5,504 matches
-
Câmpulung Moldovenesc. Ea reprezintă simbolul ospitalității câmpulungenilor. Acestei lucrări deosebite i s-a adăugat placa ce „vorbește” privitorului despre destinația incintei: ”MUZEU”, cu înscrisul pe verticală. Firesc, este confecționată tot din lemn, cu motive ornamentale specifice zonei, operă a aceluiași sculptor. Materialul lemnos - larice - a fost procurat de dl. Vasile Tanu, director al Casei de Cultură. Ambele lucrări, asemenea troiței, au acoperiș de protecție din metal și sticlă, respectiv lemn în cazul troiței, care întâmplător sau nu, se ridică la același
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
el bucăți de marmură necioplite, altele cioplite într-o formă incipientă. De asemenea atelierul lui Brâncuși îți sugerează de la început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se întâmplă pe scenă se petrece în cealălaltă dimensiune. Pe toată durata spectacolului se va vedea sculptorul stând
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se întâmplă pe scenă se petrece în cealălaltă dimensiune. Pe toată durata spectacolului se va vedea sculptorul stând pe scaunul său, sau în picioare, și cioplind. Sau mișcându-se prin atelier, ori odihnindu-se, sau fumând, iar gândurile și ideile lui, limbajul său interior se vor auzi în sală ca venind dintr-un difuzor, sau din mai
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
haos, o destrămare a substanței și a formei? (mică pauză) De aia îmi place piatra. (gândurile îi curg molcom, tace un timp, oftează) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (privind în zare, cu o expresie de milă pe chip) Să mulțumesc Domnului că sunt sculptor. (i se aude respirația obosită) De fapt de ce să-i mulțumesc? (după un timp, pe drum se aude trecând un car, scârțâind) Așa trebuia să fie, așa trebuia să se întâmple... Este bine să iei lucrurile ca și cum așa ar fi
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
voi duce. ( tace deodată. Se aude melancolic și trist susurul unei ape de munte) Mă uit la lume de sus, parcă aș sta mereu pe un munte de unde aș privi lumea în zare... Mă gândesc la truda și la menirea sculptorului. ( vocea îi devine deodată încețoșată, impersonală ) Să sculptăm lumea, să sculptăm scoarța pământului și să-i dai pământului chip de om. Iar el să zboare așa, cu chipul de om, prin univers. Însă mă gândesc mai ales la sculptarea lumii
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
trebuie să fie un artist. El trebuie să fie amândouă lucrurile deodată. (un fulger spintecă cerul) Deh, cum se poate răspunde la întrebarea aceasta, de ce am venit noi, oamenii, în timp? ( se aude un tunet înfundat, prelung, care zguduie pământul, Sculptorul pare a nu-l auzi) Este ușor să răspunzi, ca filozof, la întrebarea aceasta, mult mai greu este să răspunzi ca artist. (respiră adânc, gâjâit, ca și cum și-ar lua avânt) Să presupunem că există Dumnezeu, și El ne-a creat
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
i-ar fi revenit deodată puterea) Voi tăia Coloana infinitului, o voi tăia ! Și nu va mai fi Coloana infinitului. (își freacă mâinile fericit ) SCENA II- a Același décor ca în prima scenă. Pe o ușă laterală intră în atelierul sculptorului o femeie. Se pare că este domnișoara Pognany. El, care trebăluia prin atelier, o primește zâmbind. O invită să șeadă. Apoi se așează și el. Domnișoara Pogany pare tristă, sau mai degrabă o umbră a ei. DOMNIȘOARA POGANY : (imaterială, melancolică
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
a făcut acolo în el, în pământ, adică în sufletul ce-a devenit pământ. În el era atât de pus încât nu se mai putea spune nici într-o mie de ani. ( pe dealurile dimprejur se aud tălăngile unei turme. Sculptorul pare a asculta) Spațiul spiritual al românilor, oricât ar fi de cântat, sunt prea multe în el ca să fie spuse într-un veac. De aceea s-a orânduit ca eu să nu dau totul într-o clipă, ci într-o
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
deveni, clepsidra nu se va răsturna...(după un timp) Doamne, mă doare însă această nemurire ! Sunt fericit de ea , dar mă și doare! Îmi e parcă dor de ceva, și nu știu de ce. Însă ce au făcut poeții, pictorii și sculptorii? (tace deodată) Moartea n-a fost învinsă...Ce au făcut ei este că numai au trezit cu nemurirea operei lor acel dor, acea sămânță de eternitate care zace în inconștientul ființei umane , în adâncul omului...Și le-au arătat oamenilor
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
eu doborât la pământ , și tot de atâtea ori m-am ridicat. (se ridică în capul oaselor. Transpirația îi curge pe frunte, pe obraji. Face câțiva pași clătinându-se prin atelier) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (pe străzi se aude sirena unei salvări. Sculptorul pare că ascultă) Cred că pot să și lucrez. (pune mâna pe o daltă. Pipăie piatra) Au fost puse în mine mari puteri. Pământul ăla din care am venit a turnat în mine seve și puteri nu glumă. El m-
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
a fost tras în țeapă, Mihai Viteazul va pune în acel loc un steag, în amintirea bravului ostaș și haiduc. Peste secole, în fața Bastionului Croitorilor, Clujul a ridicat în lumină, în 1975, superba statuie a lui Baba Novac operă a sculptorului Virgil Fulicea. O statuie i se cuvine și Armașului Sava, viteaz și credincios oștean al domnului Mihai. I-am sugerat această idee tânărului și atât de talentatului artist Aurelian Bădulescu, fiind convinsă că va reuși să-l aducă pe Sava
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1376505016.html [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
lucrat și ca artist păpușar (amator). Ce te-a atras la teatrul de păpuși? - Da, timp de trei ani, am lucrat ca actor păpușar în cadrul secției Păpuși a Teatrului Dramatic Baia Mare. Astfel, am avut acces la o „lume nouă”. Celebrul sculptor român, Constantin Brâncuși, spunea : „Când nu mai suntem copii, am murit demult”. Eram (și poate mai sunt) un copil mare, care dorea să (se) joace în continuare. - Ai vrea să ne prezinți câte ceva din culisele unui spectacol de teatru de
DE VORBA CU DELIA FLOREA, SPECIALIST IN BIBLIOTECONOMIE, DESPRE PASIUNEA PENTRU CARTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_delia_florea_specialist_in_biblioteconomie_despre_pasiunea_pentru_carte.html [Corola-blog/BlogPost/343189_a_344518]
-
de nedeslușit pentru profilul său prin ciclul de versuri ,,Scrinul cu vechituri”. poetul Mihai LEONTE își găsește treptat chemarea autentică pentru spiritul său meditativ. Veșnic visător, măcinat de doruri nepotolite prin misiunea scrisului, ajunge la ceea ce a căutat; simplitatea. Marele sculptor Constantin BRÂNCUȘI spunea cândva despre lucrurile simple că sunt cel mai greu de realizat. Fluxul scrierilor sale și le-a rezolvat peste marginile unei simple teme, pe cicluri - ceea ce l-a echilibrat în spațiu și timp. Toată pasiunea sa pentru
MARTIE 2014 (COLECŢIA LIRIK) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_noi_apari_gheorghe_stroia_1394363296.html [Corola-blog/BlogPost/353672_a_355001]
-
altele în sensul fundamentării legislative a segregării etnice până la nivel universitar a învățământului de stat din România. În Senatul Forumului Civic Național Român, în 1997 erau personalități importante ale științei și culturii române, printre care academicienii: Ion Irimescu, marele nostru sculptor, Leon Dănăilă, șeful școlii românești de neurochirurgie modernă, Sergiu Chiriacescu, președintele Consiliului Rectorilor la acea dată, Florin Constantiniu, marele nostru istoric, Vasile Gionea, unul dintre părinții Constituției din 1991, Horia Mazilu, decanul Facultății de Litere a Universității din București, etc.
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. TIBERIU TUDOR AUTORUL VOLUMULUI ,,TRATATUL CU UCRAINA – UN ACT DE TRĂDARE NAŢIONALĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1431766501.html [Corola-blog/BlogPost/341605_a_342934]
-
naturalist-științifică”. Meritul lui Aristotel este cel de a fi introdus conceptele de materie, formă, putere, act, noțiuni de care s-a folosit gândirea europeană secole întregi, de exemplu: o statuie este compusă din materie (aramă) și formă - zeița sculptată de sculptor - arta fiind puterea lui, și actul în momentul realizării, iar trecerea de la putere la act exprimă devenirea. Știința explică cauzele acestei deveniri, metafizica - cauzele ei prime, începând cu Dumnezeu - „primul motor” - trei fiind lucrurile: motorul, lucrul mișcat și lucrul în
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1440187634.html [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
am constatat că au apărut mulți autori care solicitau includerea în antologie din zona Suceava și Fălticeni. Am decis împreună cu unii autori din antologie ca aceasta să se numească ACORDURI MOLDAVE. Totodată pe copertă s-a propus o lucrare a sculptorului centenar Ion IRIMESCU. Aici a intervenit problema dreptului de autor a lucrării care este în posesia Muzeului Ion IRIMESCU. S-a solicitat o aprobare scrisă din partea respectivului muzeu. Astfel s-a obținut acceptul acestei instituții. Împreună cu editorul Gheorghe A. STROIA
ANTOLOGIA ACORDURI MOLDAVE FINALIZATĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1426111440.html [Corola-blog/BlogPost/362910_a_364239]
-
la Facultatea de Litere, specializarea română-engleză), dl Ioan Bodea (pictor, caricaturist, fost redactor șef al revistei „Poliția ieșeană”), Tatiana Scurtu-Munteanu, (poetă, licențiată în Drept Administrativ - studentă la Facultatea de Litere, specializarea română-franceză), Constantin Rusu (colaborator, administrator site Lungești), Balaban Neculaiu (sculptor, Bursucani). Ca simbol și exemplu, l-am adoptat, cu respect și prețuire, pe Ion Zimbru; gălățenii îl cunosc și apreciază grație rândurilor pline de har din paginile dvs. Fiecare din cei prezentați mai sus au contribuit direct sau indirect, într-
Jurnalul din Canada „Xpress Bălăbăneşti”, în Viața Liberă Galați by http://balabanesti.net/2012/02/05/jurnalul-din-canada-%e2%80%9express-balabanesti%e2%80%9d-in-viata-libera-galati/ [Corola-blog/BlogPost/339924_a_341253]
-
Vulpescu, Marin Sorescu, Miron Radu Paraschivescu, Ioana Diaconescu, Adrian Păunescu! Spun versuri din poezia românească și universală (...)” Sergiu Cioiu a fost și protagonistul unui film muzical „Tripticul Brâncuși” de Paul Urmuzescu, film dedicat Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu al marelui sculptor și realizat de redacția muzicală a TVR. „Cântând am senzația că monologhez cu mine însumi. Cântărețul e un actor în persoana căruia... viază în aceeași măsură omul și artistul. El se exprimă pe sine la unison cu ceilalți. Discordanțele uluiesc
SERGIU CIOIU; SILVIA DUMITRESCU ȘI OANA SÂRBU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1480159166.html [Corola-blog/BlogPost/370770_a_372099]
-
Modelele sunt sub formă de eugenii, like-uri de facebook (simbol Ok I like you, în traducere românească „Îmi place de tine”), reprezentate printr-o mânuță strânsă cu degetul mare în sus, chiloți, sutiene, mustăți, nasturi, ciorăpei. Victoria Zidaru (Liteni, Suceava), sculptor și pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, renumită pentru lucrări de pictură, grafică, sculptură, broderie, expune mărțișoare arhaice cu modele din Bucovina lucrate din ceramică pictată, cu suport din hârtie luată din manuale sau din ceramică și cu șnur de
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
plastic, absolventă a Universității de Arte Plastice, secția Sticlă expune mărțișoare din ceramică pictată și fetru. Mărțișoarele pictate prezintă chipuri de păpuși rusești, matroșca, broșele au formă de mac, ciupercuțe, buburuze, panseluțe, floricele fantezii (pasiflora). Lopez Sofia (București), artist plastic, sculptor în lână de toate sortimentele, în culori naturale. Expune mărțișoare reprezentând ghiocei, albinuțe, cununi de flori (cordeluțe), bufnițe, spiriduși. Popescu Rodica și Ioan Bianca (București) expun broșe, cercei, coliere croșetate. Enache Mădălina (București), artist plastic, profesor de educație plastică, confecționează
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
notă de umor, le fac mai atrăgătoare: „Ce noapte!”, „Ce zi!”, „Oh-la-la!”, „Jos pălăria!”, Sărut' mânușițele, duduiță!”, „Banii, viața sau nevasta!,” „Martie în casă,/ Puricii afară!”, „Vai, nu trebuia!”, „Sunt drăguță!,” „Ce faci mâine?” Adina Cioran (București), artist plastic și sculptor realizează bijuterii din argint, colecție inspirată din vegetație, modele „stone pack,” coliere, medalioane, broșe din ceramică pictată și imprimată, mărțișoare din ceramică reprezentând broșe, animăluțe, clopoței, ghiocei, lalele, trifoi. Thea Cristescu (București), specialist în decorațiuni interioare, are ca hobby confecționarea
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
mai este cultivat și în castroane și căuce. În 2013 a inițiat un proiect în colaborare cu o prietenă peisagist, Mihaela Silvaș Dologa, absolventă a Facultății de Agronomie din Brașov. Marius și Ștefania Stroe (Câmpina, județul Prahova), artiști plastici și sculptori, profesori, de cinci ani fac mărțișoare. Au pornit de la modelul cameea căreia i-au adus inovații: gravură în piatră scumpă cu portrete de doamne. Folosesc materiale reciclabile: fetru, dantelă, pastă ceramică (bănuți) pe care le lucrează în combinații proprii. De
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Stroe lucrează și pandantive din cupru prelucrate manual cu simboluri celtice, papioane din fetru de diverse culori, având aplicate în mijloc bănuți, potcoave, simbolul puterii, confecționate din fier prelucrat în foc la forjă. Moldoveanu Irinel (Moreni, județul Dâmbovița), artist plastic, sculptor, realizează mărțișoare și figurine din porțelan cu magneți, broșe, pandative. Cu multă bunovăință ne prezintă și tehnica de preparare a porțelanului. Materia primă se toarnă în matrițe, se lasă la uscat, se finisează, se arde. Operațiunea de ardere se numește
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Laurian Stănchescu susține că sculptorul Constantin Brâncuși nu a renunțat nicio clipă la cetățenia română. Scriitorul are în posesie acte care demonstrează acest lucru. Brâncuși avea, în momentul în care a decedat, și cetățenie română, și cetățenie franceză. „Dorința lui Brâncuși pe patul de moarte
Constantin Brâncuși nu și-a pierdut niciodată cetățenia română by http://uzp.org.ro/constantin-brancusi-nu-si-a-pierdut-niciodata-cetatenia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/92813_a_94105]
-
6-7 luni degeaba. În ceea ce privește demersul meu pentru repatrierea osemintelor, acum doi ani am depus la Primăria și Prefectura din Paris această solicitare. De la cabinetul primarului ni s-a răspuns că repatrierea poate fi cerută de o rudă de sânge a sculptorului. Am găsit o rudă a sculptorului, am obținut documentul, iar acum urmează să merg la Paris și să-l depun la Prefectură. Fiindcă Guvernul nu a plătit casa de avocatură din Franța, am luat legătura cu alți avocați din România
Constantin Brâncuși nu și-a pierdut niciodată cetățenia română by http://uzp.org.ro/constantin-brancusi-nu-si-a-pierdut-niciodata-cetatenia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/92813_a_94105]