1,137 matches
-
pe care l-am auzit...Când a ajuns acasă, îl așteptau unii de la securitate cu mașina neagră, l-au ridicat și aliluia, nu l-am mai văzut nici în ziua de azi...A murit la Gherla. Toată vara aceea am secerat singur cu biata mamă care udase tot locul cu lacrimile ei...” Seara am plecat de la lucru ceva mai devreme cu imaginea domnului inginer Ionescu plângând, le-am dat la copii să mănânce și le-am spus să se culce că
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
numite locuri de casă, pe care ei le cultivă numai cu pepeni. Pământul acelor locuri este foarte roditor și pepenii cresc mari, greutatea lor depășind zece kilograme chiar și în anii secetoși. În ultimele două săptămâni ale lunii iunie se seceră grâul. Fiecare familie merge cu carele pe Burnaz la seceriș lunea de cu noapte și se întoarce în sat sâmbătă seara. Înainte de plecarea din sat carele grele, trase de boi, se încarcă cu tot ce este de trebuință traiului în
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
iar copilul plânge, bâzâit de muște, într-o copaie la umbra de sub car. În sat există o singură secerătoare-legătoare, trasă de cai, ce leagă snopii cu târsă, o sfoară special fabricată și cumpărată de la prăvălii. Cu această mașinărie nu se seceră decât grânele fraților Ionică și Traian Ciobanu, porecliți Barbăneagră, a căror proprietate este. Sezonul secerișului fiind prea scurt, ea nu poate fi folosită și de alte familii. Anul trecut, Alexandru și Eugen fuseseră trimiși de mama lor să jumulească grâul
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
secerișului fiind prea scurt, ea nu poate fi folosită și de alte familii. Anul trecut, Alexandru și Eugen fuseseră trimiși de mama lor să jumulească grâul cu rădăcină. Fusese un an secetos și paiul fiind scurt, dacă ar fi fost secerat nu mai putea fi legat în snopi. În fiecare dimineață ei luau într-o sticlă lapte de bivoliță și mălai cernut, înhămau caii la ghioci și dădeau bice să ajungă la cele două pogoane cultivate cu grâu, situate la extremitatea
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
culege fructele răului! Dar artista fragedă ca zăpada la atingerea de viața și iubirea fierbinte, Tatiana Stepa, n-a semănat cărbune prin viața ce i s-a dat cu stropul, ca stoarsă din piatră, a semănat floare! Pe care a secerat-o gerul soartei fără noroc! Tatiana Stepa!... Ce nume înclinat către destin! Un destin neîntors de nimic, nici de plâns, nici de rugă, nici de luptă, destinul stepei, biserică fără candelă a pustiului, croită să frângă speranța și să usuce
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
mari sărbători a creștinătății: Învierea: „E seara Învierii/ în care se așează/ câte două mâini în rugăciune,/ Dumnezeu coboară/ în casa sfințeniei mele.// Îl primesc pe Iisus/ În casa plină cu iarbă,/ Dumnezeu mă iubește,/ condiție primă mi-e sufletul/ secerat de mâna Lui/ la începuturile timpului.” (Secvență). Ion Părăianu scrie versuri în stil popular despre Bunavestire. El plasează această minunată sărbătoare în satul său, reactualizând în vers minunata Veste pe care Maria a primit-o din partea Îngerului Gabriel, dar amintește
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
în: Ediția nr. 1801 din 06 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului „Artistul cu flori de liliac”, așa cum i-a fost împodobit în metaforă numele celui ce-a iubit viața jertfitor până la indivizibila particulă a timpului său când i-a fost secerată de un atac cerebral, pare-se după acte medicale, din cauze cu infiltrații fabulistice (pare-se) din alte direcții, împletindu-i-se cunună de martir, a fost un fascinant interpret de muzică populară al Basarabiei, oșteanul, și melodul ei! Eroii
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
cele reflectate mai sus prin ideea că maestrul basarabean aparține de culegătorii grânelor dintr-o holdă. În anul 2003, Nicolae Sulac, pe când poate că nimeni nu credea și nici nu prea ar fi avut cineva pricini să bănuiască, a fost secerat, fulgerător. De ce, de unde a venit glonț tragicul sfărșit? Din sine, de la sinistra întunecime neîndurătoare, sau de unde? Legendă ori sâmbure de adevăr, în jurul acestei reflecții interogative s-a discutat, se discută și se va mai discuta pe de o parte cu
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
bine că a existat pe lumea asta un astfel de sat ! -Și toți sunt acum bunici, ca și ține Grișa, și spun povești nepoților, nu-i așa?se aude glasul fetiței de șase ani.... -Toți pe care nu i-a secerat războiul, sau foametea sau boala. -Dar despre război când ne spui? -Mîine, căci acum este oră de culcare.... -Da ’la vară mergem la Jupânești?! -Sigur ,dragii mei.... -Să ne bucurăm sufletul...zice băiatul. - Of! Of ! Ce mult mai este pînă
SATUL CU PROFESORI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377732_a_379061]
-
plăcutele lui maniere. Primul cetățean al Franței n-a primit ca în timpul iluminațiunii să fie dus prin oraș într-un mod pompos în trăsură, ci a trecut pe strade pedestru, ca oricare simplu muritor. Se înțelege că și Gambetta a secerat ovațiuni numeroase. Toată sceneria se vede că este a unui popor liber și fericit, care n-are trebuință de culisele lui Potemkin. [ 2 august 1880] [""BUKARESTER TAGBLATT", VORBIND... "Bukarester Tagblatt", vorbind de joncțiunea liniilor române cu calea ferată orientală, a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la Moscova, că delegației (române) i-a fost prezentat un spectacol omagial în care și-a dat concursul și aspirantul la conservatorul Ceaikovski, Iliescu; fiți liniștiți, Constantin Iliescu, nu Ion, aspirantul nostru de-acum, iar colectivul uzinei Serp i molot (secera și ciocanul, cred) a înmînat fiecărui membru al delegației dîmbovițene cîte un exemplar din ziarul de uzină Martenovka. Imaginați-vă ce emoții pe capul lor. Mai dedesubt, în subsolul aceleiași pagini, la rubrica Sfîrșit de an în țările capitaliste, sînt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
loc: cheiul... Bahluiului. - mersul masculinizat al fetelor, atît de departe de cel glorificat pînă și-n Eneida; băieții efeminați; gesturile lor, însă, scenariul lor erotic, pe stradă, e-atît de parșiv-ambiguu, încît nu mă bag... - mastodonții de pe Universitate, cu ciocane și seceri: nu-i prea vede nimeni de pe trotuar, dar mastodonții există, ei sînt acolo și se pare că nimeni nu e-n stare să-i dea jos; poate un cutremur..., dar la precedentul au căzut statuile vechi și frumoase, originalele, ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de a determina adversarul să atingă solul cu altă parte a corpului, decât palmele și picioarele. Astfel prin deplasări pe brațe și picioare, jucătorii se rotesc unul în jurul celuilalt, încercând în permanență să profite de neatenția adversarului și să îi secere un picior sau un braț sau să-l imobilizeze împingându-l cu propriu braț spre sol. Jocul se desfășoară până la obținerea unui anumit număr de puncte, într-un anumit timp. Întrecerea dezvoltă forța musculaturii abdomenului, a brațelor și spatelui, precum și
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
plînse-asupra Recoltei omenești și-asupra Valei, dulcea rătăcitoare. În suferință recolta omenească unduia, cu gemete îngrozitoare de durere. Universalul Geamăt se nalta; se-ntunecă Omul cel Veșnic. Apoi Urizen se ridicắ și-n mîna-i luat-a secera. 580 Exist' o secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier327 ascunse-adînc În Miazăzi, de cîțiva aștri solitari păzite. Această secera Urizen o lua; fiii săi în brațe luară coasă Și merseră nainte și-începură-a secera; și bucuroși toți fiii săi Au secerat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Geamăt se nalta; se-ntunecă Omul cel Veșnic. Apoi Urizen se ridicắ și-n mîna-i luat-a secera. 580 Exist' o secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier327 ascunse-adînc În Miazăzi, de cîțiva aștri solitari păzite. Această secera Urizen o lua; fiii săi în brațe luară coasă Și merseră nainte și-începură-a secera; și bucuroși toți fiii săi Au secerat largul Univers și-n snopi legat-au recolta minunată. 585 Îi duseră în largile hambare în mare sărbătoare și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mîna-i luat-a secera. 580 Exist' o secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier327 ascunse-adînc În Miazăzi, de cîțiva aștri solitari păzite. Această secera Urizen o lua; fiii săi în brațe luară coasă Și merseră nainte și-începură-a secera; și bucuroși toți fiii săi Au secerat largul Univers și-n snopi legat-au recolta minunată. 585 Îi duseră în largile hambare în mare sărbătoare și triumf De flaute și harfe, tobe și trîmbițe, corni, goarne. Ospățul se întinse în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier327 ascunse-adînc În Miazăzi, de cîțiva aștri solitari păzite. Această secera Urizen o lua; fiii săi în brațe luară coasă Și merseră nainte și-începură-a secera; și bucuroși toți fiii săi Au secerat largul Univers și-n snopi legat-au recolta minunată. 585 Îi duseră în largile hambare în mare sărbătoare și triumf De flaute și harfe, tobe și trîmbițe, corni, goarne. Ospățul se întinse în luminoasă Miazăzi, și Omul cel Regenerat Se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Sovietice și mai ales a Leningradului, cu cele trei milioane și jum...țațe de locuitori ai s...i” (Istoria URSS). A Început astfel un r...zboi foarte costisitor pentru URSS, care s-a prelungit pîn... În martie 1940 și a secerat peste 50 000 de sovietici. Confruntîndu-se cu o Armat... Roșie slab..., soldații finlandezi au reușit s... compenseze inferioritatea numeric... cu un curaj și o combativitate excepționale. Cu toate c... a fost exclus... din SN (14 decembrie 1939) și a suferit
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
cetei lua un corn de vacă și parcurgea ulițele, sunând din el la toate răscrucile - sunetele ascuțite se auzeau până foarte departe. Ceata se aduna la o răscruce. Toți veneau Înarmați cu lucruri care putea face cât mai mult zgomot: secere, cratițe de alamă, trompete, lanțuri, fiare vechi, clești de sobă, tobe, cornuri de vacă. În zilele frumoase se puteau face câteva tururi și se strângeau câteva sute de oameni. Acest charivari plasat În satele din centrul Franței are rolul de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
întrebuințată la opaițe pentru iluminatul locuințelor. Creșterea animalelor era a doua ramură agricolă importantă. Îndeletnicirile agricole (cultivarea pământului și creșterea animalelor), terminologia lor provine din fondul vechi al limbii latine: arare (a ara ), aratura (arătură), seminare (a semăna), sicilire (a secera), colligere (a culege), machinare (a măcina). Dăinuirea timp de secole a acestei terminologii agricole este mărturia vie a originii latine și a statorniciei neamului românesc. 5 O altă ocupație importantă era mineritul. Pe teritoriul românesc au fost valorificate resursele miniere-pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
filia), soră (soror), frate (frater), cumnat (cognatus), socru (socer), ginere (generem), nepot (nepos), însușiri fizice și sufletești: bun (bonus), frumos (formosus), tânăr (tener), bătrân (veteranus). Pentru îndeletniciri agricole avem termenii: a ara (arare), a semăna (seminare), a treiera (tribulare), a secera (sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă (furca), secere (sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă (poma), must (mustum), vin (vinum), vinaț (vinaceus), coardă de viță (corda), beat (bibitus), bețiv (bibitivus), a îmbăta (imbibitare). Termeni în grădinărit: ceapa (caepa), aiul sau usturoiul (alium), varza (virida) sau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fondul hărțuielilor cu pecenegii, în a doua jumătate a secolului al XI-lea, s-a declanșat năvălirea uzilor, dar aceștia nu au staționat aproape deloc în regiunile nord-dunărene datorită presiunii cumanilor, și au trecut în sudul fluviului unde au fost secerați de boli. Dar acalmia de la Dunăre n-a însemnat un răgaz pentru Imperiu, deoarece la hotarele estice din Caucaz au atacat turcii selgiucizi, care i-au înfrânt pe bizantini la Mantzikert (1071). Consolidarea treptată a Bizanțului s-a produs odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au fost luați prizonieri. Dar în ciuda victoriei lor, asupra uzilor s-au abătut foametea și molimele, în condițiile unei ierni aspre. La primul lor contact cu sudul Dunării, uzii nu s-au putut adapta și au plătit scump năvala lor. Secerați de epidemii și de foamete, o mare parte a lor au căzut victime ale atacurilor garnizoanelor locale bizantine și pecenegilor aflați aici, iar alții, ca să se salveze, s-au supus împăratului sau s-au refugiat în nordul Dunării. Un cronicar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mult în trecutul rural al Charlottei. Nu, eu reținusem mai ales vizita la tinerii din sat. Se dusese chiar în seara aceea și îi găsise prinși într-o discuție metafizică: voiau să afle ce fel de moarte l-ar fi secerat pe cel care ar fi îndrăznit să se ducă fix la miezul nopții într-un cimitir. Zâmbind, Charlotte se declarase în stare să înfrunte toate forțele supranaturale, în noaptea aceea, în mijlocul mormintelor. Distracțiile erau rare. Tinerii, sperând în taină vreun
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]