588 matches
-
buni izraeliți când povățuim și arătăm coreligionarilor noștri cari vor să intre în țară ca să se întoarcă mai bine de unde au venit, deoarece în România nu vor avea să sufere și să muncească mai puțin decât oriunde. Traiul s-a scumpit, toți fără, osebire sunt recrutați pentru armată, statul și comuna cere lumii dări care de care mai grele, apoi izraelitul e și împiedicat cât privește domiciliul și negoțul. Ce caută dar între noi izraeliții din țările vecine, unde nu e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
când vom adăoga că ele nu se obțineau decât prin monopol comunal. Tăiarea de vite era un monopol comunal precum și coacerea pînii. Chiar din aceste patru parale două erau ale comunei, erau o dare indirectă percepută de la consumatori. Cine au scumpit traiul în Romînia? Neapărat înmulțirea consumatorilor impreductivi, reprezentată mai cu seamă prin elementul izraelit. Tocmai înainte de 1848 - nu în urma lui - deci pe vremea boierilor, starea izraeliților era egală cu a celorlalți cetățeni, nemaipomenind că familiile vechi izraelite - familia Daniel bunăoară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din toate punctele de vedere erau "puținii" membri ai comunităților izraelite. Prin invazia pe scară mare a elementului rusesc și galițian toate relațiile vechi, frumoase, întemeiate pe o absolută bună credință reciprocă s-au discompus. Invazia unui element improductiv a scumpit traiul. Elementul improductiv trebuind să trăiască de undeva, neapărat că s-a folosit de puțina cultură a claselor de jos pentru a trezi în ele vicii și a trăi din satisfacerea acestor vicii. Iată cum s-au născut cestiunea izraelită
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sau scrise) împreună, dar care nu constituie o secvență discursivă deoarece nu e coezivă, nu prezintă conectivitate secvențială. Să luăm, spre exemplu, șirul de propoziții: „Copiii se joacă. Pământul se învârte în jurul soarelui. Alina este psiholog. Curentul electric s-a scumpit.” Acest șir de propoziții nu constituie o secvență discursivă întrucât, pe lângă formarea gramaticală a propozițiilor, aceasta cere de mai multe ori și o coeziune gramaticală determinată de o serie de expresii numite „mărci de coeziune”. Acestea ar fi: Recurența, repetarea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
șantier. Pe manșetele copertelor am desenul construcției. În acest an aș trece de jumătate. Am primit și câteva semne încurajatoare despre ce și cum s-ar vedea din afară. Însă nu simt nevoia să mă grăbesc, chiar dacă timpul s-a scumpit așa de mult. Cu aproape patru decenii în urmă, preocupat de valorificarea moștenirii Rosettiștilor și a spațiului cultural de la Tescani, anunțati o iminentă carte dedicată acestui spațiu. A rămas un proiect abandonat sau încă nu ați ajuns la forma dorită
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
șantier. Pe manșetele copertelor am desenul construcției. În acest an aș trece de jumătate. Am primit și câteva semne încurajatoare despre ce și cum s-ar vedea din afară. Însă nu simt nevoia să mă grăbesc, chiar dacă timpul s-a scumpit așa de mult. Cu aproape patru decenii în urmă, preocupat de valorificarea moștenirii Rosettiștilor și a spațiului cultural de la Tescani, anunțati o iminentă carte dedicată acestui spațiu. A rămas un proiect abandonat sau încă nu ați ajuns la forma dorită
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
profil trapezoidal, articulația limbii preia șocul, îmbunătățindu-se astfel mobilitatea limbii acului, cu următoarele avantaje: Mașina de tricotat poate funcționa în condiții optime la viteze mari Forma ochiului nou format este îmbunătățită. Timpii morți ai unei mașini de tricotat sunt scumpi. Pentru prevenirea ruperii limbi acului, sunt proiectate să reziste la viteze mai mari de 100Km/h. Particularitățile acestor ace sunt: locașul limbi acului este mai uniform (mai fin, mai bine finisat) și pereții scobiturii (deschizatura limbii acului) sunt mult mai
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
eforturi, două milioane de moscoviți sunt încă în așteptarea unei locuințe, la începutul anilor 1960. Politica agricolă a lui Hrușciov duce la o scădere a productivității, ale cărei consecințe sunt revenirea penuriei și o creștere a prețurilor, carnea și produsele lactate scumpindu-se cu peste 25% în 1962. Din 1963, URSS trebuie să importe cereale în valoare de un miliard de dolari. în condițiile de încetinire a creșterii demografice, satele se golesc: în fiecare an, trei milioane de săteni ajung la oraș
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
primul caz, numărul subordonaților direcți este mai mic decât în al doilea caz, când acest număr poate fi mai mare. Cercetând numărul compartimentelor unei structuri organizatorice, psihologul ar putea constata eficiența ei economică sau psihosocială. O structură cu multe compartimente scumpește costul aparatului tehnico-administrativ, îl face greoi, dificil de coordonat, pune probleme serioase în transmiterea informațiilor. Deficiențe apar și atunci când structura are puține compartimente, ceea ce permite ca persoanele din aceste compartimente să execute un volum prea mare de muncă, să desfășoare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Milner, pronumele trimite la referent doar datorită relației anaforice strict lingvistice pe care o are cu antecedentul. Abordarea textuală nu poate explica nici ocurența unui pronume care nu are antecedent (de exemplu ăștia într-un enunț ca Ăștia iar au scumpit pîinea sau el folosit ca deictic, într-un enunț însoțit de un gest spre o persoană, cum ar fi El vine cu noi!), nici ocurența unui pronume care are ca antecedent un alt pronume (Dacă cineva 1 știe adevărul e
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a durea, a iubi, a se mira, a plăcea, a se sinchisi, a se teme, a urî, a ustura, a se învecina, a se înrudi); verbe de eveniment, caracterizate prin [+ Schimbare, − Agentivitate] (a ajunge, a cădea, a crește, a se scumpi, a seca, a se usca); verbe de acțiune, caracterizate prin [+ Schimbare, + Agentivitate] (a alerga, a citi, a înota, a învăța, a mânca, a repara, a strânge, a trimite, a vinde). În al doilea rând, este importantă pentru definirea clasei verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de arșiță se transpiră mult), așa cum se arată în GALR II: 146. În ceea ce privește reflexivul, Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 164/161 în GALR II se arată că există verbe ergative și eventive cu reflexiv obligatoriu: Carnea se arde/se rumenește/se scumpește/se strică, El se îmbolnăvește/se îngrașă/se însănătoșește și că anumite construcții, ca: Prăjitura se coace, Profitul se dublează, Bogăția se repartizează inegal, Averea se risipește, admit atât o interpretare ergativă (din care lipsește sensul pasiv), cât și una
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se rafina, a se răni, a se redresa, a se reface, a se regulariza, a se roade, a se rotunji, a se ruina, a se rumeni, a se rupe, a se schimba, a se scoroji, a se scrânti, a se scumpi, a se scurta, a se sfâșia, a se sluți, a se sparge, a se stabiliza, a se stafidi, a se strâmba, a se strica, a se subția, a se șifona, a se șubrezi, a se tăia, a se toci, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
SCOROJI Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă nom. scurtarea, scurtatul A SE SFÂȘIA Perdelele se sfâșie din cauza soarelui tranz.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă nom. scurtarea, scurtatul A SE SFÂȘIA Perdelele se sfâșie din cauza soarelui tranz.: Ion își sfâșie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă nom. scurtarea, scurtatul A SE SFÂȘIA Perdelele se sfâșie din cauza soarelui tranz.: Ion își sfâșie hainele part. sfâșiat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
persoană. Ar fi nevoie să ducem și acasă și să mai facem și ceva dulciuri, mai ales șerbet. Țin seama că tot tu l-ai terminat. Mă gândeam să-ți trimit rahat dar nu-i nici o afacere, 77 transportul îl scumpește, așa că tot șerbetul e mai bun, dacă poți fă rost de 5-6 kg. de zahăr. De la familia Burghelea cele bune, a venit sora lui Jeny chiar astăzi pe aici, se miră de ce nu mă duc pe la ei. Focșani, 3 aprilie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
regiune. În prima parte a anului 1942 s-a apreciat că populația transnistreană, exceptând cea germană, își manifestă „mai peste tot simpatia pentru români”. Populația ucraineană era nemulțumită de plasarea evreilor în regiune deoarece ,,cumpărând mai toate alimentele, le-au scumpit enorm viața”, în timp ce etnicii germani nu aveau nici o considerație vis-a-vis de autoritățile române sau pentru populația rusă, română, ucraineană ,,față de care se simt superiori”. Au fost date exemple în care românii s-au văzut alungați din sate, împreună cu rușii și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
am fost la local cu pila mea, șeful poliției Suceava, era și alt polițist în sală, îmi vedeau aceia penisul! am apartament mare în Constanța și două-trei terenuri pe malul mării, am băgat toți banii în ele, înainte să se scumpească, marinar am zis și eu așa, sînt comandant de navă, nu căpitan, căpitanul este mai jos! ultimul voiaj, greu, patru luni și jumătate cu un mineralier, date despre porturile asiatice, geografie și prostituție, alcoolul este totuși permis în India, Abu-Dhabi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu-s de verde! hai zăci! damă! ia-ți, ăi, zecele acasă, n-am eu! avem cu ce bate, damă, valete, ce ai acolo? slab! ce-ai luat, un șăpti? piper negru, boabe sau măcinate! băsmăluțe parfumate! "Doina" s-o scumpit, doi lei! doar nu le fac eu! vanică curată, este și vanică murdară? concentrată! lunec cu pungile să pornească trenul, zîmbetul nemișcat flotor la bătrînețe, mă duc pînă la Petrești, la Petrești și-napoi, mîine mă duc la Strășeni, căldura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
noastră la Oradea, regimul comunist a decis, din motive de moralitate pseudo-puritană, lichidarea caselor de toleranță din țară. Însă această măsură draconică, aplicată în aparență cu strictețe, nu și-a atins scopul declarat. Dimpotrivă, ea n-a făcut decât să scumpească prețul serviciilor vândute fără supraveghere medicală în case clandestine, ale căror adrese se aflau cu discreție, dar și cu ușurință. * * * Mutarea noastră la Oradea nu m-a vindecat de pasiunea jocului de fotbal și nu m-a înstrăinat definitiv de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
adus obiectele pe care le jinduiți, spun eu mulțumit de fapta mea bună. Oo, să le vedem! Le înșir pe vastul său birou. Doamne, ce frumoase sînt! O minune, nu alta! Da, sînt maeștri. Numai că acum le-au cam scumpit. Toate la un loc fac 180 de dolari. Atîta?! Da, atîta. Indianul cît face? Vreo 60 de dolari. Atunci îl iau doar pe el. Nu am acum bani la mine. Și cu astea ce fac? Nu credeam că-s așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ia lumea în cap, se duce unde n-a fost neam de neamul lui, în America". Alte ori, aflăm din același document, "vara, cea mai mare parte din muncitorii pălmași e angajată în România, la lucru, din care cauză se scumpește prețul muncii și se împuținează numărul lucrătorilor în Bucovina...". Putem conchide ca extrem de sugestivă relatarea din 29 aprilie 1898 a ziarului Patria, organul oficial al Partidului Național Român care scria, analizând situația creată în Bucovina: "țara e inundată de patroni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
îndârjită pârjolea totul fără milă. Păpușoiul a fost compromis, n-a plouat în luna mai deloc, nici o picătură. Vitele și oamenii erau amenințați cu foametea... Bietele animale zbierau de foame pe câmp, ziua și mugeau prin ogrăzi noaptea. Bucatele se scumpiseră, că nu te puteai apropia de ele... dar, nici așa nu se găseau. Era o secetă și o uscăciune că nu se zărea în plină vară o frunză de copac, și vitele mureau pe câmp de foame, și oamenii mâncau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
văzut cum stăteam așa, mai deoparte, cu busuiocul, cu florile în mână, venită de departe și ce și-or fi zis ei, hai mă să o filmăm și pe asta !” Femeia se plânge apoi fiicei sale că acceleratul s-a scumpit mult față de anul trecut și nu i-a rămas mai nimic de cheltuit, „nici măcar să-mi cumpăr și eu o iconiță”. Schimbare radicală de ton, cu un glas autoritar, femeia întreabă: „Auzi tu, fată, a plouat acasă ? Vezi, dacă plouă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]