1,014 matches
-
de cinema alternând o incertă subiectivitate a personajelor cu o absolut certă subiectivitate regizorală, ce-și permite, la o adică, să introducă acel laitmotiv al liftului ambiguu ca unghi subiectiv (Al vreunui personaj ? Al regizorului ?), dar în mod manifest inovator, scandând narațiunea ca un ritm vizual. Din păcate pentru cinematograful românesc, această subiectivitate (ca formulă narativă moderat discontinuă) a ajuns să se confunde cu o formă de lirism siropos... Ecranizările au fost cele care au suferit cel mai mult de această
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
al doilea rând, ne aflăm în situația de a compensa prin evidențe grosolane ceea ce am pierdut în înălțime și subtilitate. Inten sitățile mute, răcoarea aspră a înălțimilor ne-au devenit străine. Avem, dimpotrivă, nevoie de vociferare și febră. Tânjim după scanda lul acut și după afectele mlăștinoase. Sensibilitatea noastră nu se mai pune în mișcare fără provocări barbare, fără zaharicale și ulcere. Incapabili să mai experi mentăm extazul, cău tăm, halucinați, epilepsia. Opaci la elixiruri, adoptăm drogul. Plăcerile noastre sunt simultan
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cât o configurație a acesteia compatibilă cu durabilitatea mediului. Cu siguranță, mâine vor intra în sistemul consumului mondial țările din Sud, epoca noastră nedispunând de un sistem alternativ global și credibil pentru comercializarea generalizată a modurilor de viață. În vreme ce altermondialiștii scandează „Lumea nu-i o marfă”, raporturile de piață nu încetează să cucerească noi regimuri ale lumii și noi sfere ale vieții. Căutarea fericirii pe calea bunurilor și a serviciilor de piață se află abia la începutul aventurii sale istorice. Sănătate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ce-i înregistrează anii, urarea noastră se cuvine să fie de respect și prețuire, fără măsură, de mărturie că vom servi statornic înseși idealurile pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu le servește!“ („Simbol al umanismului românesc“, Scînteia, 26 ianuarie 1982) „«Ceaușescu-Pace», scandează mii de oameni la mitinguri și în adunări publice, exprimându-și încrederea că președintele României face și va face în viitor totul ca între granițele inalienabile ale țării noastre să domnească o pace plină de roade. Grija față de prezentul și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
princeps scholasticorum (prinț al filosofiilor), acceptarea universală a climatului lugubru de supunere oarbă, de docilitate și oportunism nelimitat: astfel s-a născut homo sovieticus. În tabloul lui Zinoviev, homo sovieticus ignoră compasiunea și căința: «Fără milă față de dușmanii poporului!», sloganul scandat cu ardoare în timpul proceselor mascaradă de la Moscova (regizate de A.I. Vâșinski), arată această transfigurare psihică. Cruzimea împotriva dușmanului de clasă este virtutea supremă. Himmler profera convingeri nu cu mult diferite când își îndemna subalternii din SS să aibă în vedere
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
transportate la București și incinerate pentru a nu fi identificate. Mișcările de stradă au continuat și în zilele următoare, iar pe 20 decembrie Timișoara a fost proclamat oraș liber, în urma unei nopți în care aproximativ 100.000 de manifestanți au scandat în Piața Operei: «Noi suntem poporul», « Armata e cu noi!», « Nu vă fie frică, Ceaușescu pică!», «Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!»;” Ceaușescu și-a imaginat tulburările de la Timișoara (comitetul de partid a fost atacat și devastat) ca o
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
să-și zvânte părul ud. Tace și ne privește când pe unul, când pe celălalt, încercând par că să priceapă ce se petrece, de fapt, în sufragerie. Apoi pleoa pele grele îi acoperă cu totul ochii. — Cred c-am e-xa-ge-rat, scandează el într-un târziu, cu glas incolor, atent doar să nu se bâlbâie. însă ochii lui, atât cât văd eu din ei, îmi spun cu totul altceva. Ceva care mă tulbură ca o pâclă groasă, buimăcindu-mă și mai tare
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Neacșu cu o privire umedă, clar amețită de alcool, și cu o voce scăzută, în timp ce fumau în bucătărie, așteptând să fiarbă cafeaua, la scurt timp după conversația despre anul 1975. — Prima dată la mare? întrebă la rândul ei Clara, nedumerită, scandând cu glas tare întrebarea, pentru a o pricepe. — Ei, și tu... Prima dată când ai făcut-o cu un tip, vreau să zic. Eu țin minte totul, parc-a fost ieri! Curios, nu, că ținem minte de obicei prima dată
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ocupat de Michael Jackson și gașca lui. Seară de seară dă spectacole Într‑o vastă sală pariziană. Peste foarte scurt timp Își vor face apariția În fața hotelului fanii săi francezi și o mare de capete Înălțate spre ferestrele lui vor scanda la unison: Mikell Jacksòn. Un cordon de polițiști Îi stăvilește pe fani. Înăuntru, dacă privești În jos de la etajul șase de‑a lungul scării de marmură, Îi vezi pe bodyguarzii lui Michael. Unul dintre ei dezleagă cuvinte Încrucișate În Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
îndemnului (hortative) − sfat: Tineretul s-o risipit, hăt în lume. Da' părintele o rămas. Hai și dumneata de-l ascultă ("As", 6−13.II.2006) − urare/ încurajare: A: Și dacă tot ai pomenit de asta...((urale)) B: Hai, România! (este scandat numele România) (IVLRA: 244) − invitație: Felicitări electronice " invitații " Hai în oraș " (www.e-felicitari.net). 3.2.2. STAI: aspecte definitorii Funcția excesiv-mobilizatoare a lui hai(de) în româna vorbită a determinat dezvoltarea, în aceeași arie lingvistică, a unui element
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Ceilalți copii Îl priveau, lăsându-le gura apă. — Maimuțoiule! strigă un băiat mai mare, poreclit Ni’o, singurul căruia Hiyoshi nu-i putea ține piept. Știind acest lucru, i se alăturară și ceilalți. — Babuinule! — Maimuțoiule! — Maimuță, maimuță, maimuță! Începură să scandeze În cor. Până și Ofuku, cel mai mic băiat, li se alătură. Se spunea că avea opt ani, dar nu era mult mai Înalt decât Hiyoshi, care avea șase. Arăta, Însă, mult mai bine: avea tenul deschis, iar ochii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
care directorul Institutului de Istorie din Tirana, Stefanaq Pollo - și o represiune brutală. Cititorii revistei 22 își mai aduc aminte probabil de o manifestație în fața clădirii în care era atunci Ambasada Albaniei la București, la care Stelian Tănase și alții scandau: „Domnule ambasador, / De ce albanezii mor?”. De fapt, desfășurarea unui film asemănător cu cel pe care-l cunoaștem a început acolo numai un an mai târziu: în decembrie 1990 s-au format primele partide de opoziție, infiltrate până la un nivel înalt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
simpatizanților Partidului Liberal cu pancarde: "28 iunie - Ziua ocupației sovietice"39. La 28 iunie 2014, mai mulți membri și simpatizanți ai Partidului Liberal, alături de liderii partidului, au pichetat Ambasada Federației Ruse în Republică Moldova de Ziua Ocupației Sovietice. Manifestanții au scandat "Libertate!", "Armata rusă afară!", "Jos Puțin!", "Jos ocupația!", "Vrem în NATO!" etc. Partidul Comuniștilor din Republică Moldova Sloganul central de campanie: "Doar PCRM! Doar Voronin!" În opinia noastră, sloganul este o replică la sloganul liberal-democraților din 2009 "Moldova fără comuniști
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
un mod atât de incorect, de ciudat, încât italienii, spaniolii, germanii nu mai înțeleg nimic din ea. Dacă n-ar fi de bun-gust să respectăm Universitatea, am fi tentați să le râdem în nas profesorilor noștri când se încumetă să scandeze versurile Eneidei într-un mod în egală măsură pretențios și arbitrar; în pofida a ceea ce s-a spus în această privință, pedagogia franceză nu va ceda! Deși cărțile religioase, o parte din ziare, din tipărituri și din scrierile oficiale sunt publicate
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și pentru a-și crea iluzia unui consens, sau pur și simplu pentru că acesta făcea parte din atmosfera epocii. Unui om ca Gömbös, care ajunge la conducerea guvernului maghiar în 1932, îi plac marile adunări populare, defilările milițiilor naționaliste, aclamațiile scandate de mulțime și adresate "conducătorului iubit al națiunii ungare". Salazar în Portugalia, Metaxas în Grecia, Franco în Spania după victoria forțelor naționaliste, nu simt repulsie nici față de momentele de comuniune cu mulțimea, nici față de acțiunile desfășurate de milițiile înarmate și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de armată. Actul decisiv trebuia să se joace în cele din urmă la București, în timpul unei manifestații de susținere a Conducătorului, organizată de acesta și în cursul căreia sutele de mii de persoane adunate în Piața Republicii au început să scandeze: "Jos Ceaușescu! Timișoara! Libertate!". În aceeași zi, insurecția cuprindea întreaga capitală și marile orașe din est; Iașii și Constanța, marcînd începutul unei săptămîni revoluționare în care poporul român și armata avsau să treacă de partea răsculaților și aveau să se
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
aprobă cu însuflețire Hotărârea Plenarei CC al PCR din 27 iunie 1984 cu privire la realegerea de către Congresul al XIII-lea în funcția supremă de secretar general al partidului a tovarășului Nicolae Ceaușescu. S-a intonat cântecul Partidul, Ceaușescu, România și se scandează cu însuflețire "Ceaușescu reales la al XIII-lea Congres!". Și-au arătat în mod explicit adeziunea și au lăudat calitățile lui Ceaușescu: Niculăiasa Vasile, Trifan Florentina, Mihai Gafițeanu, Iacob Gheorghe, Beldie Cameluța, Oprea Spiridon, Vicol Olga. Floareș laudă participarea studenților
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de ce, pentru că era prezent cel de la partid, Lazăr Băciucu? De ce scandări? Îl știați pe Băciucu? D.T.: El a fost instructor central în perioada Festivalului umorului. E o poveste întreagă. S.B.: Vom ajunge și acolo. Ați fost în sală când se scanda? D.T.: Da, așa era atunci. S.B.: La Conferința de partid pe Centrul Universitar din 8 octombrie 198475 ați fost prezent ca delegat al organizației de partid de la IPI. Cu toții și-au exprimat adeziunea privind realegerea lui Ceaușescu la al XIII
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
un meci de fotbal cu "Steaua" sau cu echipa națională, fiecare cu profesorii în frunte; ieșea scandal în sensul că își susțineau zgomotos reprezentanții. Era o solidaritate instituțională profesori-studenți, cu toții mărșăluiau pe stradă până în campusul lor, până în "Tudor", până în Copou, scandând, cântând. S. B.: Manifestări specifice competițiilor. D. T.: Era totuși o problemă pentru că trebuia, împreună cu prim-secretarul Leonard Constantin, cu șeful Miliției, cu oameni de la circulație, să gestionăm mișcarea de stradă a studenților, să nu degenereze. Se crea o emulație
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
eram 30. Când au anunțat-o pe Nadia Comăneci, mi s-a făcut pielea găinii efectiv, aproape îmi curgeau lacrimile. 25 de mii de oameni, canadieni, s-au ridicat în picioare și 12 minute, m-am uitat pe ceas, au scandat numele Nadiei. N-a fost o poveste cu mitul Nadia, chiar a fost și asta la ani de zile după Montréal, la distanță de aproape zece ani. Aici, la Iași, a stat o săptămână. Erau cu grupul gimnastelor, aveau un
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
presa occidentală cu referire la aceste evenimente, pe când în Jurnal notează veștile din interiorul culiselor: "Cam o mie poate mai mult de muncitori de la Steagul Roșu (fabrică de camioane și tractoare) au manifestat îndreptându-se în coloană spre centrul orașului, scandând: "Jos dictatorul, jos mișeii, vrem pâine!" Li s-au alăturat mii de trecători. Au devastat centrul regional de partid și Primăria, aruncând dosare, scaune, mașini de scris pe ferestre, apoi au dat foc în piața mare la pancartele, portretele, drapelurile
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de șters (meseria de zugrav e azi cea mai apreciată de autorități). La Magazinul Universal, la confecții, în buzunarele hainelor noi, clienții au găsit... manifeste"32. Multe alte incidente sunt reținute în Jurnal: la parada din 23 august 1981 oamenii scandează pentru o viață mai bună, în septembrie explodează două bombe în Ploiești, minerii aruncă cu pietre în elicopterul lui Ceaușescu la vizita din bazinul carbonifer din Motru, mulțimea îl atacă pe primul secretar de partid în regiunea Giurgiu. Acțiunile din
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
referiri la situația din România și esteticul nu e condiționat de etic. În rest, legătura cu România este constantă. În cazul volumului de eseuri Ecartèlement, nu poate face decât presupoziții: "Când toate steagurile fâlfâie voios, iar voievozii sunt convocați să scandeze la defilările de partid, un astfel de text ar fi îngropat într-un azil psihiatric, nici n-ar mai ajunge pe pragul cenzurii"299. Într-o scrisoare datată 27 aprilie 1966, reprodusă și tradusă de autoare, Cioran laudă cronica scrisă
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mai multe ori să se unească Se dă bătălia de la Posada În anul 1320 s-au iscat certuri pentru domnie În Ungaria IV Dezlegați rebusul: Decembrie 1989 Vertical A-B (Dorită de Întregul popor) 1. Actul din decembrie 1989 2. Scandată de mulțime, pe străzi, În anul 1989, Împotriva regimului comunist 3. Oraș, pe malul râului Cibin, unde au avut loc acțiuni revoluționare 4. Scop 5. După decembrie 1989, s-a deschis o nouă............ În istoria României 6. A cunoaște 7
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
decât 7% din comunicare. Înainte de fiecare discurs, lăsa să se instaleze o tăcere care dura, în general, între un minut și un minut și jumătate, rareori mai puțin. În timpul discursului, frazele erau scurte și rostea iar și iar aceleași cuvinte, scandându-le. Partea stângă a feței și a trupului dezvăluie emoțiile pozitive. Însă Hitler împingea înainte întotdeauna partea dreaptă a feței. Această atitudine este, de altfel, destul de rară la conducătorii carismatici. Invariabil, își încheia discursul într-o stare isterică, cu pumnul
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]