4,446 matches
-
făcut de râs față de noi odată: eram În curtea penitenciarului, eram scutit nu știu de ce, m-a găsit medical că aveam o gripă, răcisem, sau cam așa ceva, și a venit plutonier-major Roman, și zice: „Hei, deținut! Băi, ia toți oamenii scutiți, curățiți curtea și luați și păsările ălea negre după acolo!”. Erau niște ciori moarte... A zis „păsările ălea negre”, ca să nu spună ciori... Și toți râdeam... (râde - n.n.) Și bineînțeles că și majorul, care era cu el... Dar la un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prea liniștită, fiindcă mă gândesc mereu ce ar putea să se Întâmple sau să nu se Întâmple acolo și ... iaca așa, cum spun moldovenii. În tot cazul, mă bucur de o stare de spirit mai bună, pot spune, atâta timp cât sunt scutită de a vedea anumiți oameni și anumite lucruri, care mă scandalizează și mă revoltă. Nici nu Îndrăznesc să te Întreb ce mai este pe la noi prin grădină 44, după plecarea mea, cred că dezastru. De multe ori mă Întreb, cum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În noiembrie 1941, din totalul de circa 300.000 de evrei, 84.042 erau bărbați cu vârsta între 18 și 50 de ani. Dintre aceștia, 47.345 erau folosiți la muncă, 11.933 de intelectuali și disponibili, 9.365 de scutiți, iar 15.399 aveau situația neclară (doc. nr. 39, 44). Documentele prezintă și alte informații statistice privind numărul de evrei din diverse detașamente sau lagăre de muncă. De exemplu, în luna martie 1943, la Cercul Teritorial București erau pe listă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prevăzut de Regulamentul asupra statutului militar al evreilor, cu mutațiile la zi. Rog dispuneți de urmare și raportați Marelui Cartier General la 15 ale fiecărei luni, modul cum decurge munca de interes obștesc, arătând numeric cei ce prestează munca și scutiții. ȘEFUL MARELUI CARTIER GENERAL GENERAL, N. Mazarini ȘEFUL SECȚIEI I-A COLONEL, I.Georgescu Comunicat: - Comand. 1-7 Terit. - Cerc. de Recrutare. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 138, dosar 2367, fila 98. Document nr. 34 COMANDAMENTUL MILITAR AL REGIUNEI
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
număr de 47.345, sunt astfel repartizați: - În detașamente de lucru la diverse instituții (majoritatea la C.F.R., Drumuri și Agricultură); - La Armată, în echipe de meseriași; - La întreprinderile militarizate și care au comenzi pentru armată, în general meseriașii. b)Evreii scutiți prin comisiuni speciale și cei utilizați pentru lucru al căror număr este de 9.365, care sunt patroni în întreprinderile în cari au activat până în prezent. c) Evreii disponibili, în număr de 11.933, majoritatea intelectuali, sunt folosiți prin rotație
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
toate mijloacele să se sustragă de la această muncă, profitând de absolut toate împrejurările pe care caracterul lor infernal a știut să și le facă favorabile astfel: * a). Înainte de a fi luați: Au făcut cereri și intervenții peste tot, ca să fie scutiți; - Dacă aceste cereri nu li s’au aprobat, atunci au așteptat răspunsul lor și nu s’au prezentat la muncă. Numai măsurile drastice, comunicatele date de Marele Cartier General și raziile i-au silit pe majoritatea să se prezinte la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
majoritatea intelectuali). Evreii au fost întrebuințați astfel: - La munca de folos obștesc, o parte în detașamente de lucru, la diverse instituții (majoritatea la C.F.R., drumuri și agricultură), altă parte în echipe de meseriași, la dispoziția armatei și întreprinderilor militarizate. - Evreii scutiți și cei mobilizați pentru lucru au fost lăsați la întreprinderile unde au activat. - Evreii cu situația neclară sunt dintre aceia care au dispărut și s’au ascuns, de controlul autorităților. S’au luat măsuri, pentru clarificarea situației lor. b) Ministerul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
țară și destituirea funcționarului vinovat. - Orice cerere de exceptare dela această muncă, nu va fi luată în considerație. - Evreii se vor prezenta obligatoriu la muncă, având asupra lor lopată de zăpadă, începând din dimineața zilei de 21 Ianuarie 1942. - Evreii scutiți sau aflați la lucru în altă parte, se vor prezenta în serii, după dispozițiunile șefilor respectivi. - La Cercul Recrutare București, evreii se vor prezenta în dimineața de 21 Ianuarie 1942, numai cei în etate de: 18, 19, 20, 21, 22
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
26 Ianuarie 1942, și cei până la 38 ani. La 27 Ianuarie 1942, și cei până la 42 ani. După 28 Ianuarie 1942, restul evreilor. În zilele următoare, toți evreii de mai sus se vor prezenta fără alt ordin la lucru. Evreii scutiți sau rechiziționați pentru lucru și cei aflați la lucru în altă parte, vor fi lăsați la locul lor după împlinirea celor 5 zile de muncă, restul evreilor continuă munca după necesități. Autoritățile, Instituțiile și Întreprinderile ce nu vor trimite evreii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
încă 8.000 de evrei la dispoziția C.F.R. b) - S’a elaborat - în legătură cu Ministerul Finanțelor - un Decret-Lege privitor la plata taxelor evreilor care sunt utilizați în diferite întreprinderi și un alt Decret-Lege de taxele ce vor fi plătite de evreii scutiți (bolnavii și titrații academici). c) - S’au alcătuit alăturatele Instrucțiuni, în care sunt cuprinse normele ce trebuiesc avute în vedere, atât la organizarea diferitelor detașamente cu evrei, cât și la rezolvarea cererilor care vin de la autorități, instituții, întreprinderi, sau particulari
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
muncii obligatorii”. În consecință, pentru evreii care prestează munca obligatorie, cercurile de recrutare vor face următoarele mutații în registrul special și în livretul personal: „repartizat la muncă” și „lăsat la vatră”. Pentru celelalte categorii, se vor face mutațiile respective (inapt, scutit, etc.). 4. Repartizarea evreilor pentru munca obligatorie în Bucovina și Basarabia se va face de către Corpul 3 și 4 Armată, numai cu avizul guvernămintelor respective. 5. Evreii aflați în lagărele de internare sunt folosiți și controlați după dispozițiunile Ministerului Afacerilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prealabil de către medicul cercului de recrutare. 6. Drepturile detașamentelor. a) Ofițerii și subofițerii din cadre. Drepturile de soldă și alocația de hrană cuvenită acestora, se suportă de Ministerul Apărării Naționale, din fondul ce se va alimenta din taxele de la evreii scutiți. b) Gradele inferioare care încadrează detașamentele de evrei. Au toate drepturile legale (hrană, soldă, întreținere, ajutor de familie) care se cuvin concentraților și care se suportă tot de Ministerul Apărării Naționale din același fond arătat mai sus. Fac excepție convențiile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
trecut absent nemotivat. - În caz de boală, nici un evreu nu poate fi scutit sau constatat indisponibil de alt medic, decât de medicul detașamentului respectiv; în cazul că acesta e civil, scutirea va trebui confirmată de către medicul Cercului Teritorial. - Orice evreu scutit medical legal, dacă nu prezintă la timp dovada de scutire pentru a fi văzută de Comand. Detașam. respectiv nu este considerat absent motivat. Toate absențele motivate vor fi trecute în registru de evidență în primul sfert de oră al programului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
obligatorie”. b) - Deasemenea, șefii instituțiunilor și întreprinderilor, care n’au obținut scutirea evreilor repartizați și nu-i trimit Cercului Teritorial pentru a presta munca la curățatul străzilor, vor fi dați în judecata Curților Marțiale pentru „instigare la nesupunere”. c) - Evreii scutiți și care nu au achitat taxa în termenul prescris, vor fi obligați să se prezinte imediat la muncă; cei care nu se prezintă vor fi dați în judecată. VII. - Diverse: a) - Organele militare teritoriale vor ține seama de toate comunicatele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și hotărăște asupra chestiunilor de principiu; - Împuternicitul Guvernului pentru reglementarea regimului evreesc din România, care se ocupă cu acordarea carnetelor de scutire de muncă obligatorie, pentru evreii necesari continuității vieței economice cât și cu urmărirea încasării sumelor datorate de evreii scutiți; - Marele Stat Major, cu organizarea și repartizarea evreilor disponibili și apți pentru munca obligatorie. În afară de aceste organe, sunt încă două departamente care se ocupă cu alte aspecte din ansamblul problemei evreești: Subsecretariatul de Stat al Muncii (Oficiul Central de Românizare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
economiei naționale. f) - Sunt exceptați dela munca obligatorie: - Evreii supuși străini. - Slujitorii cultului mozaic, indicați de către Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor. - Președinții și membrii Oficiilor Județene evreești. - Inapții stabiliți de comisiile medicale. - Invalizii din răsboaiele precedente ale României. - Evreii scutiți de Comisia Centrală de Revizuire, fiind considerați ca utili în întreprinderile comerciale și industriale. g) - Drepturi: hrana, solda și întreținerea similare soldaților. h) - Sancțiuni: - Pedeapsa corporală, după același ceremonial ca la trupă pentru abateri de mică importanță (întârziere, delăsare, etc.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
aceleiași săptămâni vor obține performanțe speciale un număr mai mare de plotoane de cât cel stabilit mai sus, în săptămâna următoare vor beneficia de per misii mai întâi plotoanele clasate cu merit și rămase neplecate în săptămâna precedentă. 5) Evreii scutiți medical în timpul saptămânii nu vor beneficia de permisii chiar dacă fac parte din plotoanele cu perfor manțe. 6) Nu se vor bucura de această recompensă timp de 6 luni, evreii cari vor întârzia la întoarcerea din permisii, aplicându-li-se totodată
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ora, diagnosticul, eventual scutirea acordată, și semnătura. Șeful detașamentului de muncă este obligat să înscrie în registrul control nominal, la ziua respectivă, pe toți evreii plecați la vizita medicală, iar la înapoierea acestora, să facă mutația de finitivă: sănătos sau scutit, și pe cât timp. 3. Îngrijirile medicale, atât pentru evreii cari nu au nevoie de scutiri, cât și pentru cei scutiți, vor fi asigurate, fie la infirme riile detașamentelor de muncă, fie la dispensariile locale, sau chiar de către medicii particulari. 4
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ziua respectivă, pe toți evreii plecați la vizita medicală, iar la înapoierea acestora, să facă mutația de finitivă: sănătos sau scutit, și pe cât timp. 3. Îngrijirile medicale, atât pentru evreii cari nu au nevoie de scutiri, cât și pentru cei scutiți, vor fi asigurate, fie la infirme riile detașamentelor de muncă, fie la dispensariile locale, sau chiar de către medicii particulari. 4. În caz de boală care nu îngăduie deplasarea, evreii sunt obligați să înștiințeze în scris, chiar în ziua lipsei dela
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
până la maximum 5 zile. 7. Pentru a face posibil controlul scutirilor medicale acordate, medicii Cercurilor Teritoriale și medicii unităților militare vor înainta la 1 și 15 ale fiecărei luni, Serviciului Sanitar al Corpului Teritorial respectiv, un tabel nominal de evreii scutiți, cuprinzând numele și pronumele, anul nașterii, Cercul de origină, diagnosticul și scutirea acordată (dela... până la...). Pentru evreii repartizați eventual la instituții și întreprinderi din orașele nere ședințe, tabelele de scutiți vor fi trimise prin grija instituțiilor respective la Cercul Teritorial
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Sanitar al Corpului Teritorial respectiv, un tabel nominal de evreii scutiți, cuprinzând numele și pronumele, anul nașterii, Cercul de origină, diagnosticul și scutirea acordată (dela... până la...). Pentru evreii repartizați eventual la instituții și întreprinderi din orașele nere ședințe, tabelele de scutiți vor fi trimise prin grija instituțiilor respective la Cercul Teritorial de origină al evreilor, care le va înainta, centralizate, la Corpul de Armată (Teritorial). Medicii șefi ai Corpurilor Teritoriale sunt obligați a executa o supraveghere continuă asupra scutirilor medicale date
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe locul unde se află. 4) Ca atare rămâne drept principiu: orice bărbat evreu, din categoriile de mai sus, ori prestează munca la zăpadă ori plătește suma respectivă. Detașamentele vor fi încadrate cu câte un ofițer de rezervă din cei scutiți. 5) Orice cerere de scutirea taxelor la zăpadă, bazată pe motive serioase, va fi înaintată spre soluționare, direct DOMNULUI RADU D. LECCA, Comisarul General pentru Problemele Evreești din România cu sediul în str. Pictor Romano Nr. 28. 6) Taxele se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
b) Deasemenea șefii instituțiilor și întreprinderilor cari n’au obținut scutirea evreilor repartizați și nu-i trimit cercului teritorial respectiv pentru a presta munca la curățitul străzilor, vor fi dați în judecata Curților Marțiale pentru „instigare la nesupunere”. c) Evreii scutiți și cari nu au achitat taxa în termenul prescris, vor fi obligați să se prezinte imediat la muncă; cei cari nu se prezintă vor fi dați judecății. 8) Diverse: a) Organele militare teritoriale vor ține seama de Comunicatele M.St
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
folosul muncii lor poate fi mai de va loare decât la muncile grele de pământ. Sunt exceptate dela munca obligatorie femeile gravide, cele cu copii mici și cele găsite bolnave de către comisiile medicale. 9. SE EXCEPTEAZĂ DELA MUNCA OBLIGATORIE evreii scutiți cu carnete de Comis. General pentru Reglem. Probl. Evreești, precum și cei găsiți bolnavi de către comisii le medicale ca inapți provizoriu și definitiv. 10. EVIDENȚA evreilor și evreicelor din cadrul muncii obligatorii va fi ținută riguros de către Dvs., astfel ca nici-un evreu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fi trimiși la Comisia prevăzută de art. [23] L.R. a Corpului Teritorial Respectiv, spre a-i clasa în una din categoriile prevăzute de art. 22 L.R. Evreii din contigentele 1916 - 1940 (inclusiv), care fac parte din foști dispensați medical, reformați, scutiți și improprii de serviciul militar, vor fi revizuiți, în intervalul dela 15 - 31 Octomvrie a.c. la Corpurile Teritoriale, de către Comisia prevăzută de art. 23 L.R. și clasași potrivit art. 22 L.R. Cercurile Teritoriale vor ține și evidența evreilor eșiți din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]