794 matches
-
reprezintă. Virginia ilustrează, ca și alte personaje feminine pozitive, obiectul râvnit de concupiscența și lăcomia masculină. Pentru a o avea aproape, conducătorul cetății, Apiu, uneltește un plan macabru: prin vorbele supusului său, Claudiu, o revendică pe fată, ca fiind o sclavă a acestuia, furată în copilărie, și nu fiica lui Virginius. Tatăl îndurerat se vede pus în situația nu doar de a-și ceda copila, ci de a îngădui pentru ea un destin rușinos, o pervertire a tot ceea ce reprezenta tânăra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îngăduința și dezordinea.60 Limbajul era destinat bărbaților, reprezenta o caracteristică masculină pentru cultura târzie medievală. Femeii din această epocă i se recomanda tăcerea, semn al unei subordonări totale, al unei claustrări aproape imposibil de acceptat, era mai mult o sclavă, interzicându-i-se chiar să râdă sau să glumească, altfel era aspru criticată. În Evul Mediu se făceau diferențieri lingvistice și de libertate a exprimării între bărbați și femei. Femeia era obligată să fie rezervată, să treacă neobservată, așa cum recomandau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
reprezintă. Virginia ilustrează, ca și alte personaje feminine pozitive, obiectul râvnit de concupiscența și lăcomia masculină. Pentru a o avea aproape, conducătorul cetății, Apiu, uneltește un plan macabru: prin vorbele supusului său, Claudiu, o revendică pe fată, ca fiind o sclavă a acestuia, furată în copilărie, și nu fiica lui Virginius. Tatăl îndurerat se vede pus în situația nu doar de a-și ceda copila, ci de a îngădui pentru ea un destin rușinos, o pervertire a tot ceea ce reprezenta tânăra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o consoartă păgână era expusă anumitor riscuri; cum se putea regăsi o soție creștină alături de un funcționar sau judecător păgân? Cât de teribile puteau fi dificultățile în care se aflau în continuu sclavul creștin sau, și cu atât mai mult, sclava unui stăpân păgân!... Și cu toate acestea, înțelepciunea marelui apostol ori a altor misionari creștini a considerat, fără ezitare că, pentru moment, pentru a nu atrage atenția și nici pentru a nu provoca vreo reacție punitivă a autorităților, nu le
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lucreze” și să-și modeleze corpul, să exercite asupra lui constrângeri severe, la antipodul delăsării senzuale. Norma tiranică a siluetei le obligă, pe femei îndeosebi, să-și controleze permanent greutatea și alimentația, să vrea să-și remodeleze silueta, ajungând niște „sclave ale aparenței”. Așa stând lucrurile, a semnala aceste practici neoproductiviste nu pare a fi de-ajuns: ar mai trebui evaluată și aria lor socială. Până la ce punct imperativ al performanței s-a răspândit acest ideal în comportamentele majorității oamenilor? Motivațiile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sociale. În Japoniaxe "Japonia" feudală, victimele erau în primul rând fete sărace din zonele rurale ale statului, iar în cursul perioadelor de comerț mondial, prostituatele, de origine niponă sau nu, au devenit bunuri de consum internațional, vândute și cumpărate ca sclave. În intervalele în care Japonia a fost un stat marginalizat, japonezele erau traficate în alte țări asiatice, însă acum, când arhipelagul e lider economic regional și global, sunt importate prostituate din alte țări, pentru a completa oferta locală. În perioadele
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
nipone intervenționiste familial-capitaliste. În cadrul acesteia s-a produs o diviziune de gen a muncii, sectorul productiv revenind bărbaților, cel reproductiv, femeilor, forțate să joace rolul de soții și mame, iar cel de-al treilea, al prostituției, fiind cel în care sclavele sexuale erau oferite bărbaților ca o primă și o încurajare pentru activitățile lor productive. De-a lungul istoriei sale moderne, statul nipon s-a folosit abil de dublul standard patriarhal androcentric privind traficul și prostituția pentru a-și întări puterea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ceea ce înseamnă că prostituatele vor fi la fel de respectabile ca și femeile cu familie. O asemenea recunoaștere poate avea loc doar dacă sectorul sexual e definit ca un sector industrial obișnuit, și nu unul clandestin, în care femeile sunt exploatate ca sclave sexuale. Cazul de sclavie sexuală militară al „femeilor de reconfortare” este un exemplu tipic de putere patriarhală care perturbă relațiile de gen, conferind legitimitate sclaviei și exploatatorului masculin, dar nerecunoscând ca legitimă prostituția, ce pune în pericol familia (instituție-cheie în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și exploatate, stigmatizate în locul instituției care le-a adus în situația de victime. Realizarea democrației, chiar și în țările „democratice”, presupune eliminarea sectorului ascuns al sclaviei și discriminării și, în special, a industriei sexului, care le transformă pe femei în sclave și bunuri de consum. E important să remarcăm faptul că acest efort necesită desființarea dihotomiilor public/privat, modern/tradițional, legal/extralegal și chiar a opoziției sclavie sexuală/drept la prostituare, ce stau la originea discursului cu dublu standard patriarhal. Toate
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ar impune Republica lui Platon... Acolo unde Platon, ca pitagorician fidel, le atribuie femeilor un rol secundar (asigurarea perpetuării familiilor, celula de bază a oricărei societăți, procrearea, creșterea copiilor, îndeplinirea sarcinilor domestice și menajere, sau cel puțin supervizarea acestora cu sclavele aflate în slujba lor), Epicur șterge orice diferență între sexe. Nu misoginie, nu sexism, nu falocrație, nu reducerea feminității la ovare, ci o practică liberă și comună a filosofiei, între egali. Tradiția a păstrat numele câtorva așa-zise filosoafe printre
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
admisă 179; ca alegorie 163-165; celebrarea ei 231, 291; egală cu bărbatul 98, 179, 213; exclusă 97; farmecele ei 254-255, 289; filosoafă 37, 214; ca pretext 311; rolul ce i se atribuie 111, 114-115, 117, 180, 231; rol secundar 214; sclavă 214; supusă 214 Filosof ce anume îl definește 16-17; multiplicitatea definițiilor înainte de Socrate 50-51; filosof-medic 182-183, 200-201; filosof-rege 116, 175, 213, 247; și meditația 40; prieten al zeilor 238 Filosofi I. Din Antichitate Anaxarh - abderitan 77-78; și Alexandru 78; cinic
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
militară; minunată; moarte; moșie; nebună; necazuri; necesitate; neidentificată; nepăsare; nevasta; niciodată; noroc; nu știu; obligație; obligații; ocrotitoare; om; onest; pace; parte din mine; parteneră de viață; pedeapsă; pisi; povară; prieten pe viață; problemă; pușcărie; rău necesar; rea; relație; responsabil; sarcini; sclavă; serios; sfînt; sfîntă; sinceritate; sortită; soție; spînzurătoare; stafie; stres; suflet, supunere; supusă; șorț; telefon; totdeauna; tovarășă; unică; unitate; urît; vatră; vecie; verigă; veșnicie; viață dublă; vorbăreață; zgîrcită; zîmbet (1); 799/204/71/133/0 spaimă: frică(399); teamă(85); sperietură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
modalitate de a investiga discursul despre sex. Foucault ne spune că mariajul vechilor greci era mult mai permisiv decât cel creștin. Astfel, unui bărbat căsătorit din Grecia antică îi era îngăduit de către soție să practice relații sexuale cu sclavii și sclavele sale, să aibă amante, să frecventeze prostituatele 85. Acest comportament era posibil mai ales că instituția căsătoriei reprezenta un fel de contract economic, unde soțul era obligat să-și întrețină și să facă dovadă că-și poate întreține soția și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
place să vadă fundul unei femei așa cum este prezentat de mass-media, altora le place să-și umilească partenera reducând-o la statutul unei femei oarecare, iar alții nu vor să fie priviți de ea. La rândul ei, fata se simte sclava egoismului partenerului, alteori îi place pentru că vrea să încerce ceva vulgar sau rezervat celor „avansați“. Senzațiile ei sunt mărginite la stimularea profundă, căci în această poziție clitorisul nu este stimulat în nici un fel. Pentru o bună penetrare, e necesar ca
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Henry, deși ea declară că nu îl iubește. Paralelă construită între sclavie și condiția femeii în societate devine explicită în film prin reacția lui Fanny atunci cand Șir Thomas dorește să o prezinte societății: Nu voi fi vândută că una din sclavele tatălui tău, Edmund"6, sau în discuția dintre Fanny și Henry Crawford înainte de a-i accepta cererea în căsătorie: "Sărăcia unei femei e o sclavie mai dură că în cazul unui bărbat".7 Pentru sclavi există o șansă de libertate
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
o formulare arhetipală a acestei concepții despre om, sub forma unei statui ce devine o ființă umană prin intermediul simțurilor sale. Hume, Smith și, mai tîrziu, Hayek vor îmbrățișa această teorie asupra naturii umane. Pentru acest soi de senzualism, rațiunea este sclava pasiunilor. În consecință, în opoziție cu perspectiva carteziană, care face din om o ființă rațională capabilă să instituie societatea, teoria lui Locke și Hume consideră că el e capabil să o gestioneze. Locke descrie statul natural ca o situație în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pe care îl căutase de când fugise din Europa, în ciuda abisului ce-i despărțea. Naratorul iese în cele din urmă din războiul personal al lui Caffó, optând pentru împăcarea cu acei monștri botezați citauca. Încearcă, de asemenea, s-o sustragă pe sclava lui Caffó, mascota Aneris, martirajului la care era supusă noapte de noapte. După capturarea lui Batis de către numiții citauca și după zile și nopți de beție în așteptarea deznodământului, eroul nostru este luat prin suprindere de căpitanul vaporului sosit să
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
iar afirmațiile, uneori exagerate, au fost exprimate și printr-o sugestivă plasticitate. G. Dupont-Ferrier scria, în acest sens, că dacă antichitatea făcuse din Italia "regina lumii", Evul Mediu a transformat-o, după ostrogoți până la Hohenstaufeni, într-o "învinsă și o sclavă"403. Conform opiniei lui M. Guizot, cauzele divizării Italiei ar trebui căutate tocmai în lipsa progresului instituțiilor: "Luați istoria Florenței, Veneției, Genovei, Milanului și Pisei; veți vedea pretutindeni că în cursul general al evenimentelor, în loc să dezvolte libertatea, să lărgească cercul instituțiilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
centrul atenției francezilor: adorata sau defăimata, ridicată în slavi sau aruncată într-un bordel. Literatura participa la crearea cultului imaginilor. Imaginea pe care literatura o propune mărturisește despre un adevăr ascuns cu grijă și mascat prin aparente. Femeia este o sclava așezată pe tron, rezumă Balzac cu amărăciune condiția feminină. Literatura devine un instrument de demascare a acestei duplicități, combătut de societate prin acuzarea scriitorilor de imoralitate. Scandalul inevitabil, ca în cazul lui Flaubert, Baudelaire sau Zola, antrenează, în toată Europa
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Aux Bonheur des Dames este vorba despre o gigantică întreprindere în serviciul femeii. Comerțul cu noutăți aduce în atenție o nouă figură cea a femeii-întreprinzătoare de succes (Caroline Hédouin și Denise Baudu) și cea a femeii-consumatoare, regina a industriei consumului, sclava a modei, capabilă de orice pentru a-și satisface pasiunea febrila pentru cumpărăturilor (Renée Saccard, Anne de Guilleroy). Progresul elegantei feminine este legat de dezvoltarea marilor magazine și a galeriilor comerciale. Mitul modei pariziene este ceea ce rămâne astăzi din mitul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sufere de pe urma proștilor. Dar dansa și cîștiga bine, iar ea îl sărută în lift. Se logodiră curînd și plecară într-o călătorie castă cu trenul de noapte pînă în McCook, Nebraska, în vizită la vîrstnicii lui părinți. Tatăl avea o sclavă cu care era căsătorit" (p. 258). Se subînțelege că, mai tîrziu, în interiorul sistemului domestic al celor doi, comunicarea este minimă și neesențială. Aidoma părintelui său, Alfred își ia o sclavă, pe Enid, pentru a-i oferi o familie și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Nebraska, în vizită la vîrstnicii lui părinți. Tatăl avea o sclavă cu care era căsătorit" (p. 258). Se subînțelege că, mai tîrziu, în interiorul sistemului domestic al celor doi, comunicarea este minimă și neesențială. Aidoma părintelui său, Alfred își ia o sclavă, pe Enid, pentru a-i oferi o familie și pentru a o numi din pură convenție socială "soție". Enid dă naștere la trei copii și ține o casă imensă, unde Alfred inginer la o mare companie vine ca musafir taciturn
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
aici asupra grecilor din perioada cuprinsă între sfîrșitul secolului al VI-lea și secolul al IV-lea î. Hr. Troienele, piesa lui Euripide. Iată ce spune Hecuba, regina Troiei, după victoria grecilor: Pentru a desăvîrși șirul nenorocirilor, voi pleca să fiu sclavă în Grecia, la anii mei înaintați. La vîrsta mea voi îndura cele mai rele umilințe, fie că voi fi portăreasa care ține cheile, eu, mama lui Hector, fie că mă voi duce să coc pîine, să-mi întind pe jos
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nelocuri ale francofoniei 13 Identitate multiculturală în literatura francofonă. Cazul lui Atiq Rahimi 19 Limbă majoră, destin minor? Spațiul libertății francofone. Cazul lui Marius Daniel Popescu 30 Spațiul sinelui "gemelofagia" 49 Politica și condeierii 54 Dominique StraussKahn și literatura, sau sclava Isaura în variantă franceză 58 Cine face cărțile? 63 La ce bun romanul? 67 Literatura rescrierii 72 Subiectivitate și limbaj 76 Bejamin Fondane, cu moartea pe moarte călcînd... 80 Dragostea fin de siècle 86 2. PREMII LITERARE (20102013) 97 O
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de ieri și de azi, pe care nici pragmatismul anglo-saxon, nici rigoarea și acuratețea nemțească și nici, cu atît mai puțin, improvizația impulsivă și amatorismul balcanic nu le vor putea atinge în iradierea lor unică. Dominique Strauss-Kahn și literatura, sau sclava Isaura în variantă franceză Evocam anterior legătura puternică dintre marile figuri politice franceze și cultură, înclinația lor manifestă pentru verbul polisat și o anumită prestanță intelectuală unică. Iată că un eveniment fierbinte ne oferă ocazia de a reveni asupra subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]