2,483 matches
-
pernă, când Moșul se ducea-n poveste eternă. Nu mai voiam caiete, cerneală și toc. Acum aș vrea doar al copilăriei joc. Așteptam Iarna cu mii de diamante ce-mi plâgeau în mâini de dorul celorlalte, când ger tăios îmi sculpta flori la fereastră și-nfiorată era zarea albastră. © Maria Filipoiu 27.12/2014 Referință Bibliografică: AȘTEPTAM IARNA / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1457, Anul IV, 27 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate
AȘTEPTAM IARNA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366536_a_367865]
-
flux oniric al dragostei, „focul” din sufletul poetului pare să ardă la nesfârșit... Versurile ce urmează, desfătându-se în apa cristalină a ideilor - idei concentrate în raze blânde - aduc farmecul și înfiorarea din adâncul trăirilor. „focul răbdării, dorinței / cu brate sculptate-n oțel, / crescute ca ramurile de măslin, / focul cu-același surâs de copil,/ cu-același plânset plutind în eter, / focul acela ești tu, / poate chiar eu, / ca două necunoscute,/ una înlăuntru alteia / ca două iubiri isoscele... ( Soare de mai) Reîntorcându
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
emoției se desprind din versurile ce urmează: „De ce te temi? / că muzica îți umblă prin păr / silabisind ca o harpă în noapte / știute, nevrute sau neînțelese?/ de ce te temi / precum ai spus prima șoapt/ prin întâiul săru/ ca o-ntâmplare sculptată în soare, / că sunetul s-a făcut pământ/ tot mai greu și mai nesfârșit?/ de ce te temi pasăre călătoare / cu penele albe, cu privirea întinerită/ cu iubirea făcută cuib neștiut / tot trecând cu aripile întinse / printre atâtea ape și stânci
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
cu riduri și privirea caldă îmi taie gândurile, parcă amintindu-mi să mă înfrupt cu nesaț din tot ce făcea și spunea. Am uitat zilele senine în care sorbeam din cuvinte înțelepte, acum nu știu unde să le caut praful le-a sculptat. Mi-e dor de inocența rămasă lângă pomul de salcâm, nu știu să mă găsesc printre flori. Chipul de pe piatra de mormânt nu mai păstrează albul căldurii, zâmbește blând, ca un șaman care și-a încheiat destinul pe pământ. S-
IZVORUL CE APRINDE NERUŞINAT FELINARE de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366693_a_368022]
-
cu chenare și romburi și arabescuri sculptate fin, suflate în culoarea aurului și configurând arătări pe care nu le-am descifrat, cu vitralii și oglinzi în interioarele ample, saloane întinse cu covoare plușate de culori conforme cu pereții lambriați și sculptați din mahon și din care țâșneau jeturi de lumină spre mese negre și maronii de un luciu de-ți lua ochii, o atmosferă non stop de carnaval în care bunul gust și liniștea prevalau, orice intenție de critică n-ar
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
secetoase. Victor a ieșit grăbit din casă, fără s-o trezească din somn pe tânăra sa soție, a mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
DACII Pe plaiurile noastre vechi Istoria și-a scris trecutul... Când "dacii" erau prinți de viță Cu spada și cu scutul... Nu erau pe-atuncea cluburi, Nici localuri de "fittness"... Bărbații atunci erau bărbați... De la sine ințeles... Aveau trupul ca sculptat De la "Ea"....mama natură... Pletele negre ca corbul... Și un surâs în colț de gură... Creșteau ca iarba primăvara, Rod al iubirii fără lege... Mânați de-o dragoste de țară Ce astăzi nimeni n-o înțelege... Femeile-i iubeau nebune
GÂNDURI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366130_a_367459]
-
se subțiază către acoperiș. Se decorează cu simboluri creștine și li se pune acoperiș. Crucile din Ardeal au marginile zimțate, reprezentând suferințele Mântuitorului și ale Bisericii Ortodoxe în relație cu celelalte biserici din această parte a țării. Troițele sunt cruci sculptate în lemn care se pun în răspântii (intersecții de drumuri) în localități sau în afara localităților. Au ca motive: ochiul lui Dumnezeu, soarele, serafimi (îngeri), Iisus răstignit. Soarele este reprezentat sub forma unei rozete. Sărărițele sunt cutii în care se ține
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
Toate Articolele Autorului Timpul de acum nu mai e un moft, Pare cam grăbit, vrea schimbare-n soft, Dar eu pân’ mă mișc, el a dispărut Și rămân năucă, de ce am pierdut. Din albastru zării, îmi croiesc veșmânt Și-mi sculptez, pe gânduri, crezul-legământ; Că de-o fi să fie, să nu-l mai întorc, Am să-mi trăiesc viața, cu al meu noroc. Ce mi-o fi și mie, orice-mi este dat, De la supărare pân’ la alintat, Vreau să
TIMPUL SOFT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361583_a_362912]
-
pasul pe pământ, Dar te-am purtat în suflet, te-am alintat în gând. În corzile de suflet pe liră ți-am cântat, Prințesa mea de suflet, tu nu m-ai ascultat! Am rătăcit prin noapte, în vise te-am sculptat. Corăbier pe mare, pe vele te-am pictat. Prin fânul plin de floare mireasma ți-am cătat, Prințesa mea de suflet, atunci m-ai îmbătat! Ți-am strâns în palme lacrimi și ploaia m-a udat. Te-am căutat prin
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
își strecoară acordul în recunoașteri. Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi, tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie, revine mai greu întortochind dilemele Suferința parcurge căi neștiute printr-un procedeu plin de ignoranță încurcat în fire plăpânde sculptat cu unde precise. Ochii... algele unui pericol mental alunecă pe serpentine filiforme tăceri în oceanul de păcură. Nu mai rabzi mânios te desprinzi din acea zbatere anacronică. Și tu nu mă suferi. Referință Bibliografică: Copleșit / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare
COPLEŞIT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361756_a_363085]
-
spre izbăvirea sufletului prin cuvântul poetic. Poeta VIOLETTA PETRE susține în poezia “Zborul meu albastru” referențialitatea necesității scrierii în pofida tuturor elementelor care pot întuneca zarea reflexivității ființei care se îndreaptă inevitabil către lumina și flacăra reveriei: Cu litere de apă sculptez limba de foc / ce scrie în lumină un nume cu noroc [ ... ] mi-e flacără nestinsă dorința de lumină / și zborul meu albastru și verde mi-este vină”. Un demers de ordin lingvistic este întreprins de către poetul IONEL STOIȚ (“La dzâua
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
spus când relatare-am terminat: „Sunt onorat, ilustră doamnă, că neuitării m-ați redat. Cât despre-acel desen, să știți că-i un simbol uluitor - întâi semnifică botezul, apoi pe-al nost Mântuitor. Căci pește-i ICHTHYS în grecește - un acrostih sculptat în fier - ce seva-și ia din Iesus Christos, dar și din Theou Yios Soter. Iar prin traducere obținem esența lui Hristos Iisus, în ipostaza Lui de Uns, ca și de Fiu trimis de sus”. Nițel stingherită de cele spuse
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]
-
din ce scria el. Deasemenea, el a fost îndrăgit și foarte apropiat de faimosul sculptor japonez Noguci, care a fost studentul și prietenul lui Brîncuși. S-a prăpădit nu cu multă vreme după Eliade. În semn de prietenie, Noguci a sculptat într-o moneda chipul lui Eliade. Această fragilă sculptură se află la Luvru. Mai venea pe acolo nelipisitul Saul Bellow, laureat al premiului Nobel pentru literatură, care a fost căsătorit cu Alexandra Bagdasar, profesoara emerita la Northwestern Universyty din Eveanston
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
să mergem în cameră, să ne schimbăm. Elena se schimbă într-o rochie nouă, albastră, din mătase, evazată, până la genunchi. Își puse un cordon alb, mănuși albe și o pereche de pantofi albi, apoi se așeză cuminte pe scaunul vechi sculptat din dreptul ferestrei. Ușa de la dormitor se deschise încet și soțul ei apăru în prag: - Ești superbă! Ea se ridică zâmbind și-l privi cu admirație: - Mulțumesc, Și tu arăți extraordinar! - Mergem? O mașină neagră îi aștepta în fața casei, iar
SCRIEREA UNEI ISTORII de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1009 din 05 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352318_a_353647]
-
cruci formate din buchete de flori pline de semnificații și întrebuințări: maci, mușețel, levănțică, mentă, busuioc, cât și vița-de-vie, simbolul Creatorului ce își trimite veșnic harul și mângîierea către noi prin intermediul împărtășaniei. O cruce de flori pictată peste o cruce sculptată în lemn!!! Poate fi ceva mai grăitor pentru originalitatea unui creator, pentru credința lui în Dumnezeu, pentru sacrificiul Mântuitorului, pentru relația omului cu El întru dragoste, credință și putere de sacrificiu, dorință de vindecare a trupului și a sufletului? Aceleași
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
sacrificiu, dorință de vindecare a trupului și a sufletului? Aceleași imagini și culori vii, pure și strălucitoare: alb, roșu, galben, albastru, mov sunt prezente și pe căușe și blidare, simboluri ale hranei duhovnicești. Expoziția conține și două hărți ale României sculptate în lemn: pe una este pictat un câmp cu flori vii, pure și luminoase, pe cealaltă imaginea Sfintei Treimi alcătuită din tronul hetimasiei pe care se află un porumbel alb, în spatele mesei o cruce și pe laterale aripi de îngeri
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
Toate Articolele Autorului Furtună e-n gânduri, furtună în minte Iar puntea răbdării se clatină sumbră Când codrul din suflet - molatică umbră - Se-ndoaie cucernic și plânge cuminte. Cu frunze de-aramă acoperă ochii Pictând nostalgia pe umărul serii, Regrete sculptează în lacrima verii Și poartă, azi, trena tomnaticei rochii. În lanțuri mă prinde, pribeagă, o ploaie, Pe trupu-mi își lasă amprente zălude, Cuvintele-n minte se zbenguie, ude Apoi se aștern pe hârtie - șuvoaie... Lucesc, răsfirate-n cerneală albastră, În
MĂ ÎNTUNEC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352429_a_353758]
-
de care ne separă un arbore ireal, / simbol al timpului respirând viitorul / și râul, malurile sale opulent încărcate/ prin care înoată femeia să ajungă la timp.// Cineva-mi toarnă-n cuvinte efuziuni florale, / cineva le umple cu mirosul femeii grăbite / sculptând un lanț de clepsidre/ prin care ni- sipul se mișcă aidoma valurilor. Zilele și nopțile se scad și se adaugă / până în clipa când ne vom întâlni / hrănindu-ne din cuvintele frămân- tate / atunci se naște cântecul în somn.“ Pentru poet
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
închipuite sculptorul lasă dalta nu știe unde și începe să încolăcească șerpi pe haloul ei îndoială necunoaștere felinare verzi cu capetele în colții lupilor în colții cântecului lor nesfârșit scapă-mă Doamne de visul coșmar l-am desenat l-am sculptat cu gândul în carnea în pielea cu atâția pori deschiși încât am devenit eu însămi flaut uneori găurile se astupă de minciunile pământului și cântecul îmi devine strigăt alteori găurile rămân libere tubulaturi prelungi cântecul devine doină nu jelesc nu
VISUL COŞMAR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352510_a_353839]
-
Publicat în: Ediția nr. 1247 din 31 mai 2014 Toate Articolele Autorului Pe unde treci lași urme în tăcere, Obrajii au înflorit într-un bujor, Pe gene am lacrimă din stele Și-n simfonii sunt mare dirijor. Cu dalta am sculptat în piatră Și-o pasăre măiastră a zburat, Era însăși iubirea noastră Eliberată toată de păcat. M-am prins în aurora boreală, E poartă dintre cele două lumi Aș vrea să plec...mi se închide ochiul..., Eu totuși..., lângă tine
PE UNDE TRECI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350614_a_351943]
-
spice de argint/ Se-aud plutind fărâme de răcoare ... . Pe geamul înstelat cu smalț de gheață/ Privirea-și reazimă melancolia ... O, mâna mea aleargă pe hârtie/ În noaptea ca o sală de-așteptare ... Saltă, prin spațiul nins, copilăria ... Tata e sculptat în poarta așteptării ... Din crin în crin iubirea noastră trece ... Plutește-n rugăciunea-ntârziată/ sărutul depărtărilor. Liliana Petcu a urmat cursurile Facultății de Litere din Cluj-Napoca și a tipărit în 2012 volumul Poezia cuvintelor, la Galați, dar scrie și proză, eseistică
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
prin tonus și bonomie, instalate ca o stare de grație peste tot în preajmă, sunt negreșit meritele amfitrionilor. Dacă aș rămâne doar cu păcatul de a exagera ceva mai mult, i-aș asemui cu piesele unui mobilier de lux renascentist sculptate într-o esență tare, care împodobeau odaia imperială a cine știe cărui cezar medieval, numai că aici zorzoanele și fastul erau înlocuite cu lumina lină, pogorâtoare a smereniei și vitalitătii bine îndrumate ce “pătrundea” pe toți convivii, iar “cezarii” din clișeul meu
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (9) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351371_a_352700]
-
la căpătâiul lui Avram Iancu. Placa din marmură albă de pe mormântul lui Avram Iancu a fost pusă la 1 noiembrie 1931. Cei care au pus această placă sunt renumiții istorici Gheorghe I. Brătianu și Constantin C. Giurescu. Ea a fost sculptată de Gheorghe M. Cantacuzino și poartă inscripția: "Craiului Munților. Națiunea Română întregită în hotarele ei firești și unită în spiritul libertății. MDCCCXLVIII-MCMXVIII". Avram Iancu odihnește lângă Gorunul lui Horea, ultima sa dorință, exprimată în testamentul său, fiind ca din averea
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
născute din pământ, nimeni să nu stie ce sunt și cine le-a făcut - dar toată lumea să simtă necesitatea și prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii. . Din toată lumea, numai românii și africanii au știut cum să sculpteze în lemn. • Lectura-viciu și conversatia-sporovaiala ne împiedică și meditația, si visarea. Lectura-viciu, fără de studiu, nu ar trebui să rămână nepedepsita. Aceste cugetări ale lui C Brâncuși m-au făcut să meditez asupra soartei limitate de pământean aflat în trecere, destin
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]