570 matches
-
se gratineze. CARTOFI ȚĂRĂNEȘTI 1 kg cartofi fierți în coajă, curățați, tăiați felii, se călesc în unt. La sfârșit, se servesc ca garnitură la fripturi și rulade de carne, presărați cu verdeață pe deasupra. CEAPĂ UMPLUTĂ 10 cepe potrivite, opărite și scobite la mijloc, 4 cartofi tăiați felii și prăjiți, un morcov ras pe răzătoarea mică, 2 castraveți murați tăiați cubulețe, 2 linguri de orez înflorit, 200 gr. de brânză de oi frământată, 2 ouă, sare, piper, delicat, după gust, 2 foi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
călită, sare, piper, un cub Knor Se toacă ceapa și se călește într-o lingură de untură, apoi se adaugă orezul, carnea de porc și de pui, sare, piper și verdeață tocată. Guliile se curăță de coajă, după care se scobesc și se umplu cu pastă din carne și orez. Se așează în cratiță una lângă alta, peste gulii punem miezul de la scobit tocat mărunt. Adăugăm supă din Knorr și dăm la fiert timp de jumătate de oră. După fierbere, facem
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
mare, dublăm compoziția la sos. În sos adăugăm și două linguri de făină albă. ROȘII UMPLUTE CU SALATĂ DE VINETE 10 roșii potrivite, 2 vinete, 2 cepe, 100 ml ulei, sare, biovegetal Roșiile se taie în formă de coșuleț, se scobesc înăuntru cu lingurița și se lasă la scurs timp de o jumătate de oră. Vinetele se coc, se curăță și se lasă la scurs, apoi se toacă și se amestecă bine cu ceapa tocată mărunt, sarea, biovegetal și ulei, după
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ci de ici de colo. Am uitat să precizez că piua în care se punea sămânța de cânepă la bătut cu pilugul era un fel de buduroi, prevăzut cu o scobitură, anume făcută în corpul lemnului care fiind răchită, se scobea ușor și adânc. Aici, înăuntru, se așeza sămânța care primea loviturile pilugului (chilugului). Julfa rezultată era ceva delicios, o delicatesă , căreia, deși i se zicea „hrana săracilor” nu prea era la îndemâna oricui. O aveau numai bunii gospodari. Cei care își
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
măsluite. În peretele de jos era practicată o deschizătură în care era introdus un tub de tinichea conținând spirt. Lemnarii: Căruțele cu lemne de la pădure treceau bariera încărcate ca de obicei. Dar printre aceste lemne ereau câteva trunchiuri mai groase, scobite în tot lungul lor, iar înăuntru iarăși tuburi de tinichea cu spirt. înmormântările: Un convoi mortuar trecea bariera către un cimitir din oraș. În cap era popa care citea, în dosul coșciugului femei care se jeleau etc. În realitate, era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cu următoarele cuvinte: "Modești, nedistingîndu-se violent prin nimic care să arate deosebiri de clasă și avere, egali în adîncimea limbajului, stau unul lîngă altul oameni veniți de pe toate șantierele țării (...) încît cu cei peste 400 de deputați poți oricînd să scobești galerii de mine, să tragi din pămînt țiței, să ari pămîntul, să semeni, să culegi, să ridici clădiri, să studiezi natura, să vindeci pe cei bolnavi, să cînți răsăritul soarelui și faptele oamenilor". Se arată capabil a scrie ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și galbeni încleștați într-un rânjet hieratic, intestinele vărsate pe pământ, năclăite cu nisip. Ochii îi erau strâns închiși din cauza, credeam eu, durerii. Dar când scriitorul m-a forțat să privesc mai de aproape, am realizat că ceva i le scobise. Pământul era îmbibat cu sânge, iar bucățele din viscerele pe care Terby din spintecase din pisică stropiseră gardul înflorat, colcăind de muște. Mi-am imaginat că trebuia să existe un martor al descoperirii mele, întorcându-mă brusc de jur împrejur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Aici toți sunt meșteri, știu să învârtă șuruburi, să dezbată, să așeze din nou. Fabricele lor fac toate câte îi trebuiesc omului civilizat și unele care, la dreptul vorbind, nu i-ar trebui. Cuțit de curățit portocale, cuțit strâmb de scobit și de mâncat "grapefruit", cuțit de curățit măr, furculiță de mâncat măr, furculiți și cuțite pentru prăjituri. Câte paisprezece feluri de pahare, farfurii, cuțite, cuțitașe, lingurițe, lopățele, cești și toate câte nici nu-ți mai trăznesc prin minte. Du pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Evenimentele din România anului 1907 nu au avut un caracter revoluționar; 31 autografia-procedeu prin care se reproduce pe piatră litografică sau pe o hârtie specială; 32 a văcsui-a unge încălțămintea cu vacs și a o lustrui; 33 luntre rudimentară scobită dintr-un trunchi de salcie sau plop, utilizată de pescari; 34 rindea specială pentru piesele mari; 35 corect bariș, broboadă de lână foarte subțire și ușoară; 36 probabil bătăuș; 37 molcăuț fin; 38 ciucuri; 39 soi de ceapă cu cozi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Atunci au început să sape pământul și din oasele morților au extras silitra. În ceea ce privește modul cum se extrăgea silitra, interesante sunt metodele și mijloacele tehnice utilizate. Mai întâi, se săpa în pământ și peste gropi se punea o scândură lungă, scobită în formă de jgheab pe care se așezau butoaiele și coșurile care se umpleau cu pământul săpat. Deasupra acestuia se turna apă fierbinte, care curgând la vale era dusă într-un cazan, unde lucrătorii o amestecau și o puneau să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care să-și recunoască starea, astfel Încît să poată fi acuzat În baza „legii cu privire la dependenții de droguri”. Dependenților li se promitea o sentință cu suspendare dacă pledau „vinovat” și ofereau astfel material de pornire pentru noua lege. Dependenții se scobeau peste tot după vene În care să se injecteze În afara zonei brațelor. Dacă garda nu găsea urme pe cineva, de obicei i se dădea drumul. Dacă găseau urme, Îl rețineau șaptezeci și două de ore și Încercau să-l facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
adunate pe mal și bureți din adâncurile pădurilor. Când ploile erau mai abundente de umpleau șanțurile, copilașii neobosiți erau primii afară să se joace cu „tunuri”. Nu știți ce sunt, nu-i așa? Copii adunau în mânuțe noroi și-l scobeau în mijloc, după care turnau nițică apă în scobitură. În final dădeau cu bulgărele de pământ și sună exact ca și cum ar fi tras cu pușca. Asta numeau ei tunuri... Dar anii au trecut și în clasa a III-a am
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
măsea. Să-l văd eu cum mi se uită în ochi ca un copil care și-a pierdut părinții și scot de la el și un combinat. Nimic nu se compară cu durerea de dinți. Dacă-mi pun ambiția și-l scobesc la nerv, îl mut în ce partid vreau“. Generaliștii din preajma stomatologului se opresc din mestecat ca loviți de o amintire neplăcută. Amândoi au unele probleme cu dantura, amândoi sunt liberali, amândoi știu că apartenența la un partid nu doare. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
vizitelor În cîteva dintre numeroasele uzine de purificare a nitraților din acea zonă a statului Chile. Nu e prea greu pentru companiile de minerit să extragă bogățiile minerale din această parte a lumii. Tot ce au de făcut e să scobească stratul superior, care conține mineralul, și să transporte materialul pînă la băile enorme, unde Îl supun unui proces de separare extrem de simplu, În urma căruia sînt extrași nitrații, azotatul de sodiu și mîlul. Se pare că primele concesiuni au aparținut nemților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
despre arcuirea sau sprijinirea bolților, trebuie să fi fost destul de dificil să rezolve această problemă. În clădirile destinate războinicilor, ni s-au arătat niște cavități În pereții de piatră, ca niște mici camere; de-o parte și de alta erau scobite niște găuri Îndeajuns de mari cît să poată trece prin ele mîna unui om. Se pare că acesta era un loc pentru pedepsirea fizică; victima era forțată să-și plaseze mîinile prin cele două găuri și apoi Împinsă Îndărăt pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
iubire totală și desăvârșită. Undeva, în lumea asta, la o margine de sat, o mamă singură cu șase copii plângea nenorocirea care se abătuse brutal și nedrept asupra familiei sale. Dubița neagră a demarat din fața porții cu un scrâșnet violent, scobind pământul zgrunțuros de sub roțile din spate, accelerând cu viteza ghepardului în secunda în care a hotărât prinderea și uciderea victimei. Stând pe băncuța îngustă, rezemat cu spatele de peretele dubiței în momentul demarării în trombă a mașinii, cu cătușele la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Tănase. Sau cu o colegă pe care o chema Teacă Violeta și care îi făcea inele de plastic, din semnele de carte, sau solnițe și avioane din hîrtie. Teacă era o fată bună, dar îl deranja la ea că se scobea tot timpul în urechi și astfel solnițele sau avioanele erau pătate ici și colo. Inelele, din fericire, nu aveau nimic, și le purta cu plăcere. Dănuț făcea în continuare probleme frumoase - și nu numai probleme -, dar tovarășea nu le mai
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
celelalte două picioare! E ca atunci când îți duci câinele la veterinar. Plus că n-am asigurare, adaugă șoferul. Nu contează! Sunt doar câteva străzi. O țin eu în brațe tot drumul. O să fie bine. Taximetristul ridică din sprâncene și se scobește între dinți cu o scobitoare jegoasă. — Crezi că aveți loc și tu, și chestia asta? — O să mă-nghesui! O să fac cumva să-ncăpem! Frustrată la maximum, mai dau una mesei de cocktail, care se lovește de scaunul din față. — Hei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de troleibuz, și o bucățică de tifon cu vată murdară. O bancă circulară Înconjura un trunchi gros de stejar ca să vadă cine stă pe partea cealaltă și descoperea acolo un bătrân trist citind un ziar Într-o limbă străină și scobindu-se În nas. Tufele veșnic verzi cu frunze lucioase care Împrejmuiau o peluză cu iarbă, unde copilul nostru a descoperit pentru prima oară o broască vie, pătrundeau Într-un labirint de gard viu, artistic tuns, și tu ai spus că
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
îl batjocorește Alexa. Toți râd, dar fiecare avea musca sa pe căciulă. De bună samă a ieșit cu scântei, de-a surghiunit-o Vodă pe fătucă la bolnița mănăstirii Neamțului. Ce-or fi găsind muierile la el, se întreabă Cupcici scobindu-se în nas, de unde scoate un muc pe care îl face cocoloș între degete. Are pe vino-n-coa'... Dracu' să-l ia! explică Alexa podidit de invidie. Muieri, poale lungi și minte scurtă, scuipă Cupcici cu dispreț. Ți-ai luat nevestică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nimeni... Dați, că mare va fi răsplata voastră în Ceruri"... Procletu'! Mișelu'! Fariseu'! răbufnește el cu ură. De haram ni s-o alege agoniseala de-o viață! La sapă de lemn om ajunge! Cum îl rabdă inima?! se vaicăre Cupcici scobindu-se în nas. Uite că-l rabdă! Colac peste pupăză, ne-a vândut papistășimii; sapă la rădăcina pravoslavnicei noastre credințe! A ridicat episcopie catolică la Baia, îl acuză Isaia. Umblă să ne piardă! spumegă Negrilă. A boierit golănimea! Nici să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de partea lor. în film, talk-show-ul e filmat cu o singură cameră, care tremură în mîna operatorului. Nu e o hiperbolă regizorală, inclusiv azi mai există televiziuni, nu neapărat de periferie, unde cameramanul moțăie, uitînd obiectivul pe invitatul care se scobește în nas și ignorîndu-l pe cel care tocmai a luat cuvîntul cu însuflețire. Decorul e și el o parodie la adresa realității. În studioul lui Porumboiu se vede în fundal o județeană de partid clasică, albă și provincială. Și, în realitatea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Zic: "Curat violare de domiciliu! Da' umflați-l!" Și l-au umflat. L-am turnat la hârdăul lui Petrache. M-am întorsc cu birja acasă la el, am căutat prin toate colțișoarele, am ridicat dușamelele, am destupat urloaiele sobii, am scobit crăpăturile zidului: peste putință să dau de scrisoare. M-am întors la poliție, l am scotocit prin buzunare, peste tot: nu e și nu e. L-am amenințat că am poruncă de la conul Fănică să-l chinuiesc ca pe hoții
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cunoșteam pe părinții lui, pe ta-său... Ăla era tânăr, avea optișpe-nouășpe ani, golan. N-am știut. M-a ținut acolo două-trei săptămâni, Îl scotea la vizită, Îl scotea mai știu io unde pizda mamii lui, și când venea se scobea prin dinți... Da’ io, dacă nu mai fusesem Închis, nu știam. Și ăla era turnător. Și la vreo trei săptămâni m-a luat anchetatoru’, un locotenent-colonel, Dumnezeu să-i deie sănătate la familia lui, că el e mort, că era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
tăiate fin și kaizerul tăiat cubulețe și se mai călesc puțin. Când sunt gata, se condimentează după gust cu sare, piper, boia dulce și pătrunjelul tocat mărunt. După ce s-a răcit, se adaugă oul și se omogenizează compoziția, cașcavalul se scobește, lăsând marginea de 3 cm, se așează pe o foaie de staniol și umplem cu compoziția de mai sus. Se învelește în staniol și se dă la copt timp de o oră, apoi dăm la răcit. După ce s-a răcit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]