2,160 matches
-
micul și oribilul ei banjo. Pe dedesubtul acestei bufonerii hippy care se pretinde liberă și deschisă, ea e de fapt cea mai groaznică pedantă - acel tip de femeie care poartă în fiecare zi a lunii tampoane Lady-Lite, considerând tot ceea ce secretă corpul ei ca fiind atât de respingător încât trebuie captat într-o bucată de bumbac, învelit în hârtie și aruncat departe, cât mai jos în coșul de gunoi. (Am fost după ea la baia profesorilor și știu.) De asemenea - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
o dată ocultată de actorii ei: unii au de apărat „eroice experiențe personale” sau niscaiva certificate de revoluționar și buticul aferent; alții nu vor să fie deconspirați, iar alții se tem să nu fie arătați cu degetul. Din gușile lor, toți secretă aceeași iluzie lăptoasă. Eu ce pot să fac aici, măi frate? Mai nimic, decât să izolez perioada asta „istorică” și să înfig în ea un par cu o tablă: „Trecut radioactiv! Pericol de contaminare!”. N-are rost să-ți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
spate se întindeau milele pătrate ale Harlem-ului - partea a doua, jumătatea cealaltă, ascunsă, a tânărului Manhattan. — Ce s-a întâmplat? am întrebat eu și mi-am aprins o altă țigară, încă surescitat din cauza neconsumatului avânt războinic pe care mi-l secretaseră glandele. Mașina a făcut-o, asta-i tot. — Băiatul nostru avea arma îndreptată asupra lor? N-am văzut. — Nu. Bănuiesc că avea arma pregătită. Dar nu asta a fost chestia. Mașina a rezolvat total într-o clipă sau două. Exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Lorne Guyland pe marginea scenariului. Așa că m-am grăbit să ajung în centru. Lorne m-a gratulat cu o strângere de mână care a durat vreo zece minute și cu o anarhie de discurs de o oră, în care fuseseră secretate cel puțin o duzină de cereri serioase. Dorea mai multe scene în care să apară nud, câteva prim-planuri cu reacția lui Butch și a Cadutei în vederea erecției lui, revizuirea numărului de prim-planuri, introducerea unui nou personaj feminin (o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
acela. „El“, de fapt, devine rapid o problemă. De cât timp se află în încăpere? Destul timp pentru ca lucrurile să se deslușească. Destul de mult ca o anume capacitate importantă să se atrofieze (să zicem capacitatea perlă, acea capacitate de a secreta individualitate în jurul unui grăunte inițial) lăsându-și reziduurile să se disperseze într-o mare de senzații, o scânteie, un impuls, care așteaptă să se refacă din supa primară de emoții și amintiri. Nimic nu este mai coerent ca individualitatea. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mai spune, discută dumneata cu tovarășu’, dacă îmi spune așa, atunci, bineînțeles... — Aștept, nu-i grabă... Durează mult? — Depinde. Acum a început. Poate nu durează mult. — Și... cum ședință, cum, adică, ședință? Ce ședință pot ăștia să facă... — Păi, tov secretară e vorbitoare. Și tov președinte și tov vice. Și noi, doar vedeți. Dar asta nu înseamnă că... vreau să spun, n-are legătură. Suntem... toți uniți. Suntem una. Cu membrii, adică, asta e. Părea un maistru de uzină, obosit, pedepsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mulțumește să-i dăruiascădoar ultimele două numere ale ziarului VIAȚA NOASTRĂ. — Luați-le, s-ar putea să vă intereseze. O să văconducă sus, pentru informații, doamna Radovici, văd că vă cunoașteți. Ai grijă tu, Irina, îi spui lui Iopo că tov secretară a vorbit cu tovarășu’. Să-i facă Iopo legătura la liste. Să vadă lista meseriilor, atât. Nimic altceva, nu e nevoie de dosare. Doar lista meseriilor. Iopo o să înțeleagă despre ce e vorba. Se iese în curte. Îmbrânceli, râsete, zbenguială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pământești. Dar Abstracțiunea, de care se lega efortul lor, Își continuă, pe tărâmuri necunoscute, viața-i inaccesibilă... Și nu o dată, În decursul vremurilor, ea și-a lăsat fluidul inspirației În acele spirite capabile să o primească. (Victor Emile Michelet, Le secret de la Chevalerie, 1930, 2) Avea o figură ca de prin anii ’40. Judecând după niște reviste vechi pe care le găsisem În pivnița casei, prin ’40 toți aveau o Înfățișare de genul ăsta. Poate din cauza foamei din timpul războiului: ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
n-o să-ți fie greu, sper, nu roși, prostule, iar pe urmă o amesteci cu hippomenă, care pare să fie un lichid ce este... discernut... secernut... cum se zice?...” „Secretat”, suflă Diotallevi. „Se poate? În fine, acela pe care-l secretă iepele gravide, Înțeleg că asta-i mai greu, dacă aș fi o iapă gravidă, n-aș vrea să vină cineva să-mi recolteze hippomena, mai ales niște necunoscuți, dar cred că se găsește și gata preparată, ca extractele de alge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
acolo are un înțeles și că visele tale și jocul tău, împletite între ele, alcătuiesc plasa ta de păianjen, țesută de tine nu ca să prinzi ceva în ea, ci ca să fii prinsă. Căci noi toți sîntem niște muște care își secretă singure plasa, iar păianjenul e același pentru toți. Ne vizitează doar o dată pe fiecare, la momentul potrivit, când plasa noastră e gata și-i poate suporta greutatea. Și doar tu, dintre toate ființele lumii acesteia, vei putea să te smulgi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
prin însăși natura ei știa să discearnă și poate că era profund naivă. Cel puțin, deocamdată, atingerea maculantă a lumii nu era de temut. Totuși, totuși, trebuia ferită de abominabila vulgaritate a maturizării. Imaginea lui Hattie rătăcind într-o lume secreta, de aventuri sexuale, pur și simplu îl teroriza pe filozof. S-ar fi zis că-și spunea cu o pasiune dementă: „Ea nu trebuie să păcătuiască“. Acest chin, care se manifestase și înainte prin premoniții torturante, se materializase, printr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ele sunt întotdeauna momentane. Ideologia progresului este, dimpotrivă, bolnăvicios discursivă; are brutalitatea conceptului. Adevărul pe care îl promovează se vrea universalist. Imaginile împărtășite sunt reduse la rangul de arhaisme de către o rațiune care se impune și vrea să impună. Ea secretă o morală ontologică, un alt mod de a afirma, citându-l pe Nietzsche, "coșmarul binelui în sine". Într-adevăr, a fost spus în diverse moduri: dorind atât de mult binele, se ajunge la contrariul său. Heterotelie! Efecte perverse pentru care
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ocolite. Ceva care într-o interpretare era considerat ca un rău, ca Răul, devine parte integrantă a realității societale. Iar lamentările nu schimbă cu nimic situația. Într-adevăr, în societățile paralele societății oficiale, modurile de viață alternative prevalează. Microentitățile tribale secretă propriile lor ritualuri, coduri, legi specifice, care dau puțină importanță legilor instituite. O observație a lui Martin Heidegger poate să ne lămurească aici: "A-și da sieși legea este cea mai înaltă libertate"38. Și este adevărat că există "legi
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ea este o expresie a acestei transcendențe imanente care face ca, prin "distracție" în grup, cu ajutorul dansului, al muzicii, al efervescenței și al altor expresii ale emoțiilor, individul să se contopească într-o entitate mai mare. Prin intermediul măștilor multiple el secretă partea de umbră, și făcând asta, se debarasează de ea. Etica particulară, legătura (liantul) grupală devine astfel un modus operandi al socialității. Ceea ce este propriu sensibilității baroce întâlnește, de facto, simțul comun. Expansiunea pe care o exprimă, efervescența care este
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
al grupului în care aceasta este integrată. Acesta este substratul acestor "zone de autonomie temporară", mici utopii interstițiale, care caracterizează societățile la negru ce nu se mai recunosc în legea verticală a instituțiilor sociale. Dar noțiunea însăși de forță colectivă secretă propriile ei coduri sau ritualuri. Și faptul de a acompania trimite la o autoritate care să fie capabilă să o facă. Este necesar să notăm diferența de structură, de logică, dintre putere și autoritate. Prima, cum am semnalat-o deja
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
pe toate celelalte... Unii francezi zic că ar fi și ei de acord cu protestul, dacă acesta s-ar opri în acest punct. El nu se oprește, însă, aici, ci merge mai departe. Madame Geneviève a atașat o anexă, nu secretă, cum se proceda pe vremea când se încheiau unele pacte Îsau tratateă, ci una la vedere: preferata ei. Adică o altă concurentă, frumoasă și ea, pe numele Laura Tangui. Cum era și de așteptat, protestul a făcut vâlvă și a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
să luați masa dacă ar fi să alegeți: în interiorul unui abator sau într-o livadă sau grădină cu plante și legume? Carnea mai conține mai nou și reziduuri metabolice ale medicamentelor, hormonilor și altor substanțe administrate respectivelor animale, substanțe toxice secretate de animal în momentul tăierii lui care se răspândesc prin sistemul sangvin în întregul organism (de ce se mânăncă carne cușer oare?) și, de asemenea bacterii și diverse toxine ce provin din descompunerea cărnii, începută de altfel IMEDIAT după sacrificarea animalului
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
uneori, oboseam să zic, continuu, "eu"? E posibilă și altă explicație. Sunt aproape convins acum că omul are, de fapt, trei vieți relativ distincte. Una, publică. Alta, particulară. Și alta pe care ― în lipsa unei formule mai bune ― aș numi-o "secretă". Prin "viață secretă" înțelegînd nu ceea ce ascundem de ceilalți, din pudoare sau din interes, ci acea parte din noi asupra căreia nu avem nici un control ― cum ar fi obsesiile, fantasmele, visele, subconștientul ― și unde nu ne putem minți. În viața
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
eu cum îi cheamă pe copiii ăia chinuiți. Karin luă de la Weber fotografia cu o soție de fermier drăguță, cu părul castaniu, și o cercetă, sugându-și obrajii. Dar datorită ei am supraviețuit în anii inițiativelor de afaceri ale tatei. Secretară dactilografă gradul III, aici, la colegiu. Cum se înțelegea Mark cu ea? —O venera pe femeia aia. De fapt, îi venera pe amândoi. Doar că uneori țipa și agita câte o armă boantă în timp ce făcea chestia asta. —Era violent? Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în cele din urmă, Coulter aruncă o bucată de țeavă pe care încerca s-o transforme în horn și-l întrebă: — Ce ți s-a-ntîmplat? Ascunzătoarea asta n-are nici un rost. E prea aproape de cărare. Toți o pot vedea. Nu-i secretă. Coulter îl străfulgeră pe Thaw cu privirea, apoi puse mîna pe acoperișul din linoleum, îl smulse și-l aruncă în viroagă. — Ce faci? țipă Thaw. — N-are rost! Ai spus-o singur! O dobor! Coulter dădu un picior zidurilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dar fără tihna acestora: cartofi cu suprafețe cutate și presărate cu găuri care se închideau și se deschideau, găuri astupate de gelatină colorată sau mărginite de cioturi de os, găuri elastice prin care aerul era aspirat sau pulverizat, găuri care secretau sare, ceară, salivă și muci. Puse mîna pe un creion din buzunarul de la pantaloni, dorindu-și să fie un cuțit pe care să și-l înfigă în față și s-o curățe pînă la os. Se gîndi la secțiuni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
O TAINĂ PERSONALĂ VREME DE DOUĂZECI DE SECOLE PÎNĂ A FOLOSIT-O ÎN CELE DIN URMĂ ÎN VEDEREA STABILIRII ARSENALELOR CA O CONTRAPONDERE A ÎMPĂRAȚILOR ISHER. DAR MAI AVEA ÎNCĂ MULTE ALTELE. ȘI REGULA LUI PRINCIPALĂ PENTRU A ȚINE SAU NU SECRET UN LUCRU FUSESE ÎNTOTDEAUNA: OARE DEZVĂLUIREA SECRETULUI PENTRU FOLOSUL TUTUROR AR FI ÎN AVANTAJUL SPIRITULUI PROGRESIST AL OMULUI? SAU PUTEREA PE CARE O REPREZENTA NU AR FACE DECÎT SĂ AJUTE UN GRUP EFEMER SĂ STRÎNGĂ ȘI MAI TARE ȘURUBUL UNEI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
orice zămislitor de mituri, Hergé știe că, în cele din urmă, miracolul imaginației nu poate fi epuizat și că strălucirea comorilor este farul ce strălucește din adâncul unui ocean tulburat de furtună. Dipticul închinat căutărilor lui Haddock și Tintin (Le secret de la licorne și Le trésor de Rackham le Rouge) înscrie poveștile lui Hergé într-o descendență mitologică ilustră. Banda desenată urmează literatura și cinematograful, fascinată, la rândul ei, de promisiunea minunilor. Există, în acest cosmos al piraților lui Hergé, sâmburele
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
decenței în favoarea unei vocații a exterminării. Prin savanții săi, ce manipulează undele cerebrale sau meteorologia, ciclul inițiat de Jacobs rafinează ipoteza verniană din Robur le Conquérant. Damnarea intervine atunci când orgoliul omului de geniu abolește judecata morală. Odată cu trilogia inaugurală, Le secret de l’espadon, Jacobs găsește, din chiar primul moment, timbrul capodoperei. La un an de la intrarea omenirii în vârsta de fier a bombei atomice, viziunea lui Jacobs împrumută de la Wells dimensiunea apocaliptică și imaginea umanității asaltate de forțe ce par
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
o artă rafinată a terorii. În rama poveștii lui Jacobs se pot ghici referințele la realitățile pe care național socialismul le adusese în viața Europei ocupate : de la tentația turpitudinii până la beneficiile colaborării cu o ordine politică ce pare perenă. Le secret de l’espadon este confruntarea, pe spații vaste și sunete wagneriene, dintre acest Imperiu al morții și pustiirii și cei care se încăpățânează să mai spere în viitorul eliberat de frică. Profilul celor trei actori ce domină saga lui Jacobs
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]