558 matches
-
opinia sa, „un adevărat moment istoric în evoluția artei noastre, un punct clar de definire răspicată în conștiința critică a unei rupturi, a unei noi sensibilități apte să impună un alt orizont de receptare a valorilor”. Momentul e reprezentat de sciziunea creată cu ocazia Expoziției „Tinerimii Artistice” între „grupul seniorial” refractar față de inovația postimpresionaistă și „îndrăznelile artistice ale noii generații”. Sînt citate și alte puncte de schimbare artistică radicală: în Anglia - expoziția de picturi postimpresioniste de la Grafton Galleries din Londra, organizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
aplica. Avocatul apărării: (La fel de timid...) Nicidecum, doamna Dora; ea l-a luat pe Philip când era de unul singur. În plus ați văzut că nici nu poate divorța. Nu e vina ei că lucrurile s-au schimbat peste noapte, chiar dacă sciziunea s-a întâmplat din cauza ei. Avocatul acuzării: Și eu aș zice că doar Masca e de vină. Ea a hotărât scindarea și le-a ticluit pe toate și apoi i-a asmuțit cu perfidia ei și pe ceilalți doi pămpălăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de pretexte ridicole. Totul dovedește însă că echilibrul e numai aparent. Guvernele se schimbă cu o repeziciune care uluiește. Apar și dispar aceiași oameni. Plus ça change, plus c'est la męme chose. În aparență, partidele de guvernământ - după infinite sciziuni, disensiuni și coaliții pasagere - s-au regrupat în două mari partide: la dreapta, regeneratorii, la stânga, progresiștii. În realitate, unitatea lor e precară și se clatină la orice criză. Cu timpul, aceste glorioase partide de guvernământ își pierd aproape contactul cu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
vine greu să selectez pentru că tocmai aceste detalii fulgurante, inconsistente, Îmi par infinit mai revelatoare decît marile evenimente din viața unui om. „Să exiști În oglinzi paralele / sanșa de-a răsplăti două patrii deodată“ - să fie această dorință expresia unei sciziuni a eului, o formă de schizoidie, necesitatea unei confirmări reale de existență paralelă În ființă și În neființă sau poate În planul biologicului irezistibila chemare de a fi bărbat și femeie În același timp - imperativul unei celule bătrîne pulsînd uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
v. compozițiile sale cu „Târguri” și „Caruselul” impresionante prin construcții simetrice, prin diversitatea și expresivitatea mulțimii de personaje în mișcare). Ordinea și echilibrul care emană din firea tablourilor, din țesătura lor, nu sunt tulburate de „rupturile” care le însoțesc facerea; sciziunile pot ține de ritm sau de vopsea, cel mai frecvent fiind supusă unui asemenea tratament culoarea albă. În compoziția „Cosașul” bunăoară, albul bine conturat al cămășii personalizează subiectul, îmbogățindu-l cu sensuri ezoterice. În tabloul „Făt-Frumos” Ducipal strălucește muruit asemenea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe care-l poate avea un principe pentru a domni fără tulburări și pentru a rezista viguros dușmanilor. În timpul lui Machiavelli, nobilii erau încă socotiți în Franța niște mici suverani, care împărțeau întrucîtva puterea cu principele, ceea ce dădea naștere la sciziuni, ducea la întărirea partidelor și pregătea frecvente revolte. Nu știu, totuși, dacă marele sultan nu este cumva mai expus riscului detronării decît un rege al Franței. Diferența dintre ei este că, de obicei, împăratul turc este strangulat de către ieniceri, iar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
suprema creație ce va deschide drumul spre izbăvirea politică, dar și teoretică. În deceniul opt, diferite curente ale post-structuralismului francez s-au preschimbat în teorii post-moderne. Într-un anume sens, teoriile postmoderniste manifestă pasiunile anilor '60 sublimate în discurs teoretic. Sciziunea sau ruptura dorită în deceniul șase, ruptură descrisă la acea vreme în discursurile despre revoluție, este proiectată asupra istoriei înseși sau asupra unor domenii mai restrînse ale societății sau culturii. Cu toate acestea, sciziunile sau rupturile apocaliptice postulate în anii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anilor '60 sublimate în discurs teoretic. Sciziunea sau ruptura dorită în deceniul șase, ruptură descrisă la acea vreme în discursurile despre revoluție, este proiectată asupra istoriei înseși sau asupra unor domenii mai restrînse ale societății sau culturii. Cu toate acestea, sciziunile sau rupturile apocaliptice postulate în anii '60 ca țel al luptei politice sînt descrise acum în noile teorii postmoderne ca rupturi generale doar de noile tehnologii, fără efortul luptei revoluționare, reluînd astfel, ca urmare, vechiul discurs al determinismului tehnologic. Mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și "Deconstrucția conceptului de "popular"", în care recunoaște puterea mass-mediei în a modela și a impune hegemonia ideologică, puterea oamenilor de a rezista ideologiei și însemnătatea și efectele contradictorii ale culturii media. Această formă de studiu cultural tinde să negocieze sciziunea dintre teoria manipulării, care consideră că, de fapt, cultura de masă și societatea în general domină individul, și teoria rezistenței populiste, care amplifică puterea individului de a se opune, de a rezista, de a lupta împotriva culturii dominante. O asemenea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este doar a acelui critic și poate fi sau nu acceptată de public (care poate prezenta la rîndul său diferențe semnificative de clasă, rasă, sex, apartenență etnică, preferință sexuală, ideologie și așa mai departe). Se poate vorbi așadar de o sciziune între procesul de codificare a textului și cel de decodificare a acestuia de către public și există totdeauna posibilitatea unei pluralități a lecturilor și efectelor unui anumit text (Hall, 1980b). Una din modalitățile de a descoperi cum anume citește publicul textele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
titlul Împrejurul Lunei, Ed. Cugetarea, f. a. (LT). 90 "Există o perioadă a civilizației occidentale când gândirea mitică își pierde din forță și dispare în favoarea, pe de o parte, a reflecției științifice, iar pe de altă parte, în favoarea expresiei romanești. Această sciziune se petrece în secolul al XVII-lea", Claude Lévi-Strauss și Didier Eribon, De près et de loin, Odile Jacob, 2001, p. 243. 91 Ed. Nemira, 1996, 2006, tr. Emil Sârbulescu (LT). 92 Insula misterioasă, Ed. Ion Creangă, 1979, tr. Veronica
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
tolerează nici un fel de critică. Terminologic, brainstorming provine din limba engleză însemnând „furtună în creier” sau „asalt de idei”. Această metodă este considerată a fi cea mai răspândită metodă de stimulare a creativității, în condiții de grup. Ea rezidă din sciziunea care are loc între etapa de elaborare a ideilor și cea de evaluare a lor. La baza acestei metode se află două principii care se materializează în patru reguli. Cele două principii sunt: amânarea judecății care semnifică pentru participant o
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
capabil de a deveni întemeietorul unei cetăți virtuoase, “să schițeze forma constituției statului”, imitănd astfel originalul, “privind în ambele direcții, de la model la imagine, și înapoi, de la imagine la model”. Pentru a menține stabilitatea statului, pentru a evita o eventuală sciziune în unitatea clasei stăpănitoare, rolul filosofului suveran este acela de a supraveghea educația și a procreației eugenice a acestei clase, în caz contrar, dacă un stat nu este cărmuit în permanență de un filosof, atunci paznicii statului nu vor cunoaște
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
mângâiați-vă, fiți uniți, trăiți în pace, și Dumnezeu păcii și al dragostei va fi cu voi (2Cor 13, 11). Apostolul propunea corintenilor și Bisericii primare valorile spirituale, care se puteau obține din armonia existentă într-o comunitate religioasă propriu-zisă. Sciziunile și facțiunile sunt surse de ură, iar ura este dușmanul lui Dumnezeu. Discursul lui îi viza mai ales pe cei dizidenți, infiltrați în sânul comunităților, iubitori de vrajbă, confruntați cu lipsa păcii interioare și regăsirea lor în Dumnezeu. Pacea creștină
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cazărmi, iar credincioșii ca pe niște soldați supuși ascultării absolute față de superiorii lor ierarhici. Era convins că numai o organizare de fier, asemenea celei militare, putea menține disciplina puternică și fermă în Biserica timpurie, unde se infiltrau primele rebeliuni și sciziuni, care aveau să devină, mai apoi, note caracteristice ale creștinătății. Asemenea sfântului Petru (cf. 1Pt 2, 13-20), sfântul Paul este clar și explicit în respectarea legilor și supunerea față de autoritățile civile. Nu înaintează nici o restricție față de legile de respectat, fiindcă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
căutau să-și împlinească credința, pe care au îmbrățișat-o, distingându-se prin corectitudinea și ireproșabilitatea conduitei lor. Erau diferiți de cei din Corint și din Galatia care creau multe preocupări sfântului Paul cauzând-i multe neplăceri prin agitațiile și sciziunile lor. Erau înzestrați de o credință vie și operantă (Rom 1, 8); corespundeau integral harului divin (Rom 6, 17); erau supuși capilor Bisericii prin ascultare și disciplină edificatoare, fiind lăudați și în celelalte comunități (Rom 16, 19); aveau un înalt
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
-se acum cea mai deplină ascultare. Primele disensiuni ale lui Licinius cu Constantin au început în 314 și au culminat în 321, când cel dintâi a trecut pe față de partea lui Arius (250-336), inițiatorul ereziei cristologice omonime (318-381). Odată cu crearea sciziunii a întreprins și o persecuție susținută contra soldaților creștini, poruncind ca în fiecare oraș să fie eliminați și să se retragă gradul oricărui militar care nu va accepta să aducă jertfe demonilor. În aceste condiții înțelegem ura mocnită în suflet
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
interiorul perspectivei realiste). Realiștii sunt ceva mai puțin reticenți în a vorbi despre identități deși, de obicei, nu o fac în mod intenționat. Este cel mai evident în distincția realistă clasică dintre puterile de status quo și cele revizioniste sau sciziunea paralelă dintre realiștii structurali ofensivi și defensivi. Dar există multe alte exemple. A fi o "mare putere" înseamnă nu numai a avea capacități materiale deosebite, ci și un rol de gestiune și răspundere în societatea internațională (Bull 1977: Cap. 9
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
După moartea lui A***, mai mult sau mai puțin credibilă, „mașina dezirantă” e pe cale să sucombe. Apocalipsa unui astfel de aparat este conștientizarea consecinței sociale a dorinței: excomunicarea. Nesemnat, acest act purtat mereu În buzunar și supus oricînd controlului produce sciziunea: naratorul este eu și el În același timp, Încercarea sa de revenire la „androginul” om fiind sortită eșecului. Schisma tematizată de cea de-a doua parte a romanului are nevoie Însă de o explicație suplimentară. Desigur, morala provizorie a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
să se topească În neantul adult [...]”. (Une Récette pour ne pas vieillir, p. 21) Pentru un admirator al limbii ruse (pe care a predat-o ca profesor la Orléans Între 1973 1987) nu se putea ca limbajul să nu sufere sciziunea originară pe care conștiința o poartă pînă la moarte, Între celest și mundan, proiectată În incomesurabilitatea dintre limbajul transcendent și cel contingent, agonizant, simplu zgomot În vid. Pentru că se scrie În și despre exil, literatura lui Volodine este una a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
câmpul conștiinței mele, trebuie să caut să Înțeleg natura intimă a eului meu. La această Întrebare, K. Jaspers afirmă că eul are semnificația unei naturi antinomice care explică această neliniște. În ce constă antinomia eului? În următoarele aspecte: aă În sciziunea externă diferit de mine, și interioară propriu mie, sau Între sensul empiric și sensul existențial, Întrucât eu sunt pentru ceilalți ființă exterioară, persoană, iar pentru mine sunt ființă interioară, conștiință. bă În faptul că, dedublându-mă prin actul de autoreflectare
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
amintiri încărcate afectiv, și un miez conflictual capabil de a deforma înlănțuirea ideilor și sensul percepției”. La început, S. Freud va privi favorabil explicația dată de C.G. Jung, dar, ulterior, între acești doi oameni de știință se va produce o sciziune (1915), determinată, pe de o parte, de atitudinea intrasingentă a lui S. Freud, care identificând psihanaliza doar cu concepția sa - va expulza din rândurile psihanaliștilor pe toți aceia care vin cu un alt mod de interpretare, iar pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
jur, generând reacții de indiferență, izolare, refuz de a colabora, sau afectând capacitatea de evaluare obiectivă a situațiilor de viață. Echilibrul și unitatea „personalității” sunt indisolubil legate - spunea V. Pavelcu - de viața și dinamica afectivă: „Conflictele afective pot duce la sciziunea și dezintegrarea personalității. Unitatea gândirii și a acțiunii are la bază unitatea și sensibilitatea echilibrului afectiv”. („Din viața sentimentelor”..., p. 26). Disonanțele și constastele, constituind, atunci când nu depășesc o anumită durată și intesitate, un factor de dezvoltare a personalității, de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
un sistem bipartidist; în aceeași perioadă, în Belgia, sistemul bipartidist a durat jumătate de secol și a fost întrerupt de emergența socialiștilor înainte de introducerea RP. În sfârșit, aserțiunea lui Duverger se bazează parțial pe afirmația ulterioară că RP duce la sciziuni în interiorul partidelor, o evoluție a cărei dovadă este rar întâlnită și neconcludentă. Acest lucru s-a întâmplat într-adevăr în partidele social-democrate danez și norvegian, dar nu datorită sistemului electoral, ci dezacordurilor asupra apartenenței la Comunitatea Europeană. Aceeași evoluție a
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
specifică, se reliefează fabula identitară, fixată într-un decor sumbru ("orașe însângerate", "străzi lăturalnice", "case vechi părăsite", "clădiri bântuite de umbră" Peregrinări; "casa clădită din carne/ Din carne care mai sângeră încă" Amurg; "o stradă înadins înfrigurată" Abel), propice înscenărilor sciziunii de un tragism neestompat de liniștea rău-prevestitoare a figuranților sau de nemișcarea elementelor de fundal: Se învârte deasupra capului tău/ aureola plină de fum și de sânge./ Iau apă în căuș și îmi privesc chipul/ înainte de a mi-l sorbi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]