1,075 matches
-
visării, un înger de mister Învăluit în nouri țesuți din vânt și cer. 6 2262 Eu văd un cuib de aur, eu văd un rai* în zori, Înduioșat de raze și-mprospătat de flori Ș-acoperit cu ceruri cu stele ce scânteie Și locuit de-o dulce și palidă femeie Ce râde și veghează ca umbra d-înger sunt Și se înmoaie *-n vălu-i ca luna-n nor de-argint. 7 2254 Nainte de-a-ți așterne-n mormântul cel de lut Voi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stărui? O s-o fac. LAIS Ci fă-o dar, Nu încunjura atâta, ci vorbește-odată clar. CHALKIDIAS O voiești? Ei fie dară. Te urăsc. LAIS Pe mine? Însă Pentru ce? CHALKIDIAS Aveam dorința să revărs durerea strânsă Care inima-mi apasă, scânteind ca o furtună Când pe ceruri nouri negri se alungă și s-adună. Numai dorul libertății m-a gonit din țara mea Unde orice rădăcină mie o piedică-mi părea. Floarea soarelui e astfel, e legată de pământ, Pe când capul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Antiteza acestui ton fundamental ar putea să ni-l prezinte Porzia în Neguțitoriul de Veneția. Ș-aicea nu vedem alta decât suflet și inimă, însă o natură pătrunsă de-o împăcare deplină, de-o pace râzătoare, care de-aceea și scânteie de mult umor. Însă dintr-aceste fulgere a umorului vom trebui să simțim că ele răsar dintr-o natură într-adevăr amabilă și adâncă totodată. Această împregiurare tonul fundamental are s-o sensibilize. El trebuie să fie depărtat atâta de tonul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o viață pur simțuală, rezumându-se la trăirea ei doar la nivel animalic, totuși ceva arde în adâncurile inimii lui, înăbușit, dar arde, pentru că în om este scânteia din flacăra iubirii lui Dumnezeu, este dorul omului după Acesta, chiar dacă omul este despărțit de El prin păcat. Sf. Grigorie de Nazianz spune în acest sens: „În calitate de pământ sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
petrecut de curând. Altul trebuie să fi fost motivul pentru care a luat ființă acum două mii de ani o frăție care să lupte împotriva călugărilor augustinieni. Severus își ridică privirea până când o întîlni pe aceea a lui Kasser. Ochii lui scânteiau. ― Luminăția Ta, se vede că ești un om înțelept! ― Cum așa? râse Kasser. ― Pentru că mă întrebi a doua oară, în numai trei zile, ceva ce nu pot spune. Tăcerea lui Kasser ținu loc de cerere pentru lămuriri. ― Sire, străbunicul ne-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Dépêche de Toulouse cu numele "cititorul", căruia îi urmează Blum, criticul literar de la Revue blanche. Marx își compară munca cu un tub digestiv: absoarbe hîrtia și scoate manuscrisul. Tradiția socialistă face același lucru. Maraton olimpic în care licărul unei litere scînteie mai degrabă decît flacară se transmite de la un alergător la altul și face din revoluționar un mesager, un curier al literelor, ca și cum esențialul mesajului ar consta în trimiterea lui din întuneric, din mormînt, dincolo de el, de la strămoș către urmașii lui
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în existența sa fizică, altul decât aceea de a fabrica prototipuri fizice pentru arhetipuri? Abia după ce s’au acumulat suficiente prototipuri pentru a se putea opera o “medie”, aceasta din urmă poate deveni un arhetip; ca arhetip, ea va constitui scânteia următoarei serii de prototipuri fizice (și, în această măsură, arhetipurile pot fi considerate, precum , “ființe (entități, n.n.) creatoare”; iar clarvăzătorul le percepe - în consecință - ca forme vizibile și tangibile ). Altfel spus, există perechi de obiecte fizice 4“obiecte” spirituale; un
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o viață pur simțuală, rezumându-se la trăirea ei doar la nivel animalic, totuși ceva arde în adâncurile inimii lui, înăbușit, dar arde, pentru că în om este scânteia din flacăra iubirii lui Dumnezeu, este dorul omului după Acesta, chiar dacă omul este despărțit de El prin păcat. Sf. Grigorie de Nazianz spune în acest sens: „În calitate de pământ sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o viață pur simțuală, rezumându-se la trăirea ei doar la nivel animalic, totuși ceva arde în adâncurile inimii lui, înăbușit, dar arde, pentru că în om este scânteia din flacăra iubirii lui Dumnezeu, este dorul omului după Acesta, chiar dacă omul este despărțit de El prin păcat. Sf. Grigorie de Nazianz spune în acest sens: „În calitate de pământ sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
și acum cu trupul pe care-l ai, fiind ceea ce ești, în cadrul geografic decupat de voința oamenilor, la periferia Atenei. Grădina lui Epicur este anti-Republica lui Platon. Căci Cetatea autorului dialogului Phaidon e perfectă pentru că este ideală și inexistentă, ea scânteiază, dar cu sclipirile bijuteriilor false, strălucește, dar precum decorurile de teatru, unde nu poate sta nimeni... Epicurismul creează real, fie el și modest, acolo unde platonismul fabrică ficțiune - și încă grandilocventă... Platon dorește ierarhie, ordine, supunerea producătorilor față de casta filosofului-rege
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Încă neconcretizată? Pentru că intenția (de exemplu, o amenințare cu bătaia) este Însuși proiectul faptei, iar proiectul poate fi considerat, la rândul lui, ca un Început al acțiunii, chiar dacă acest Început nu este Încă unul strict material. Figurat vorbind, intenția este scânteia și, totodată, combustibilul care declanșează și Întreține În mers motorul faptei. Μ Tot plăcere este și aceea În care constați că ai fost În stare să renunți, la un moment dat, la a mai trăi o anumită plăcere. Μ Scriitorul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și profetice tâlcuri. Viziune ce orbește ochii și apleacă frunțile. Și înfioară, rodnic, adâncurile sufletului. MIRCEA ELIADE N. Iorga a fost uluitor în însușiri ca și-n defecte, a fost mare-n cele slabe și slab în cele mari, a scânteiat și a fost amorf, a scris unele opere care-l situează pe primul plan și a scris altele care-l descalifică, ca erudit a uimit cu puterea lui de-a aduna sau cu ușurătatea de-a confunda. Poligraf de neobosită
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
sanctuare înconjurate de livezi cu fructe ca „sori de diademe”, podoabe de aur și pietre prețioase, iar peste toate - îngerii care cântă din flaute de aur. Ansamblul se configurează baroc, cu o scenografie epatantă, însă aglomerarea de obiecte strălucitoare nu scânteiază, ci cade într-un soi de platitudine. Exagerarea repetitivă pare de-a dreptul sufocantă, mai cu seamă atunci când pedalează pe termeni superlativi („superb”, „colosal”, „suprem”, „supraomenești”, „nesfârșit”, „fără hotare”). Partizan al noului, S. s-a vrut și un reformator al
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
prin surprindere, la fel se și risipi. Plini de speranță, Întâmpinarăm cu toții zorii zilei, văzând În depărtări Înalții munți ai Greciei. Primele raze ale soarelui - a cărui apariție ne-a dat noi puteri și curaj - se iviră maiestuos la orizont, scânteind și Încălzindu-ne membrele Înghețate. Cu ajutorul unui catarg improvizat și favorizați de o briză ușoară, ne-am apropiat În seara aceleiași zile de țărm, unde am ancorat. A doua zi, la ivirea zorilor, am debarcat mulțumind cerului că fuseserăm salvați
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aprilie 1899. Directorul și, probabil, proprietarul semna De la Beiu. De altfel, toate colaborările din acest periodic sunt semnate cu pseudonime, dintre care unele cunoscute. Astfel, George Ranetti, sub pseudonimul Cyrano, publica în mod curent scenete și versuri. Iscălind Bel-Ami, V. Scânteie tipărește schițe umoristice facile pe tema infidelității feminine, câteodată și versuri. O țintă predilectă este simbolismul. În Literatura noastră Rodolphe ironizează „Literatorul” și ortografia lui, iar Supărarea poetului, semnată Răstoacă, este o parodiere a procedeelor simboliste, la fel ca și
SCAIETELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289529_a_290858]
-
minunea făcută, dulcele soare surâde blând pe bolta cerească și sărută duios cu razele-i vii văpaiele de trandafiri ce învăluie natura gureșă. Ca un vis de tinerețe ce a vrăjit întreaga viață din casa tuturor viețuitoarelor, curcubeul se aruncă scânteind peste râurile lucii ce se încovoaie după copaci. Toți admiră spectacolul plin de veselie. Broscuțele verzi precum zgribulita iarbă a primăverii se joacă în unda străvezie a apei. Fluturii așezați pe petalele catifelate ale florilor, precum un fir de borangic
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
de patria pierdută fiind coardă cea mai sensibilă pe care vibrează lira autorului, tema revine în Poemele tăcerii („Dar Patria rămâne în mii de limpezi izvoare/ Un vers, un acord, o șoaptă coboară în adânc/ Și că mii de oglinzi scânteind în splendoare/ Retrezesc în mine Patria în mii de ipostaze”) și în numeroase alte versuri. Moartea, prietenia, iubirea, agonia sunt și ele prilej de meditație, care în unele formulări lirice capătă valoare aforistica: „Moartea Veacului e una cu Moartea Prietenilor
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
o cureacu cataramă albă. 2. Transformă substantivele următoare, după model: abur - aburi - aburii premiant premiant premianții băiat băieți băieții învățător învățători învățătorii 3. Grupează verbele în funcție de imaginea ce poate fi sugerată de conținutul lor: risipește, vâjâie, se înnegurează, ciripesc, accelerează, scânteiază, se topesc, răpăie, s-au ivit, bolborosesc, înconjoară, s au îngălbenit, șoșoteau, se strecoară, poleiesc, hohotesc. Imagini vizuale, Imagini auditive, Imagini de mișcare Se innegurează, vâjâie, risipește 4. Transformă propozițiile următoare în titluri fără predicat: Elevii traversează Munții Carpați. -Traversarea
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
și subdezvoltării. Nimic atractiv, nimic „hedonist”, un fel de „moarte a pasiunii” generalizată, totul părea destinat extirpării oricărei senzații de plăcere, nu avea culoare, nici aromă, nici gust. Cozile la ziare erau și ele uriașe. Cele mai cerute nu erau Scânteia sau Informația Bucureștiului („numa’ propagandă”), ci România liberă (unde rubrica „Decese”, singura lizibilă, era citită cu pasiune necrofilă de milioane de oameni) și, mai ales, Sportul (cu al său Supliment fotbal), dar și Flacăra sau Săptămâna. Îmi amintesc foarte bine
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
loc la mijlocul lui martie 1983. S-au adus aceleași reproșuri la adresa psihologilor și pedagogilor ca și la procesele din mai 1982. Reclamațiile au fost respinse, practic, cu aceleași argumente. și în domeniul propagandistic continuă campania de denigrare. În almanahul ziarului Scânteia, organ al Comitetului Central al PCR, pe 1983, la p. 314, sub titlul „Lumina neagră”, se află capitolul „Un drog psihic: secta Meditația Transcendentală”. Aici există referiri la trei articole, care au apărut la începutul anului 1982, în revista Pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
îmbrăca, firește, deosebite forme. Aceste forme exagerate se numesc de obicei curente.” Tot în problema curentelor literare, este consemnată opinia lui Al. Macedonski, care consideră că singurul curent cu sorți de izbândă este cel al „bunului simț”, „în mijlocul căruia va scânteia minunea unei inspirări dumnezeiești”. R. mai cuprinde prezentări ale revistelor literare, semnalări ale aparițiilor editoriale, știri din actualitatea literară și culturală, cronica teatrală, cinematografică și muzicală, reproduceri de afișe cu spectacole de teatru, programele concertelor simfonice, epigrame, anecdote, ilustrații, publicitate
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
fără case, doar cu o cocioabă, într-un spațiu înconjurat cu un gard înalt de lut, ce fumegă sub viscol. Cocioaba cu pereți dărâmați se dovedește, la o privire mai atentă, a fi citadelă și, intrând în ea, oaspeții văd scânteind pe un perete, de pe care se ridică o perdea, „în lucrătură de aur, icoane vechi, inscripții slave, sfinți în mantii verzi”, toată arta Bizanțului. În acest decor se va produce un soi de ritual ezoteric, barbar, precedat de un ospăț
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
din À rebours de Huysmans. SCRIERI: De vânzare, București, 1897; Suflete obosite, Craiova, 1898; ed. București, 1911; ed. îngr. și pref. Mircea Popa, București, 1999; De dincolo de moarte, București, 1907. Repere bibliografice: D. Evolceanu, „De vânzare”, CL, 1897, 3-4; C. Scânteie, „Suflete obosite”, „Carmen”, 1899, 8; Caragiale, Opere, IV, 412-413; Pamfil Șeicaru, Un sfârșit de an, „Freamătul”, 1912, 12; D. Karnabatt, Unul din întâii romancieri moderni: C.I.A. Nottara, „Evenimentul zilei”, 1942, 1158; Dicț. lit. 1900, 630. G.D.
NOTTARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288476_a_289805]
-
perindat pe scena istoriei, O. poate spune cu îndreptățire că știe multe despre prințul de Dania. Aproape totul... Și totuși, între agerime și sminteală, adevăratul Hamlet care o fi ? Printre vorbe poetice, vorbe încărcate de sarcasm, vorbe plonjând în metafizic, scânteiază undeva o esență scutită de rumoarea incongruențelor? Polisemia eroului constituie singurul răspuns. Spectacolul ideii, montat cu o inventivă artă a compoziției, e atașant și prin plăcerea vădită a cuvântului presărat cu „mirodenii”, ca și prin farmecul, de subtile unduiri, al
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
cînd însuflețea, cu tamburina lui, petrecerile cîmpenești sau, cu rîsul lui vesel, orele melodioase ale amurgului, prefăcînd întreg orizontul într-o tamburină cu clopoței de stele. La fel, în văzduhul limpede al zilei, diamantul pare un strop de apă curată, scînteind cu o strălucire sănătoasă pe fundalul vreunui gît învîrstat cu vene albastre; dar cînd vicleanul giuvaergiu vrea să ți-l arate în strălucirea lui cea mai tulburătoare, el așază diamantul pe un fond întunecat și-l luminează apoi, nu cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]