3,288 matches
-
anxietate din partea bolnavului. 6) Formele recurente sau periodice ale schizofreniei, cu caracter intermitent, mixte sau atipice, se caracterizează prin următorul tablou psihopatologic: - scăderea atenției, inițiativei și energiei psihice, - îngustarea sferei intereselor, - sărăcire afectivă, autism și bizarerii. 7) Formele pseudonevrotice ale schizofreniei, cuprind în tabloul lor clinic următoarele tulburări psihopatologice: - elemente astenice, - elemente din seria manifestărilor isterice, - preocupări obsesive, - tulburări afective, - bizarerii și tendință la izolare morbidă. 8) Schizofrenia tardivă, care apare după 40-45 de ani, este un aspect clinico-nosologic discutabil, care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice, - îngustarea sferei intereselor, - sărăcire afectivă, autism și bizarerii. 7) Formele pseudonevrotice ale schizofreniei, cuprind în tabloul lor clinic următoarele tulburări psihopatologice: - elemente astenice, - elemente din seria manifestărilor isterice, - preocupări obsesive, - tulburări afective, - bizarerii și tendință la izolare morbidă. 8) Schizofrenia tardivă, care apare după 40-45 de ani, este un aspect clinico-nosologic discutabil, care este contestat de unii specialiști. 9) Schizofrenia grefată este acel tablou clinic de alură schizofreniformă care se dezvoltă pe fondul mintal al unei oligofrenii, fiind cunoscut și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări psihopatologice: - elemente astenice, - elemente din seria manifestărilor isterice, - preocupări obsesive, - tulburări afective, - bizarerii și tendință la izolare morbidă. 8) Schizofrenia tardivă, care apare după 40-45 de ani, este un aspect clinico-nosologic discutabil, care este contestat de unii specialiști. 9) Schizofrenia grefată este acel tablou clinic de alură schizofreniformă care se dezvoltă pe fondul mintal al unei oligofrenii, fiind cunoscut și sub denumirea de hebefrenie grefată. Schizofrenia afectivă Deși considerate de E. Kraepelin ca fiind entități clinico-psihiatrice diferite și bine individualizate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de ani, este un aspect clinico-nosologic discutabil, care este contestat de unii specialiști. 9) Schizofrenia grefată este acel tablou clinic de alură schizofreniformă care se dezvoltă pe fondul mintal al unei oligofrenii, fiind cunoscut și sub denumirea de hebefrenie grefată. Schizofrenia afectivă Deși considerate de E. Kraepelin ca fiind entități clinico-psihiatrice diferite și bine individualizate, psihozele afective și psihozele schizofrenice se întâlnesc în multe privințe în sfera psihopatologică recunoscută în prezent ca o entitate nosologică bine conturată, care este schizofrenia afectivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grefată. Schizofrenia afectivă Deși considerate de E. Kraepelin ca fiind entități clinico-psihiatrice diferite și bine individualizate, psihozele afective și psihozele schizofrenice se întâlnesc în multe privințe în sfera psihopatologică recunoscută în prezent ca o entitate nosologică bine conturată, care este schizofrenia afectivă sau grupa psihozelor schizo-afective. În comparație cu psihozele afective și cu schizofrenia, psihozele schizo-afective sunt mult mai rar întâlnite. În cazul lor se pune în discuție conceptul de psihoză mixtă. Din punct de vedere psihopatologic, psihozele schizo-afective împrumută atât simptomele maniei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinico-psihiatrice diferite și bine individualizate, psihozele afective și psihozele schizofrenice se întâlnesc în multe privințe în sfera psihopatologică recunoscută în prezent ca o entitate nosologică bine conturată, care este schizofrenia afectivă sau grupa psihozelor schizo-afective. În comparație cu psihozele afective și cu schizofrenia, psihozele schizo-afective sunt mult mai rar întâlnite. În cazul lor se pune în discuție conceptul de psihoză mixtă. Din punct de vedere psihopatologic, psihozele schizo-afective împrumută atât simptomele maniei sau melancoliei, cât și pe cele ale schizofreniei (catatonie, structuri delirant-paranoide
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afective și cu schizofrenia, psihozele schizo-afective sunt mult mai rar întâlnite. În cazul lor se pune în discuție conceptul de psihoză mixtă. Din punct de vedere psihopatologic, psihozele schizo-afective împrumută atât simptomele maniei sau melancoliei, cât și pe cele ale schizofreniei (catatonie, structuri delirant-paranoide, halucinații etc.). Existența psihozelor mixte, schizo-afective, este o dovadă a faptului care pledează în favoarea naturii endogene a acestui tip de tulburări psihice. Există, în felul acesta, tendința de a reuni în cadrul aceluiași grup nosologic al psihozei unice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
când se referă la psihozele ciclice, subînțelege următoarele forme ciclice: 1) Psihozele anxioase și de extaz în care intră psihoza anxioasă pură și psihoza paranoidă anxioasă. Fig. pg. ms. 335 Predispoziție ciclotimică PMD Boala afectivă Predispoziție schizofrenică Psihozele delirante cronice Schizofrenia Psihozele atipice Schizofrenia afectivă Ciclofrenia Personalitate normală Psihozele de involuție (depresia, melancolia) Crizele de adolescență (bufeele delirante) Psihozele simptomatice (toxice și infecțioase) Reacții ipohondriace Reacții nevrotice și isterice Psihozele organice cerebrale Reacții depresive Afecțiuni organice Factori psihogeni Polul exogen 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la psihozele ciclice, subînțelege următoarele forme ciclice: 1) Psihozele anxioase și de extaz în care intră psihoza anxioasă pură și psihoza paranoidă anxioasă. Fig. pg. ms. 335 Predispoziție ciclotimică PMD Boala afectivă Predispoziție schizofrenică Psihozele delirante cronice Schizofrenia Psihozele atipice Schizofrenia afectivă Ciclofrenia Personalitate normală Psihozele de involuție (depresia, melancolia) Crizele de adolescență (bufeele delirante) Psihozele simptomatice (toxice și infecțioase) Reacții ipohondriace Reacții nevrotice și isterice Psihozele organice cerebrale Reacții depresive Afecțiuni organice Factori psihogeni Polul exogen 2) Tulburările de paralizie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și ocazională; - alternanță afectivă rapidă (ridicată-anxioasă-iritativă-depresivă); - severă distragere a atenției de la stimulii externi (distragere hiperactivă). - scăderea sau diminuarea mișcărilor expansive și reactive; - pierderea vorbirii spontane, mutism; - mișcări voluntare lente sau absente. Existența acestui grup de psihoze ciclice, precum și cel al schizofreniei afective, ne obligă în mod serios să reflectăm la raporturile sau mai exact la frontierele psihopatologice dintre grupul psihozelor afective pure și grupul psihozelor schizofrenice. Se poate oare trasa o frontieră între acestea? Nu trebuie să considerăm psihozele ciclice și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să considerăm psihozele ciclice și pe cele schizo-afective ca reprezentând forme psihotice intermediare ? Trebuie reflectat serios la acest aspect. W. Walcher face o analiză a psihozelor endogene, căutând să desprindă existența unor relații dintre psihozele afective și psihozele din grupa schizofreniei. În analiza sa, acesta ia în considerație, următorii factori psihopatologici: - predispoziția ciclotimică, specifică psihozelor afective, - predispoziția schizofrenică, specifică psihozelor din grupa schizofreniei, - afecțiunile organice cerebrale cu tulburări psihice asociate, - factorii psihogeni. Din analiza comparativă a „naturii endonului”, a endogenității și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o analiză a psihozelor endogene, căutând să desprindă existența unor relații dintre psihozele afective și psihozele din grupa schizofreniei. În analiza sa, acesta ia în considerație, următorii factori psihopatologici: - predispoziția ciclotimică, specifică psihozelor afective, - predispoziția schizofrenică, specifică psihozelor din grupa schizofreniei, - afecțiunile organice cerebrale cu tulburări psihice asociate, - factorii psihogeni. Din analiza comparativă a „naturii endonului”, a endogenității și a „naturii psihogene”, se ajunge la stabilirea unor relații psihopatologice așa cum se poate vedea din schema pagina 303???. În această reprezentare schematică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
îndreptat împotriva sa, interpretând în mod ostil totul (emisiuni TV, radio, articole de ziar etc.). El consideră că toate sunt legate de persoana sa, iar această convingere se extinde la întreaga societate. Acest tip de delir este frecvent întâlnit în schizofrenie. A fost studiat de R. Gaupp, E. Kretschmer („delirul senzitiv de relație”), K. Jaspers, S. Freud. Delirul senzitiv de relație are la bază o triadă reprezentată prin: caracterul, viața și mediul bolnavului. Caracterul are o structură personală de tip senzitiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intră într-o stare de tensiune anxioasă, crezând că va fi ucis cu otravă sau gaze toxice. Toți oamenii din jurul său devin „urmăritori ostili”, care nu fac altceva decât să-l supravegheze. Acest delir poate fi întâlnit, de regulă, în schizofrenie. 4) Delirul erotic Este impresia delirantă a bolnavului de a fi iubit de persoane reale sau imaginare. El apare și se dezvoltă în sfera relațiilor erotice și este mai frecvent la femei decât la bărbați. Bolnava se crede iubită de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt, de regulă, căsătoriți. Este mai frecvent la bărbați decât la femei. Bolnavul își suspectează partenera de infidelitate, necinste, chiar în absența oricăror dovezi. El își acuză soția sau chiar o brutalizează pentru bănuieli absurde. Delirul de gelozie apare în schizofrenie, psihozele presenile, alcoolismul cronic. 6) Delirul de grandoare Megalomania este forma de delir în cursul căreia pacienții își supraestimează propria lor persoană, importanța acesteia, capacitățile și posibilitățile lor. Conținutul delirului se poate manifesta în domeniul posibilităților sau poate rămâne numai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de nimic, pierdut, putând ajunge la forma „delirului nihilist” în care bolnavul se va autonega total pe sine însuși. El afirmă că nu mai există, că nu mai trăiește, totul este numai o aparență înșelătoare, o inexistență. Este caracteristic melancoliei, schizofreniei și psihozelor organice cerebrale. Legat de această formă de delir, delirul ipohondriac este axat pe starea de sănătate constând în impresia sau chiar convingerea delirantă de „a fi bolnav” sau de a suferi de afecțiuni cronice grave și incurabile, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imaginativă, extraordinar de luxuriantă, ca în cazul „delirului de imaginație” (E. Dupré) sau a „parafreniilor” (E. Kraepelin), în care predomină tendința de a substitui reprezentărilor colective ale realității logice o concepție fantastică despre lume, de tip baroc. Tipul sau grupa schizofreniilor, în care predomină existența de factură autistă. În acest caz Eul impenetrabil și haotic, constituie o „veritabilă lume pe dos”. Natura și originea stărilor delirante Înțelegerea delirului și stărilor delirante este imposibilă dacă ne limităm la aspectele clinico-semiologice ale psihiatriei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe care bolnavul încearcă pe orice cale să le realizeze. Vom analiza în continuare marile tipuri nosologice de psihoze endogene delirante, simple sau halucinatorii, cu evoluție cronică, ce nu produc alterări profunde ale personalității cum este cazul psihozelor din grupa schizofreniei. În categoria psihozelor endogene delirante de tip sistematizat, cronice, sunt incluse următoarele: paranoia sau delirul sistematizat cronic, nehalucinator; parafreniile sau psihozele delirant-halucinatorii cronice; deliranții pasionali, la care delirul simplu, sau halucinator, este bine sistematizat din punct de vedere tematic și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a fi iubit. Asocierea erotomaniei cu gelozia este o situație frecvent întâlnită la deliranții paranoici. Parafreniile Delimitare și caracteristici E. Kraepelin este cel care a împărțit deliranții cronici în două grupe nosologice distincte și anume: Grupa demenței precoce, sau a schizofreniei, caracterizată printr-un delir incoerent, nesistematizat tematic, cu evoluție cronică urmată de deteriorarea profundă a personalității în plan intelectual, afectiv și volitiv-comportamental. Grupa paranoiei, caracterizată prin existența unui delir net sistematizat din punct de vedere tematic, cu evoluție clinică progresivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au drept caracteristică o anumită „periodicitate” pe care Kleist și Leonhaard au denumit-o „evoluție fazică”. Acest grup de psihoze endogene împrumută caracteristicile simptomatico-psihopatologice, atât de la psihozele afective cu evoluție periodică, de tipul PMD, în ceea ce privește evoluția lor fazică, precum și de la schizofrenie, în ceea ce privește conținutul clinic, sau configurația psihozei. Acest grup de psihoze endogene atipice corespunde cu „ciclofreniile” descrise de Al. Obregia. 30. STĂRILE DE ARIERAȚIE MINTALĂ Oligofreniile Cadrul psihopatologic Stările de arierație mintală sau oligofreniile au avut o evoluție interesantă din punct
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în care trebuie considerată aceasta. Sunt semnalate, deosebit de frecvent, ca forme de manifestare ale psihozelor debililor, stările episodice de excitație. Psihozele ciclice sunt rar semnalate la debilii mintali, în schimb sunt semnalate psihoze de tip schizofrenic cunoscute sub denumirea de „schizofrenie grefată” (pe fondul psihic al debilității mintale). În aceste cazuri, debilitatea mintală acționează în sens patoplastic, ea dând o formă particulară imaginii simptomatice a tabloului clinic. K. Schneider crede că debilitatea mintală, ca și schizofrenia, ar fi „două ramuri ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schizofrenic cunoscute sub denumirea de „schizofrenie grefată” (pe fondul psihic al debilității mintale). În aceste cazuri, debilitatea mintală acționează în sens patoplastic, ea dând o formă particulară imaginii simptomatice a tabloului clinic. K. Schneider crede că debilitatea mintală, ca și schizofrenia, ar fi „două ramuri ale aceluiași arbore” ca dispoziții psihopatologice. În ceea ce privește însă „schizofrenia grefată”, trebuie admisă o anumită „predispoziție constituțională” la schizofrenie, și nu neapărat existența debilității mintale. 31. DEMENȚELE Cadrul general Demența este o slăbire psihică profundă, globală și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În aceste cazuri, debilitatea mintală acționează în sens patoplastic, ea dând o formă particulară imaginii simptomatice a tabloului clinic. K. Schneider crede că debilitatea mintală, ca și schizofrenia, ar fi „două ramuri ale aceluiași arbore” ca dispoziții psihopatologice. În ceea ce privește însă „schizofrenia grefată”, trebuie admisă o anumită „predispoziție constituțională” la schizofrenie, și nu neapărat existența debilității mintale. 31. DEMENȚELE Cadrul general Demența este o slăbire psihică profundă, globală și progresivă care alterează profund funcțiile intelectuale bazale și dezintegrează conduitele sociale ale individului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ea dând o formă particulară imaginii simptomatice a tabloului clinic. K. Schneider crede că debilitatea mintală, ca și schizofrenia, ar fi „două ramuri ale aceluiași arbore” ca dispoziții psihopatologice. În ceea ce privește însă „schizofrenia grefată”, trebuie admisă o anumită „predispoziție constituțională” la schizofrenie, și nu neapărat existența debilității mintale. 31. DEMENȚELE Cadrul general Demența este o slăbire psihică profundă, globală și progresivă care alterează profund funcțiile intelectuale bazale și dezintegrează conduitele sociale ale individului. Demența atinge personalitatea până la nivelul structurii sale ca „ființă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt afecțiuni psihiatrice secundare care apar ca urmare a unei evoluții îndelungate a proceselor psihotice de tip endogen. În sensul acesta sunt menționate următoarele forme clinice: demența apato-abulică care poate fi întâlnită în unele cazuri de evoluție gravă, îndelungată, a schizofreniei, stările demențiale consecutive evoluției unor procese psihotice din cursul delirurilor cronice, PMD se poate uneori, termina cu o stare de tip demențial. Cele de mai sus reprezintă cadrul psihopatologic în care sunt dispuse formele clinico-psihiatrice ale demențelor, pe care le
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]