs alert, dar și provocare autocognitivă. Observând și observându
VONCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290642_a_291971]
-
dezvăluie precaritatea. O bună cunoaștere a literaturii vechi și a surselor de informare în domeniu demonstrează Orizonturi medievale (2003), unde se identifică elemente anticipative ale „jurnalului intim” și se analizează dimensiunea memorialistică a primelor texte românești. SCRIERI: Jurnalul unui an satanic, București, 2001; Secvențe literare contemporane, I-II, București, 2001-2002; Despre Preda și alte eseuri neconvenționale, București, 2003; Orizonturi medievale, București, 2003. Ediții: Ilarie Chendi, Eminescu și vremea sa, pref. edit., București, 1999. Traduceri: Predrag Bogdanović Ci, Biblioteca rătăcitoare, îngr. și
VONCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290642_a_291971]
-
era de 2,74 kilometri. După cum scria Cervantes când artileria abia fusese inventată: Binecuvântate veacuri acelea care erau lipsite de înfricoșătoarea furie a acestor drăcești unelte ale artileriei, al căror născocitor socot că-și va fi găsit în fundul iadului răsplata satanicei lui scorneli, prin care a dat prilej oricărui laș ori mișel să ia viața unui cavaler vrednic, care, fără să știe nici cum, nici de unde, în toiul avântului și al ardorii care-i înflăcărează și-i însuflețesc pe cei cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nepotul matale, cum de ... Îi las destulă moștenire netotului, nu moare dacă îmi face și mie nevastă-sa o mică bucurie... Dar... Nu mă lăcomeam eu la... dar avea de unde berechet... să dea la toată lumea. Aici îi dau dreptate. Dorințe satanice Îi spuneam Bădia și îmi era foarte apropiat, pentru că era mereu prezent cînd aveai nevoie de un soldat de trimis în misiune. Am nevoie de cineva să aducă niște aracet, pentru lipit afișe. Mă duc eu, nea Costică, sărea bătrînul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]