1,119 matches
-
apariție a bolii. Diferențe importante se înregistrează de asmenea și între diferite populații caucaziene. De exemplu, în Finlanda incidența este de 3 ori mai mare decât în Estonia (țară învecinată și cu populație înrudită genetic). Deoarece incidența în celelalte țări scandinave este de asemenea mai mare decât în Estonia, s-a emis ipoteza că susceptibilitatea genetică la T1DM ar fi mai degrabă de origine Scandinavă decât Fino-Ungarică (70). Pe de altă parte, populații cu aceeiași moștenire genetică, dar trăind în regiuni
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
mare decât în Estonia (țară învecinată și cu populație înrudită genetic). Deoarece incidența în celelalte țări scandinave este de asemenea mai mare decât în Estonia, s-a emis ipoteza că susceptibilitatea genetică la T1DM ar fi mai degrabă de origine Scandinavă decât Fino-Ungarică (70). Pe de altă parte, populații cu aceeiași moștenire genetică, dar trăind în regiuni diferite (cum ar fi de exemplu populațiile din Marea Britanie, Australia și Noua Zeelandă) prezintă un risc asemănător de apariție a T1DM. Studiul EURODIAB ACE a
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
întreaga țară situează posibil România pe ultimul loc în Europa, cu o rată medie anuală a incidenței între 1989-1998 de 3.051 cazuri/100000/an (Ionescu-Tîrgoviște date nepublicate). În ceea ce privește situația pe plan mondial, Finlanda și Sardinia urmate de celelalte țări Scandinave se regăsesc de asemenea pe primul loc ca incidență. Incidența minimă raportată pe plan mondial este de 0.51 cazuri/100000/an în China (20) Un studiu mai recent (74) confirmă acest lucru și, în același timp, indică China ca
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
70-74 ani, 8.4 pentru 75-79 ani și, în sfârșit, 3.1 pentru cei peste 80 de ani. Deplasarea vârfului de incidență a T1DM spre grupe de vârstă mai mari în România este în contradicție cu „modelul” întâlnit în țările Scandinave unde vârful de incidență se înregistrează înainte de 20 ani, de regulă la grupa 10-14 ani (33, 48). 4.3.3 Epidemiologia T1DM la copii și adolescenți la sfârșitul secolului XX Unul din cele mai importante progrese în ceea ce privește studiul epidemiologiei T1DM
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
un maxim în jur de 10/100000/an după 60 de ani. Deplasarea vârfului de incidență spre grupe de vârstă mai mari este o particularitate pentru România și contrastează cu caracteristica țărilor cu incidență mare a T1DM (în special cele Scandinave) în care vârful de incidență apare la grupele mici de vârstă, de regulă între 0-4 ani sau 10-14 ani. 4) O altă particularitate pentru țara noastră (și se pare în general pentru țările cu incidență mai mică a T1DM) este
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
acționează drept contra-argumente În dezbaterea privind calitatea liderului. Sunt aduse În discuție exemplele unor monarhi europeni, care, deși au fost forțați să colaboreze cu un regim potrivnic propriilor cetățeni și regulilor de sorginte democratică, au refuzat. Este vorba despre regii scandinavi, care au luat calea exilului În confruntarea cu naziștii și aliații lor. În schimb, Însă, Leopold al Belgiei a colaborat, a fost silit să abdice, dar acest sfârșit a salvat instituția dinastică. Același lucru nu se poate spune despre ultimul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
dar separat, iar egalitatea nu presupune integrarea. În perioada imediat următoare, asemenea limite ale accepțiunii inițiale a conceptului au devenit tot mai evidente, fapt care a stimulat noi preocupări pentru dezvoltarea sa. Paralel cu extinderea preocupărilor privind „normalizarea” în Țările Scandinave, în Canada și Statele Unite ale Americii au avut loc o serie de procese sociale semnificative. Astfel, după apariția lucrării Asylums a lui E. Goffman, care a pus în discuție funcțiile instituțiilor psihiatrice definite ca „instituții totale”, s-a declanșat tendința
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
principiului normalizării nu se produce o modificare a raporturilor de putere, o înclinare a balanței spre persoanele dezavantajate. Chiar dacă ele ajung la situația „normativă”, o fac cu prețul supunerii la normele și valorile dominante în societate. Dacă inițial, în accepțiunea scandinavă, conceptul de normalizare punea accentul mai mult pe individualitate, pe creșterea posibilității de efectuare a alegerilor personale, ulterior Wolfensberger, prin încercările sale de a-i conferi un caracter mai sociologic, ajunge, în mod inevitabil, la un anumit conservatorism, prin accentul
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
săi (Ludovic X, Ioan I, Filip V și Carol IV; Isabela, cel de-al treilea copil al lui Filip IV, fiind exclusă prin aplicarea "legii salice"), s-a urcat pe tron Filip VI din Casa de Valois. În Anglia, Țările Scandinave și Regatul Neapolelui sub dinastia de Anjou (1266-1442) "legea salică" nu a funcționat. De altfel, principala cauză politică a Războiului de 100 de ani s-a datorat aplicării "legii salice" în Franța și a non-aplicării ei în Anglia (v. vol
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
v. vol. 2). În consecință, orice rege al Scoției de după el (și, după 1707, orice rege al Marii Britanii) și Irlandei a purtat automat acest titlu. Insula Man intră sub jurisdicția Coroanei engleze la 1341, sub Eduard III. Norse desemnează limba scandinavă veche (primitivă) sau pe un vorbitor al acesteia. În uzajul comun, Norse are sensul de "norvegian". 27. Saxonia a fost regat între 1763-1918, sub regii Friedrich Augustus III (I), Anton, Friedrich Augustus IV (II), Johann, Albert, Georg, Friedrich Augustus V
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ceremoniale. Egiptenii, de exemplu, își aduceau în casă ramuri de palmier, pentru a sărbători solstițiu de iarnă, considerat cea mai scurtă zi din an, văzându-le drept simbol al triumfului vieții asupra morții. Se spune că primii locuitori ai Peninsulei Scandinave obișnuiau de asemenea să omagieze bradul, în timp ce druzii aveau în casele lor ramuri de plante perene, considerate sfinte și care simbolizau viața eternă. Cei superstițioși își atârnau ramuri de palnte deasupra ușilor, în scopul de a le proteja casele de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vator; versity < [uni]versity; zine "revistă artizanală, neprofesionistă, editată la domiciliu" < [maga]zine; fr., engl. bus < [omni]bus (v. mai jos); fr. blème < [pro]blème; rom. naș < [nă]naș; Nelu < [Io]nelu; Tina < [Constan]tina; tușă < [mă]tușă. În limbile scandinave, automobil a fost trunchiat prin afereză la bil (în timp ce în alte limbi europene a fost condensat la auto). Mai multe elemente de compunere internaționale constituie rezultatul trunchierii prin afereză a unor cuvinte de origine greacă sau latină (v. FCLR I
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu ceilalți. Procentul era același și în rural și în urban. Diferențele față de alte țări din estul continentului erau destul de mari (de aproximativ 10 puncte procentuale), în timp ce în jur de o treime din vestici prezentau încredere generalizată, iar în țările scandinave cifra urca la peste 50%. România a cunoscut însă o tendința ascendentă. Unul din cinci români intervievați în valul 2005 al WVS, au declarat că au încredere în oameni, procentajul fiind dublu față de cel înregistrat în 1999, însă plasând în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dintre cele 40 de rase de lup, putând ajunge până la 1 metru Înălțime, 2 metri lungime și trăiește În populații dense prin munții și pădurile situate În Estul Europei, printre care pe teritoriul României, cât și În cele din Peninsula Scandinavă. În Asia trăiește lupul roșcat (canis rufusă sau câinele sălbatic al Asiei, cum i se mai spune, care este un animal imbatabil și curajos. Se Întâlnește În pădurile de munte sau În munții neîmpăduriți din Tibet și se Împacă foarte
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cea mai răspândită din lume, În cadrul mamiferelor existente În natură. Astfel, deși populațiile de lupi s-au redus simțitor În unele zone geografice de pe glob, arealul lor de răspândire continuă să cuprindă; Canada, Alaska,Europa de Est, ce include și România, Peninsula Scandinavă, Rusia, Orientul Apropiat, Asia Centrală, Siberia și mai puțin Taigaua, cu toate că În trecut această ultimă zonă, Împreună cu Tundra, au fost printre cele mai populate de specia lupus. După secolul al XVIII-lea aproape că au dispărut din Marea Britanie, Germania, Olanda și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
derutant. În relație cu bisericile și denominațiunile existente, statul american pleacă de la doctrina lipsei de preferință, fiind indiferent față de credința celor care lucrează pentru el, dar implicându-se prin sprijin financiar în viața confesională. Modelul identificării totale este specific țărilor scandinave și Angliei. Statul este una cu Biserica, parlamentele reprezintă instanțe supreme în materie religioasă, iar guvernele susțin financiar într-o proporție decisivă activitatea bisericilor declarate de stat. Caracteristicile organizării acestor biserici relevă diferența fundamentală dintre categoria biserică de stat și
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
însă poziția opiniei publice din țară le împiedica să participe activ la asemenea demersuri. Statele care erau pregătite să facă tot ce era posibil pentru succesul Ligii erau fie prea slabe pentru a acționa într-un mod semnificativ - precum țările scandinave -, fie - cum era cazul Uniunii Sovietice - ascundeau motivații suspecte. Mai mult decât atât, Uniunea Sovietică nu deținea la acel moment putere navală, indispensabilă în respectivele circumstanțe, și nici nu avea acces la teatrul de desfășurare a operațiunilor decisive fără cooperarea
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
medii ai Ligii. În orice problemă importantă, Franța putea fi sigură de voturile Belgiei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei, României și - pentru mai mult de un deceniu - ale Poloniei. Marea Britanie putea să se bazeze pe voturile națiunilor aflate sub dominația sa, ale țărilor scandinave și ale Portugaliei. Această influență a marilor puteri, indiferent de structura legală a organizației, funcționa în cadrul Ligii Națiunilor alături de conducerea intelectuală excepțională a reprezentanților câtorva națiuni mici și medii. Acești reprezentanți exercitau asupra funcționării Ligii Națiunilor o influență complet disproporționată
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
crescută, perioadă În care se produce așa zisa explozie demografică determinată de sporul natural crescut al populației. În funcție de magnitudinea acestor procese s-au putut desprinde 3 modele de tranziție (după Pavlik 1964) și anume: Modelul nordic: include Anglia și țările scandinave, se Întinde pe o perioadă de aproape 200 ani Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea Încheindu-se la Începutul secolului al XX-lea. Acest model se caracterizează prin scăderea lentă a mortalității cu menținerea unei natalități
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
putere atunci cînd n-are chef să aibă. Dacă ar fi rostogolit piatra filosofală un pic mai la vale, Mircea Sandu ar fi putut descoperi și alte cugetări interesante. „Cine votează cu Blatter, suportă consecințele“, o teză lansată de filosoful scandinav Johansson. Sau: „Cînd n-ai un stadion ca lumea în țară, nu mai plînge că ratezi calificare după calificare“, idee preluată din opera unui gînditor rustic vrîncean, din școala pesedistă sau din înțelepciunea celor 13 000 de sate care n-
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu frenezie. Dar ce înseamnă interes? Dacă l-am întreba pe același gînditor, în mod sigur, ar recurge, pentru răspuns, în stilu-i caracteristic, la izvorul nesecat al înțelepciunii românești: „Decît să plîngă mama, mai bine să plîngă mă-sa!“. Interesul scandinav, manifestat, ca orice lucrare nordică, prin foarte multă trudă, a fost ca Italia să se întoarcă în Peninsulă. Și s-a întors. Bastionul corectitudinii septentrionale a căzut, însă cu destule emoții. Suedezii și danezii au totuși ștaif, nu pot să
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pentru a zări Steaua Polară, nici mușchiul de pe tulpina de miazănoapte a copacilor, ci pentru a căta spre ț ărmurile compromise pentru veșnicie de acest meci trucat. Iar Jean-Paul-Mitique Sartre va supralicita existențialismul cu un zîmbet meridional 100%, fără nici o urmă scandinavă în el. Ne va convinge că viața înseamnă interes, iar noi vom depune eforturi să ne dumirim că încă n-am murit. iunie 2004 Chelul și scufia de milioane David Beckham va primi 50 de milioane de euro de la un
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în ciuda divergențelor ideologice și de politici economice și sociale care par să dividă lumea dezvoltată între un „model liberal”, mai popular în SUA și Marea Briatnie și un „model social european”, mai popular în Franța sau Germania, sau chiar „modelul scandinav”, cel mai egalitar și mai democratic dintre toate (Deacon, 1997). Căci, în ciuda criticilor aduse „modelului scandinav”, mai ales pe motive ideologice și mai puțin întemeiate în datele empirice, tocmai statele care ilustrează cel mai bine acest model sunt cele care
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un „model liberal”, mai popular în SUA și Marea Briatnie și un „model social european”, mai popular în Franța sau Germania, sau chiar „modelul scandinav”, cel mai egalitar și mai democratic dintre toate (Deacon, 1997). Căci, în ciuda criticilor aduse „modelului scandinav”, mai ales pe motive ideologice și mai puțin întemeiate în datele empirice, tocmai statele care ilustrează cel mai bine acest model sunt cele care definesc tendința pe termen mediu (și, probabil, pe termen lung) a evoluției socio-economice. Fundamentul politico-social al
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Cei mai săraci 20% și cei mai bogați 20% sunt utilizați ca indicatori de comparație internaționali, pentru relevanța lor atât statistică, cât și socio-economică. Or, evoluția ponderii veniturilor acestor grupuri de populație în perioada 1992-2000, în țările „exemplare” pentru modelul scandinav, definește tendința centrală a lumii occidentale în domeniu, net diferită de tendința dominației ideologice și indiferentă la evoluțiile politice din fiecare țară. Am ales Danemarca și Suedia ca țări reprezentative ale tendinței scandinave și vom lua în considerare Norvegia ca
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]