975 matches
-
profesor Gh. Th. Moroșanu etc. În articolul: „O purificare în literatura română” - conferință ținută în ziua de 9 aprilie 1937 la Ateneul Popular C.F.R., autorul se ridică împotriva pornografiei și semnalează: „Justiția, la rândul ei, a intervenit și ea: doi scribi infecțioși de categoria lui Tudor Arghezi au și fost amendați ieri pentru romanele lor imorale: unul e Bonciu, pe adevăra tul nume Bercu Haimovici și altul Geo Bogza, neidentificat încă pe adevăratul nume...” Revista publică și alte genuri de materiale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
versiunilor aceluiași text, survenite în funcție de imaginația și înclinația spre ficțiune (și ea un gest de rezistență, dacă nu chiar de revoltă împotriva constrângerilor dogmatice) manifestate de copiștii care trudeau la apariția lui. Așa cum rapsozii parodiau, prin recitările lor, epopeile, și "scribii" luau uneori inițiativa de a modifica fie unul sau mai multe cuvinte, fie întregul înțeles al unei fraze dintr-o seamă de scrieri teologice. Filologul italian Giulio Cesare Scaligero (care punea bazele clasicismului italian în Poetica sa) dezvoltă, pe acest
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mult în privința istoriei ordinului benedictin". Grija pentru exactitatea detaliului științific e, evident, parodică, întrucât realitatea palpabilă a textului nu poate fi confirmată, ci doar trucată. Iar rolul autorului Umberto Eco e și el trucat, tot parodic, unul modest, de simplu scrib care transcrie "din pură plăcere fabulatorie". Parodic este și incipitul propriu-zis al romanului, care face trimiteri intertextuale la Biblie pentru a ne arunca mai apoi în "cea mai neagră" confuzie. După un intertext solemn ("La început era Cuvântul și Cuvântul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
noastre doar istoria este un pic mai veselă decât nenorocirea, iar viața este un pic mai bună decât moartea. Și asta datorită unor criminali cocoțați în posturi înalte. Și de acolo ei cică fac istorie. Iar o scriu grijuliu, precum scribul antic. Deci, de ce Vinul de Post? D-aia! 1 aprilie, confiscat Fiecare la timpul lor au avut ceva de confiscat, sau de stricat. Comuniștii au confiscat averea guleraților, pentru care oricum munciseră cam tot atât de mult cât și miliardarii din zilele
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de la cele două posturi de radio amintite mai sus, împotriva României. Este vorba de un oarecare Ross Johnson, fost director al postului de radio între 1988 și 2002 și care potrivit redactorului de la Evenimentul Zilei, ar fi cică unul dintre scribii cei mai autorizați ai istoriei consumate în eterul Războiului Rece. Și zice mister Ross Johnson, că " Radioul a existat, pentru că SUA l-au văzut ca pe un instrument util în contracararea presiunii și influenței sovietice. Ideea era să oferim nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ne-ai lovit direct la lezmajestate! Știți cine sunt aceștia? Sunt oameni cică „citiți" pe care, dacă-i pui să scrie exact numele de familie al ex-monarhului român, dau, în medie, aproape câte o variantă strict personalizată pe cap de scrib. Ei, dar tocmai aceștia, așa dintr- odată s-au umplut toți de cotcodac! Și cotcodăcesc și cârâie de să-i audă și Parisul. Mirositoare lighioane mai sunt și „intelectualii" aceștia a lui Băsescu! Când s-au tăiat nemeritat salariile la
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
jignit profund, direct la lezmajestate! Știți cine sunt aceștia? Sunt oameni cică „citiți” pe care, dacă- i pui să scrie exact numele de familie al ex- monarhului român, dau, în medie, aproape câte o variantă, strict personalizată, pe cap de scrib. Ei, dar tocmai aceștia, așa dintr-odată s-au umplut toți de cotcodac! Și cotcodăcesc și cârâie de să-i audă și Parisul. Mirositoare lighioane mai sunt și „intelectualii” aceștia a lui Băsănău! Când s-au tăiat nemeritat salariile la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
anii cincizeci. Titlul sugerează simbolistica puternică, plurivalența de sensuri a cuvintelor. Forma de plural nu permite traducerea expresiei "mots à mot" în "cuvânt cu cuvânt", fiind oportună echivalarea aleasă de Emanoil Marcu: "cuvântul din cuvinte" susține motivul literar al scrisului. Scribul, personajul cu care debutează și se finalizează romanul, ridică problema cenzurii literelor și a dispariției cuvintelor. Romanul acuză rescrierea istoriei și atrage privirea asupra incompatibilității ei cu dimensiunea românească a existenței. În ansamblu, romanul nu are intrigă sau deznodământ, deci
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
social se împletește cu fantezia, fantasticul și miticul conferă vitalitate romanului. Succesiunea de întâmplări palpitante, dialogul dinamic și umorul negru îmblânzesc dramatismul psihologic al personajelor și stările de tensiune. Romanul debutează narativ cu un complot pus la cale de un scrib împreună cu el însuși. Naratorul sugerează astfel ideea caracterului strict secret al demersului în care se oferă pe el însuși partener. Semnificația cuvântului "noi" este dată de la început: "noi" înseamnă "ceilalți", iar rostirea lui maschează separarea tainică de "ei", cei care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
însuși. Naratorul sugerează astfel ideea caracterului strict secret al demersului în care se oferă pe el însuși partener. Semnificația cuvântului "noi" este dată de la început: "noi" înseamnă "ceilalți", iar rostirea lui maschează separarea tainică de "ei", cei care acuză literele. Scribul devine cronicar și consemnează cu responsabilitate evenimentele. Pentru a deveni credibil, punctează că le-a fost scrib titular, că trăia pentru decrete. Primul delict amintit de scrib este acela de "nap porcesc": nimeni nu are voie să dețină acești tuberculi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
partener. Semnificația cuvântului "noi" este dată de la început: "noi" înseamnă "ceilalți", iar rostirea lui maschează separarea tainică de "ei", cei care acuză literele. Scribul devine cronicar și consemnează cu responsabilitate evenimentele. Pentru a deveni credibil, punctează că le-a fost scrib titular, că trăia pentru decrete. Primul delict amintit de scrib este acela de "nap porcesc": nimeni nu are voie să dețină acești tuberculi, chiar dacă sunt considerați o delicatesă. Deținerea unui abajur constituie o infracțiune majoră: "Unii refuzau să recunoască însăși
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ceilalți", iar rostirea lui maschează separarea tainică de "ei", cei care acuză literele. Scribul devine cronicar și consemnează cu responsabilitate evenimentele. Pentru a deveni credibil, punctează că le-a fost scrib titular, că trăia pentru decrete. Primul delict amintit de scrib este acela de "nap porcesc": nimeni nu are voie să dețină acești tuberculi, chiar dacă sunt considerați o delicatesă. Deținerea unui abajur constituie o infracțiune majoră: "Unii refuzau să recunoască însăși natura unui abajur, afirmând că nu era decât un maidanez
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Unii refuzau să recunoască însăși natura unui abajur, afirmând că nu era decât un maidanez vulgar.[...] Funcționa autosugestia, evident. Câți vinovați n-au fost lăsați în felul acesta să scape cu abajururile care, pretindeau ei, erau altceva" (p. 13)410. Scribul, protagonist al primei părți, este funcționar al sistemului dintr-o țară fără nume, hotărât să comploteze împotriva reducerii la tăcere a opiniei și a inculpării literelor. Hotărârea e declanșată de întâlnirea "Bătrânei" acuzată pentru litera L. În acest moment, imaginea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
O priveam cum vorbea, fără să-i pese de foc și de fier (sunt folosite amândouă, la procesele noastre)" (p. 17). Narațiunea progresează, relatând starea emoțională a personajului care încearcă prin complotul său să-și plătească datoria față de familia de scribi din care face parte și față de alfabetul ce i-a fost lăsat moștenire. Discursul constituie principiul formator al textului și prezintă un narator-personaj conștient de condiția sa de scriitor: "Eu, scribul, o știu. Am consemnat în scris. Cronicile îi păstrează
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
complotul său să-și plătească datoria față de familia de scribi din care face parte și față de alfabetul ce i-a fost lăsat moștenire. Discursul constituie principiul formator al textului și prezintă un narator-personaj conștient de condiția sa de scriitor: "Eu, scribul, o știu. Am consemnat în scris. Cronicile îi păstrează amintirea. Răspund pentru ceea ce spun. [...] Eu, scribul, îmi voi face datoria. Cronologia va fi stabilită, comentariile vor fi scrise, faptele vor fi prinse în litere și închise în cuvinte. Eu, scribul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
alfabetul ce i-a fost lăsat moștenire. Discursul constituie principiul formator al textului și prezintă un narator-personaj conștient de condiția sa de scriitor: "Eu, scribul, o știu. Am consemnat în scris. Cronicile îi păstrează amintirea. Răspund pentru ceea ce spun. [...] Eu, scribul, îmi voi face datoria. Cronologia va fi stabilită, comentariile vor fi scrise, faptele vor fi prinse în litere și închise în cuvinte. Eu, scribul, născut în arhivă, mă întorc în arhivă. Devin arhivă, devin memorie" (pp. 17-19). Textul este astfel
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
scribul, o știu. Am consemnat în scris. Cronicile îi păstrează amintirea. Răspund pentru ceea ce spun. [...] Eu, scribul, îmi voi face datoria. Cronologia va fi stabilită, comentariile vor fi scrise, faptele vor fi prinse în litere și închise în cuvinte. Eu, scribul, născut în arhivă, mă întorc în arhivă. Devin arhivă, devin memorie" (pp. 17-19). Textul este astfel dublu orientat: spre limbajul specific criticii literare și spre procesul social la care participă ca discurs, conform accepției că acest roman este parabola unei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
strict controlată. Statul denaturează ideea de libertate și cenzurează cuvântul scris sau vorbit. Cuvântul din cuvinte se adresează cititorului precum un discurs. Monica Lovinescu simulează adresarea directă și își expune viziunea, folosindu-se de un narator-personaj ce joacă rolul unui scrib hotărât să își facă datoria: Cronologia va fi stabilită, comentariile vor fi scrise, faptele vor fi prinse în litere și închise în cuvinte" (p. 19). În esență, despre asta este vorba: scriitorul își îndeplinește programul și, de-a lungul a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
spune iată: în mod atât de ipocrit Democratică". În pofida acestor proteste globale, în Republica Democratică Vandana Președintele este Șeful Statului și poate semna documente în numele poporului său. Trecutul este subiectiv, iar istoria... Istoria nu este altceva decât ceea ce ne prezintă scribii. Cum unii scribi sunt neglijenți (sau mai puțin pricepuți), în copiile copiilor pot apare numeroase greșeli. Atunci istoria se schimbă și erorile devin adevăr. Avem mai multe variante despre revoluția (revolta?) din 11 martie: varianta oficială din Republica Democratica Vandana
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
mod atât de ipocrit Democratică". În pofida acestor proteste globale, în Republica Democratică Vandana Președintele este Șeful Statului și poate semna documente în numele poporului său. Trecutul este subiectiv, iar istoria... Istoria nu este altceva decât ceea ce ne prezintă scribii. Cum unii scribi sunt neglijenți (sau mai puțin pricepuți), în copiile copiilor pot apare numeroase greșeli. Atunci istoria se schimbă și erorile devin adevăr. Avem mai multe variante despre revoluția (revolta?) din 11 martie: varianta oficială din Republica Democratica Vandana, varianta populară din
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
spune iată: în mod atât de ipocrit Democratică". În pofida acestor proteste globale, în Republica Democratică Vandana Președintele este Șeful Statului și poate semna documente în numele poporului său. Trecutul este subiectiv, iar istoria... Istoria nu este altceva decât ceea ce ne prezintă scribii. Cum unii scribi sunt neglijenți (sau mai puțin pricepuți), în copiile copiilor pot apare numeroase greșeli. Atunci istoria se schimbă și erorile devin adevăr. Avem mai multe variante despre revoluția (revolta?) din 11 martie: varianta oficială din Republica Democratica Vandana
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
mod atât de ipocrit Democratică". În pofida acestor proteste globale, în Republica Democratică Vandana Președintele este Șeful Statului și poate semna documente în numele poporului său. Trecutul este subiectiv, iar istoria... Istoria nu este altceva decât ceea ce ne prezintă scribii. Cum unii scribi sunt neglijenți (sau mai puțin pricepuți), în copiile copiilor pot apare numeroase greșeli. Atunci istoria se schimbă și erorile devin adevăr. Avem mai multe variante despre revoluția (revolta?) din 11 martie: varianta oficială din Republica Democratica Vandana, varianta populară din
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
ale tematicii epicuriene... Teoria, bravo. Practica - și mai bine: această idee nu riscă să seducă în vreun fel comunitatea filosofică oficială care garantează distincția, separația, fractura dintre text și viață. Și asta încă de la originile gândirii dominante. Glosatori, profesori, palavragii, scribi, retori, logicieni, cercetători, mari meșteri în cuvinte, disciplina nu duce lipsă de ei. Practicienii, în schimb, par o marfă mult mai rară. Oameni care găsesc ceva și trăiesc în conformitate cu găselnițele lor, indivizi solicitați de gândire și convertiți la înțelepciune, performanța
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
precis, traducător și adnotator al textului Bibliei în limba latină. Că astfel de misiuni au putut reveni unor indivizi atât de puțin scrupuloși, cinstiți și loiali spune multe despre ideea pe care ne-o putem face despre acea masă de scribi care confecționează creștinismul plecând de la un Iisus de ficțiune între sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea din era noastră... Dughenele în care se elaborează fabulația creștină presupun o elogiere a textelor biblice simultan cu încropirea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
puternică, cu cât totul pare să fie efectul relei „administrațiuni” și al corupției. Iată: „Obligativitatea învățământului e o iluzie. Leafa învățătorului e adesea egală cu a unui vătăjel, întreținerea localului proastă, pe când alături cu mizeria scolastică trăiește o clasă de scribi netrebnici sub formă de primari, ajutori și perceptori etc., care sunt pe atâtea organe de apărare și de șicană în comună și care nu aduc bunei-stări a țăranului nici atâta folos câtu-i negru sub unghie”. Lupta cea mare o dă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]