85,183 matches
-
Uniunii Scriitorilor lui Meliusz Joszef, prieten de tinerețe". Ca și reluarea reproșului în cauză, concomitent cu expresia solidarizării cu un alt național-ceaușist, semănător de discordii: "Filomaghiarismul acestui premiu prevestește acțiunea de mai tîrziu împotriva cărții "Cuvînt despre Transilvania". În timp ce Uniunea Scriitorilor îl îmbrățișa pe Meliusz Joszef, acesta respingea scriitori ca Ion Lăncrănjan". Mai limpede nici că se putea! Nu ne surprinde, prin urmare, ciuda protocronistului pentru că, în 1981, Eugen Jebeleanu s-a văzut "decorat cu toată pompa de Nicolae Ceaușescu". Oare
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
Ca și reluarea reproșului în cauză, concomitent cu expresia solidarizării cu un alt național-ceaușist, semănător de discordii: "Filomaghiarismul acestui premiu prevestește acțiunea de mai tîrziu împotriva cărții "Cuvînt despre Transilvania". În timp ce Uniunea Scriitorilor îl îmbrățișa pe Meliusz Joszef, acesta respingea scriitori ca Ion Lăncrănjan". Mai limpede nici că se putea! Nu ne surprinde, prin urmare, ciuda protocronistului pentru că, în 1981, Eugen Jebeleanu s-a văzut "decorat cu toată pompa de Nicolae Ceaușescu". Oare M. Ungheanu n-a ilustrat cu osîrdie orientarea
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
Truman Capote etc. La noi, deși s-a încercat ceva prin anii '80, lucrurile n-au fost duse până la capăt. Jurnalistica a fost până în '89 și este și acum o reală sursă de venit și totdeodată o bună modalitate pentru scriitori de a nu pierde "aderența" la public, de a fi, cum s-ar zice, în "priză" între două cărți. Numeroși scriitori fac jurnalism (Ioan Groșan, Bedros Horasangian, Cristian Teodorescu, Radu Cosașu, Mircea Mihăieș etc.), alții au renunțat - definitiv, se pare
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
a fost până în '89 și este și acum o reală sursă de venit și totdeodată o bună modalitate pentru scriitori de a nu pierde "aderența" la public, de a fi, cum s-ar zice, în "priză" între două cărți. Numeroși scriitori fac jurnalism (Ioan Groșan, Bedros Horasangian, Cristian Teodorescu, Radu Cosașu, Mircea Mihăieș etc.), alții au renunțat - definitiv, se pare - la literatură (Cornel Nistorescu, Cristian Tudor Popescu ș.a.), iar câțiva, foarte puțini, jurnaliști scriu și literatură. Însă un contact definitiv al
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
de carte vrea ceva mai mult, vrea o povestire iar "reportajul" are nevoie să fie scris (și) cu alte instrumente. Cititorul de carte nu mai e cititorul de ziar: În fața cărții devine pretențios. Reporterul are astfel prilejul să devină (și) scriitor, să se dedubleze "legal" urmărindu-și până la capăt obsesiile cu care meseria îl încarcă zi de zi. Reportajul e mină de aur, iar jurnalistului nu-i lipsește decât ambiția de a face din el mai mult decât simpla relatare a
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
și religioase la mai toți foștii poeți comuniști. Dl Bălăeț a rămas atașat mărețelor idealuri peceristo-pesemiste și după 1989. * În Familia din februarie, dl Ion Derșidan fixează, cu o busolă sigură, Nordul caragialian, ocupîndu-se de "periplul versiunilor" unora dintre operele scriitorului. Tot acolo, prefațat de dl Ion Simuț, un Colocviu pe tema Culturii de divertisment. Binevenit! * Cronicarul semnalează în revista Liber (nr. 7), editată de Fundația "Horia Rusu", o masă rotundă sugestiv intitulată Reforma ca secret de stat și în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
Întîlnire a "României literare", la care a avut amabilitatea să participe. Deasupra unor fotografii ale lui Marin Preda, în civil, și Ion Dolănescu, cu turban, se lăfăie titlul: Marin Preda, cenzurat de textierul lui Dolănescu. De unde, apropierea? În timpul Întîlnirii, un scriitor constatase în glumă că ziarele înțeleg uneori cultura ca o casă a textierului lui Dolănescu în care Preda n-are decît o chițimie. Asta e cam tot ce a auzit umoarea dlui Popescu dintr-o discuție de trei ore. Nu
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
Blaga? Sau de G. Călinescu, în stare a canoniza, împotriva tuturor rezistențelor, romanul românesc de la Slavici la Camil Petrescu, dar iritat nu doar de "nefirescul" influenței lui Proust la noi, dar și de formula ("album de senzații și impresii"!) a scriitorului francez, pe care, vădit, n-o pricepea? Sau de Ș. Cioculescu, autor al pledoariei pentru Arghezi în 1946 și al rechizitoriului contra lui Nichita Stănescu și Marin Sorescu după 20 de ani? Relația criticului cu timpul nu pare să fie
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
le vehiculează toate mijloacele de comunicare în masă, dar pe care aproape nimeni nu le înțelege sunt definite de Ilie Șerbănescu într-o manieră simplă și edificatoare. Ce sunt arieratele? Nu sunt - cum mărturisea nu de mult, cu umor, un scriitor, că își închipuie că sunt - două fetișcane întârziate la minte, două retardate, care ne agasează cu veșnica lor sporovăială. Iată ce sunt: "în termeni financiari, o datorie neonorată poartă numele de arierat întrucât se consideră a fi o plată în
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
fragila genă evreiască. Toate acestea într-o încercare teoretic cuminte și puțin demodată de a explica aspecte din scrisul lui Ionescu prin biografia sa. Numai că atunci cînd această biografie este accidentată așa cum este cea a lui Eugen Ionescu, cînd scriitorul a trăit una dintre cele mai teribile perioade ale istoriei României și cînd a reușit el însuși să ajungă atît de celebru, atunci o astfel de analiză demodată și ireverențioasă e mai mult decît necesară. Există în interiorul acestei cărți o
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
e tulburătoare și imaginea lui Nae Ionescu ca singurul rinocer cu pălărie trece dincolo de literatură. Capitolul despre tatăl oportunist și versatil, dominator și nedrept, opus fragilității mamei învinse mereu ne amintește de extraordinarul număr din Apostrof în care mai mulți scriitori evocau figura paternă. Nu e un simplu joc cu iz freudian, iar Marta Petreu își dovedește încă o dată obiectivitatea atunci cînd recunoaște că toată această imagine demonică a avocatului Eugen N. Ionescu, construită de propriul fiu, e o simplă imagine
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
dori-o în Franța, unde publicul de elită este rezervat și se teme de ridicol"). Se poate însă trăi fără întrebare, adică fără meditație, reflecție, într-un permanent refuz al tenebrelor? Astăzi, după șase decenii de la strigătul de alarmă al scriitorului, lumea își dă seama că se poate - dar ce fel de viață e aceasta? O viață permanent amenințată - nu numai de automatizare, de "idealul tradiției instantanee", de "lumea banilor si a randamentului imediat", de "cortina de aur, la fel de grea ca
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
limita, cu rare excepții, la terminologia freudiană, acesta de față nu are restricții explicite de interes, înregistrând, alături de freudism, de asemeni lacanismul, culturalismul american, pe kleinieni etc. El include totodată biografii suficient de cuprinzătoare ale principalilor psihanaliști de pe mapamond, ale scriitorilor și artiștilor influenți sau influențați, ale detractorilor celebri, istorii ale psihanalizei în țările mai semnificative din acest punct de vedere (douăzeci și trei la număr, printre care și România), ale interferențelor cu alte domenii (antropologie, psihiatrie, literatură etc.), ale cazurilor
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
și de anticeaușism (dar nu de anticomunism) este de a nu se fi întors la izvoarele culturii române, la tradițiile ei reale, continuînd, sub protecția noilor repere, politica și poliția veche. Iorga a rămas la fel de indezirabil pentru ei. Eminescu, ca scriitor politic, la fel de reacționar. Călinescu cu istoria lui literară - un autor bun de consultat în bibliotecă, dar nu de reeditat. Și așa mai departe. Chiar dacă și-au schimbat acul busolei, idiosincrasiile, ostilitățile, programul cultural antiromânesc a rămas același". Mihai Ungheanu procedează
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
aduce și altele, ce se revarsă, de sub condeiul său, ca dintr-un corn al abundenței, pentru a fixa mai exact atmosfera volumului în discuție, îmbibat de exacerbare etnicistă: "Holocaustul culturii române începe cu denunțuri seci, cu liste negre, alcătuite de scriitori de linia a doua, de linia a treia sau chiar mai de jos, care vin din descendența revistei "Cuvîntul liber" scoasă cu ideile și pe banii "Ajutorului roșu" și ai Moscovei bolșevice, ca și din descendența unor efemere publicații suprarealiste
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
de Fundația Culturală Română în zilele de 27 și 28 martie (despre care R.l. v-a informat pe scurt), am primit cîteva publicații tipărite în Basarabia, dintre care unele se găsesc foarte greu la noi. Nu vorbesc de Contrafortul tinerilor scriitori, pe care l-am recenzat de cîteva ori și din al cărui nr. 1-3 pe 2002 aș reține: grupajul de opinii ale scriitorilor despre "limba română atacată la Chișinău", amplul articol consacrat de dl Vitalie Ciobanu Jurnalului cărtărescian și notele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
tipărite în Basarabia, dintre care unele se găsesc foarte greu la noi. Nu vorbesc de Contrafortul tinerilor scriitori, pe care l-am recenzat de cîteva ori și din al cărui nr. 1-3 pe 2002 aș reține: grupajul de opinii ale scriitorilor despre "limba română atacată la Chișinău", amplul articol consacrat de dl Vitalie Ciobanu Jurnalului cărtărescian și notele d-lui Vasile Gârneț intitulate Comuniști, anticomuniști și restul poporului - peisaj în mișcare. Citez din acestea din urmă: "O caracteristică a comuniștilor basarabeni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
oră, ca intelectual și ca persoană obișnuită să gîndească, de felul cum vorbesc și cum încearcă fără succes, să emită judecăți inteligibile, guvernanții actuali. Niciodată pînă acum puterea n-a fost mai incultă, mai rudimentară, mai vulgară." Să ajungă un scriitor basarabean să aștearnă pe hîrtie propoziția din urmă, după decenii de putere comunistă, iată ceva care ne tulbură peste măsură. Cu adevărat problema basarabenilor este restaurația comunistă: restul, legate de limbă, de istorie etc., este perdeaua de fum sub care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
perdeaua de fum sub care Voronin et comp. își ascund interesele. O revistă, bine făcută, pentru elevi se intitulează Clipa siderală al cărei redactor-șef este d-na Eugenia Bulat. Nr. 2 din 2002 e plin de compuneri, unele promițătoare, ale scriitorilor basarabeni de mîine. Care, deocamdată, învață. O cunoștință mai veche este Basarabia (literatură, artă, cultură), mensual coeditat de Uniunile de Scriitori din România și Republica Moldovenească al cărui redactor-șef este dl Nicolae Popa. Numărul 1-2 pe 2002 cuprinde destule
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
cărei redactor-șef este d-na Eugenia Bulat. Nr. 2 din 2002 e plin de compuneri, unele promițătoare, ale scriitorilor basarabeni de mîine. Care, deocamdată, învață. O cunoștință mai veche este Basarabia (literatură, artă, cultură), mensual coeditat de Uniunile de Scriitori din România și Republica Moldovenească al cărui redactor-șef este dl Nicolae Popa. Numărul 1-2 pe 2002 cuprinde destule pagini, cum se spune, de citit. În fine, Sud-Est, artă, cultură, civilizație este o frumoasă grafic revistă consacrată celor trei domenii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
dacă cineva dorește să publice poezii în NAȚIONAL se poate adresa lui Miron Manega, atașînd alături de poeziile destinate publicării și o dovadă că are abonament la ziarul sus-pomenit. În același cotidian scrie și Tudor Octavian, excelentă de altfel rubrica sa "Scriitor la ziar". L-a întrebat cineva pe Tudor Octavian ce părere are despre nefericita rubrică a lui Miron Manega, care s-ar putea intitula "Poeți la ziar, contra abonament". * În aceeași zi în care diverse ziare publicau glume și glumițe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
Mihai Vakulovski Un nou scriitor talentat Andrei Andreevici a inventat o astfel de povestire: într-un castel vechi trăia un prinț, care era un bețiv parșiv. Dar nevasta acestui prinț, din contra, nu bea nici măcar ceai, bea doar apă și lapte. Iar soțul ei bea
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
și denunțurile din Cartea Albă, semnate Micu. Lucrurile nu se opresc aici. Într-o anchetă a Convorbirilor literare din februarie, dl Popa îl denunță pe Caragiale. În stilul lui Caion și cu argumentele lui Davidescu, dl Popa murdărește comemorarea marelui scriitor în cea mai pură manieră național-comunistă pe care Securitatea anilor '70-'80 o practica fără scrupule. Nu opiniile critice, defavorabile lui Caragiale, ne șochează în răspunsurile dlui Popa la cele patru întrebări din revista ieșeană. E dreptul d-sale să
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
din revista ieșeană. E dreptul d-sale să creadă, de pildă, că autorul Momentelor este unul "de divertisment, de consum" și să se mire cum de au putut fi luate în serios și generalizate "criticile minore și particulare ale unui scriitor de mărunțișuri." Dar cînd dl Popa face un pas mai departe și socotește "o porcărie" ideea atîtora "că această canalie de geniu a oglindit epoca, dar a și format-o, pe ea și posteritatea moravurilor și psihologiei române", începem să
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
Șocul de lectură, în cazul noilor romane ale lui Dumitru Țepeneag (Hotel Europa, Pont des Arts și Marmureș), este asigurat de lizibilitate. Un termen cheie care irită ori de cîte ori este abordat de criticii tineri, atunci cînd este aplicat scriitorilor din vechea școală. Apoi, este bineînțeles un șoc și dacă ținem cont de trecutul experimentalist al autorului nostru, pe care nu mai are rost să-l amintim. Avem de-a face, pe de o parte, cu un Țepeneag al anilor
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]