3,006 matches
-
primii Basarabi și urmând până la ultimii voievozi din sec. al XIX -lea - nu au avut aici nici un lăcaș propriu până în urmă cu un veac și jumătate și nici acesta nu este ridicat la rang de mănăstire ci este doar un schit !... Din cele 20 de mănăstiri athonite, 17 sunt grecesti, una rusească - Sfântul Pantelimon, alta sârbească - Hilandar și alta bulgărească - Zograful. Nu de nevrednicie poate fi vorba, căci românii, dincolo de daniile făcute de-a lungul timpului tuturor celor 20 de mănăstiri
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
Hramul Botezul Domnului, arde neîntrerupt o candelă care aduce aminte ca acolo odihnesc osemințele acestui cuvios stareț Nifon - care a trecut la cele veșnice în anul 1899 și care este, cum am mai spus, întemeietorul și cel dintâi stareț al Schitului Prodromu " acest sfânt lacaș românesc... cu viața chinovitică (de obște), fondat ca azil (spirirual) al tuturor românilor, fară deosebirea lor " (cum citim în Pisania de deasupra intrării în Biserica, neostentativ încadrată de tricolorul românesc). Înainte de actualul schit, pe locul respectiv
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
dintâi stareț al Schitului Prodromu " acest sfânt lacaș românesc... cu viața chinovitică (de obște), fondat ca azil (spirirual) al tuturor românilor, fară deosebirea lor " (cum citim în Pisania de deasupra intrării în Biserica, neostentativ încadrată de tricolorul românesc). Înainte de actualul schit, pe locul respectiv se înalță doar paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul (care dăinuiește și astăzi, fiind refăcut de mai multe ori) atestat abia la anul 1754 când " a fost reânnoit de monahul Iosif Hiotul " (cum aflăm dintr-o inscripție ce se
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
ori) atestat abia la anul 1754 când " a fost reânnoit de monahul Iosif Hiotul " (cum aflăm dintr-o inscripție ce se află pe peretele sudic al mănăstirii) dar probabil datând încă din secolul anterior. De aici se trage și numele schitului - în grecește prodromos înseamnă înainte mergător - referindu-se, deci, la Sf. Ioan Botezătorul - care este ocrotitorul acestui sfânt așezământ. Icoana făcătoare de minuni a Botezătorului - care cu privirea sa încruntată i-a izgonit pe turci la anul 1821, este cea
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
mai veche dintre icoanele ocrotitoare ale obștii. Pe la începutul secolului XIX se osteneau - pe lângă acest paraclis - trei sihaștri români - duhovnicul Iustin cu ucenicii săi Patapie și Grigorie - care sunt cei dintâi care au avut de gând să ridice acolo un schit " ca să aibă și Românii un sfânt lăcaș în Grădina Maicii Domnului, în care să slujească în frumoasa limbă românească. " Cerând, pentru aceasta, binecuvantarea Marii Lavre - mănăstirea întemeaiată de Sf. Atanasie Athonitul, de care aparține schitul nostru - au primit-o în
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
gând să ridice acolo un schit " ca să aibă și Românii un sfânt lăcaș în Grădina Maicii Domnului, în care să slujească în frumoasa limbă românească. " Cerând, pentru aceasta, binecuvantarea Marii Lavre - mănăstirea întemeaiată de Sf. Atanasie Athonitul, de care aparține schitul nostru - au primit-o în anul 1820. Din păcate, însă, proiectul nu s-a putut îndeplini atunci, ci numai cateva decenii mai târziu, când inițiativa a fost reluată de moldovenii Nifon și Nectarie, cărora Marea Lavră le-a reînnoit aprobarea
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
autoritatea căruia se afla, și astăzi, Sfântul Munte), respectiv a Patriarhului Chiril. Domnitorul Moldovei Grigorie Ghica a sprijinit începerea lucrărilor cu 3000 de galbeni și a dat încuviințare să se strângă ajutoare de la poporul cel binecredincios. Așa a luat ființă schitul care astăzi este restaurat în întregime - grație starețului ei de peste 35 de ani - Părintele Petroniu Tănase, și a iconomului ei - Părintele Ierodiacon Iustinian Stoica (care a fost, în vara anului 1999, la Oradea - la invitația ASCOR - Filiala Oradea și a
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
în sine, după o sfântă rânduiala athonită, mărturisind exemplar, " Prezența monahismului și spiritualității românești în Centrul Ortodoxiei " - după cum spunea Prea Cuviosul Părinte Stareț Petroniu Tanase. Iată, în câteva rânduri, ceea ce a fost, ceea ce este și, mai ales ceea ce va fi Schitul Românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos - la care vin cu toată evlavia și bucuria, pentru a se închina, toți românii săvârșitori de pelerinaj în Grădina Maicii Domnului... Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre Schitul Românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos... / Stelian
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
este și, mai ales ceea ce va fi Schitul Românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos - la care vin cu toată evlavia și bucuria, pentru a se închina, toți românii săvârșitori de pelerinaj în Grădina Maicii Domnului... Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre Schitul Românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 409, Anul II, 13 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
asemenea tratament, el fiind adus într-o stare în care repira foarte greu. Așadar, din seara zilei de marți, 27 septembrie anul 2011, am mai câștigat un rugător în ceruri, lângă Scaunul Preasfintei Treimi. Fiindcă Părintele Adrian Făgețeanu, viețuitor la Schitul Locurele și Mănăstirea Lainici, din Defileul Jiului, a trecut la Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care l-a ascultat, urmat și slujit întreaga lui viață, cu toată dragostea, devotamentul, fidelitatea, credincioșia și loialitatea. Prohodirea Preauviosului Părinte Adrian Făgețeanu
PĂRINTELE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355833_a_357162]
-
reciprocă, ziditoare și mult folositoare!... Într-o altă ordine de idei, Părintele Adrian Făgețeanu a primt cu multă dragoste pe foarte mulți oameni, credincioși de toate vârstele și tineri, la sfat, atât la Mănăstirea Antim din București cât și la Schitul Locurele - Gorj, încurajându-i și ajutându-i pe mulți dintre studenții teologi, de pildă, să se pregătească pentru apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și
PĂRINTELE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355833_a_357162]
-
povățuind duhovnicește multă lume, alături de un alt mare duhovnic - Părintele Arhimandrit și Stareț Sofian Boghiu. Din anul 2000, Părintele Adrian Făgețeanu s-a reîntors din nou la Sfânta Mănăstire Lainici, căutând de data aceasta liniștea isihiei pe Muntele Gropu, la Schitul Locurele. Referindu-ne acum, la câteva dintre cuvintele de învățătură ale Părintelui Adrian Făgețeanu, pe lângă cele deja enumerate și menționate mai sus, vom remarca și reține că înfrânarea și puterea rugăciunii le sunt date tuturor oamenilor. Dacă vrem să ne
PĂRINTELE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355833_a_357162]
-
Dan Norea 30. Ziua recoltei - tata își socotește datoriile 31 Septembrie iar - doar vântul răsfoiește abecedarul Cornel C. Costea 32 Noapte cu greieri - tolănit în balansoar până la stele până la = direcționare, spre... Dana Zamoștean 33 Flori de cicoare - călugărul din vechiul schit cu ochii-n lacrimi 34 Sfârșitul verii - toată floarea-soarelui întunecată 35 Stea căzătoare - cu inima strânsă aștept diagnosticul Cezar C.Ciobica 36 stea căzătoare - pe firmament privirea blândă a bunei Ion Rașinaru, 37 Candela de veghe în amintirea bunicii - luna
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
evita distrugerea unor porțiuni În naos sunt mormintele ctitorilor și ale membrilor familiei Buliga (Lupu, Stanca și Stoichița fiica lor ), acoperite cu lespezi frumos ornamentate și cu inscripții7-. Noi însă nu ne-am propus să realizăm aici o monografie a Schitului Topolnița , ci doar să relevăm aspectele ce se leagă de istoricul familiei lui Lupu Buliga din Ciovârnășani, a contribuției membrilor acesteia la construcția , înzestrarea cu averi și propășirea mânăstirii. Astfel, dintre numeroasele documente de danie sau cumpărătoare , relative la Topolnița
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
mss 330,f.182v. și de Constantin Șerban la 14 iunie 1654 Ibidem f. 183-184. 2. Dan Pleșia , art cit ,p. 357 ; Alexandru Ștefulescu , Mănăstirea Tismana , București , 1909 , p. 45. Ioan Donat , Fundațiunile religioase ale Olteniei , partea I . Mânăstiri și schituri. A.O. XV ,1935 ,nr. 85+88, p. 334. 3. Raport publicat în B.C.M.I , XXIV ,fasc. 69, iulie septembrie 1931, p. 116. 4. Mai pe larg despre mănăstire și ctitori vezi Mite Măneanu , Căpitanul Lupu Buliga și Mânăstirea Topolnița
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
zee și de Circe în nopțile și-n visele-mi târzii. Iar eu te-oi pune să îmi fii vestală pe-altarul de cuvinte greu trudit, să-mi faci descânt de dor și de cabală aici, în pustnicia mea, de schit, Nu te-oi zidi ca pe o altă Ană, ci te voi duce-n ispitiri de rai... Ia cupa de Murano și balsamul iubirilor dintâi să mi le dai ! Leonid IACOB Referință Bibliografică: cântec de pustnic / Leonid Iacob : Confluențe Literare
CÂNTEC DE PUSTNIC de LEONID IACOB în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355038_a_356367]
-
pus în cânt, pe care toată lumea noastră -l cântă. în părul tău de aur, o copcă de argint, cu pletele doar râuri de mătasă, te caut tot mereu prin labirint, ca să te văd ca luna de frumoasă. ești clopotul de schit dintre pădure ce m-a trezit din visul meu divin, aveai doar unduiri de sonuri pure cu corpul roz înfășurat în in. numele drag ți l-am șoptit în flori și te-am ascuns în ochi ca să te știu, te-
SUNT ULTIMUL ROMANTIC... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355061_a_356390]
-
de brumar - luna în creștere pe-un cer fără nori Frunze căzând de pe ram cate una - primii fulgi de nea Iarna în casă ascultând simfonia - vechiul gramofon Noapte geroasă - țârâitul greierelui în dosul sobei Seară de iarnă - înconjurat de corbi schitul din vale În așteptarea concertului de Anul Nou - ninge cu fulgi mari Plouă peste-oraș - guguștiucii clocesc fără umbrelă Din primul balcon sare sticla cu apă - nuntă de pisici În zorii zilei - cicoarea înflorește sub pomul trăsnit Seară de vară - în
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MARIA TIRENESCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355384_a_356713]
-
mei eroi, îi am pe toți în minte, Ce tineri au plecat să lupte pentru țară ! Se-ntorc cu toți aici, la ceas de noapte-amară Când sufletul le iese din morminte. Răspund prezent la numele strigate De taica popa, la schitul din cătun, Îngălbenite foi, venite de departe Cu cei fără lumină la capătul de drum. Se reîntorc în nopți la locuri îndrăgite Pe negrii armăsari cu aur sub copite. Referință Bibliografica: Străbunii mei eroi / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN
STRĂBUNII MEI EROI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355495_a_356824]
-
ta bunica Rămâne amintirea și lacrima ce-mi pică. DUMINICĂ INIMII Duminică îmi plânge cu lacrimi arămii Că suntem azi prea reci, prea surzi și prea puștii! Duminică în roșu ce seamăn-a sfârșit Precum o așteptare, un templu fără schit. Duminică în lacrimi, ne plânge Dumnezeu Ca o fecioara tristă care iubește-un zeu. Duminică ploioasa, cu muguri prin noroi Ca nufărul ce crește doar în ținutul „doi”. Duminică de aur pe-alei spoite-n cer Prin pașii tăi zidiți
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
prin hoarda vieții fără hamuri prin floarea ninsă-n loji regale un sfânt fior călăuzește iernatica bulibășeală: prin nudul vieții moleșește un dor de moarte - cumințeală... dezmățul vieții - cancer liric încă din cer jura oniric: la-al morții mistic - unic schit s-a vindeca - pururi sfințit... ...prefața iernii - oarba vară mătăhăind - prin spini - spre Scară... ÎN TEMPLUL PĂDURII pe sub podìri de verde înfrunzit strecoru-mi fìrava făptură de tăciune iar clorofile grase - lujer îmbulzit trezesc în mine grave - scumpe strune șerpii-copaci se
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
fost împușcați . Fostul Mitropolit al Bucovinei, Visarion Puiu a fost condamnat la moarte, în contumacie (trcut la cele veșnice în anul 1964, în Franța). În anul 1959, așa cum am precizat și în paginile anterioare, au fost desființate un număr de schituri și mănăstiri, sute de călugări și călugărițe au fost scoși din ele în mod brutal și trimisi în familiile lor sau în fabrici de către organele de stat. În ultimii ani ai dictaturii comuniste, au fost demolate peste 20 de lăcașuri
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
au făcut și tipografiile eparhiale de la Mănăstirea Neamț, Sibiu și Timișoara. După anul 1964 - anul unui așa zis “dezgheț” - au fost restaurate, pictate sau reparate prin daniile credincioșilor majoritatea celor peste 12.000 de lăcașuri de cult ortodox (biserici, mănăstiri, schituri, paraclise) de pe tot cuprinsul țării. Au fost restaurate cele mai multe din bisericile și mănăstirile monumente istorice. În acelasi timp, s-au construit peste 500 de biserici noi, în tot cuprinsul Patriarhiei, din care multe sunt adevărate monumente de artă. Biserica Ortodoxă
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
mea. Mai apoi, aproape la fiecare biserică vizitată, făcea scurte aprecieri și comparații cu pictura din biserica sa, fie că ne aflam la mănăstiri din județul Iași, Neamț sau Olt, fie că ne aflam în interiorul unor biserici ale mănăstirilor și schiturilor din Sfântul Munte Athos. Nu era vorba, obligatoriu, de comparații de dragul picturii din biserica sa, după cum nu era vorba de laudă de sine, ci erau momente prielnice reluării unor relatări referitoare la tipicul picturii bisericești, dar și la greutățile depășite
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
20 ani în urma era arat și semănat, acum este plin de armate întregi de scaieți uscați, mai ceva ca în romanul Ciulinii Bărăganului a lui Panait ISTRATI. În punctul unde odată era pichetul de grăniceri de la Nicolinț, acum este un schit Sfântul Dimitrie. Din vechile clădiri mai sunt în picioare doar câteva cu tendința de a se dărâma. Trecem prin satul Nicolinț un sat cândva cu o agricultură intensă, unde oamenii au multe hectare de pământ arabil, care însă sunt nelucrate
DE LA PODUL PESTE NERA LA ORAVIŢA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370862_a_372191]