1,339 matches
-
fiindcă nu s-a încheiat peste tot în lume, în pofida globalizării) o schimbare epocală în experiența umană, iar interpretările sale sunt și astăzi foarte diverse, adesea polare. Viziunile organiciste păreau pentru totdeauna abolite de modernitatea politică vest-europeană, construită pe raționalism, secularizare, „dezvrăjirea lumii”, „Proiectul Luminilor”, contract social, separația puterilor, schimburi comerciale frecvente animate de Mâna Invizibilă (și lista ar putea continua). Din punct de vedere conceptual, liberalismul părea cea mai bună soluție a încurcatelor afaceri omenești, deși spiritele cele mai lucide
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
anunțat de poeziile publicate până atunci de tânărul autor, a fost „camuflat” de marele său prieten și admirator, Montaigne, în mult mai cunoscutele Essais), a găsit răspunsul definitoriu pentru noua antropologie filozofică negativă - încă metafizică, dar deja intrată pe povârnișul secularizării -, din care aveau să se nască în următoarele două secole constituțiile democratice. În opinia lui Étienne de la Boétie, omul este predispus la „servitute voluntară”. Cauzele lipsei de atracție a libertății pentru intelectuali i-au preocupat și pe clasicii liberalismului din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
-l în maniera lui spirituală, ca întotdeauna. Însemnările de călătorie ale lui B. dezvăluie bune însușiri de prozator. Dar el obține performanța scriitoricească în gazetărie. După întoarcerea din exil, se dezlănțuie în adevărate campanii de presă (de exemplu, în problema secularizării averilor mănăstirești), cu mare răsunet în epocă. Avea nerv polemic și știa să-și orchestreze argumentația în perioade ample, de largă respirație. Cu intervențiile sale publicistice incisive, inspirate, B. anticipează și pregătește gazetăria lui M. Eminescu. Numai abundența a stricat
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
domnitor al Moldovei și Țării Românești a lui Al. I. Cuza, căruia i-a fost prieten și sfătuitor. Ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice în guvernul lui M. Kogălniceanu, a susținut cu abnegație reformele lui Cuza. Ministerul său a înfăptuit secularizarea averilor mănăstirești, B. l-a ajutat pe pictorul Gh. Tattarescu cu ocazia întemeierii Școlii de Arte Frumoase, a sprijinit înființarea Facultății de Litere și Filosofie din București. După detronarea lui Al. I. Cuza, se retrage din viața politică. Scrie mult
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
cu o multiplicitate de concepții despre lume, postmodernismul a înlocuit cunoașterea cu interpretarea. Anthony C. Thiselton afirmă că „postmodernismul semnalează o pierdere a încrederii în strategiile globale de planificare socială și în criteriul universal al raționalității” (Thiselton, 1995, p. 11). Secularizarea, globalizarea și modificările demografice generate de imigrație au produs o diversitate etnică, culturală și religioasă fără precedent. Această diversitate se extinde în sfera valorilor, a concepțiilor despre lume și viață, și a moralității. În ceea ce privește comportamentul adictiv, până la sfârșitul secolului al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în alte scrieri. Nu am vorbit nici despre procesul de degradare și de degenerare de care nici un fenomen religios nu a fost cruțat. În sfârșit, prin opoziția dintre "sacru" și "profan", am înțeles să subliniem mai ales sărăcirea adusă de secularizarea unui comportament religios; dacă n-am vorbit despre ceea ce omul a avut de câștigat din desacralizarea Lumii este pentru că am socotit că subiectul este mai mult sau mai puțin cunoscut cititorilor. Există o problemă pe care nu am atins-o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
după care religiozitatea reprezintă o structură ultimă a conștiinței și nu depinde de nenumăratele și efemerele (istorice fiind) opoziții dintre "sacru" și "profan", așa cum le întîlnim de-a lungul istoriei. Cu alte cuvinte, dispariția "religiilor" nu implică nicidecum dispariția "religiozității"; secularizarea unei valori religioase nu este decât un fenomen religios care reflectă de fapt legea transformării universale a valorilor umane; caracterul "profan" al unui comportament înainte "sacru" nu presupune o ruptură; "profanul" nu este decât o nouă manifestare a aceleiași structuri
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
proces face parte integrantă din uriașa transformare a Lumii, asumată de societățile industriale și înlesnită de desacralizarea Cosmosului, prin acțiunea gândirii științifice și mai ales a răsunătoarelor descoperiri ale fizicii și chimiei. Ne vom putea întreba mai târziu dacă această secularizare a Naturii este într-adevăr definitivă, dacă omul modern nu mai are nici o posibilitate de a regăsi dimensiunea sacră a existenței în Lume. După cum am văzut, și după cum vom putea vedea și mai limpede în cele ce urmează, anumite imagini
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
dispare aproape cu totul în urma acestui lung proces de raționalizare.34 Desacralizarea hierofaniilor solare se numără printre multe alte procese asemănătoare, în urma cărora Cosmosul întreg este în cele din urmă golit de conținutul său religios. Cum am mai arătat însă, secularizarea definitivă a Naturii nu este un fapt împlinit decât pentru un număr restrâns de moderni, și anume aceia care sânt lipsiți de orice sentiment religios. Creștinismul a adus schimbări radicale și profunde în valorizarea religioasă a Cosmosului și a Vieții
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pură, chiar și în societățile cele mai secularizate. O asemenea experiență cu totul areligioasă ar putea deveni curentă într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, dar deocamdată este destul de rară. Ceea ce se întîlnește în lumea profană este o secularizare radicală a morții, a căsătoriei și a nașterii, dar, cum vom vedea în cele ce urmează, se mai păstrează încă urme și nostalgii ale comportamentelor religioase abolite. Cât despre ritualurile inițiatice propriu-zise, se cuvine să facem deosebirea dintre inițierile de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
însă din homo religiosus și este, fie că vrea sau nu, opera acestuia, adică s-a constituit datorită unor stări asumate de strămoșii săi, fiind în cele din urmă rezultatul unui proces de desacralizare. Așa cum "Natura" este un produs al secularizării treptate a Cosmosului, lucrare a lui Dumnezeu, omul profan este rezultatul unei desacralizări a existenței umane. Aceasta înseamnă însă că omul areligios s-a constituit, spre deosebire de predecesorul său, străduindu-se să se "golească" de orice urmă de religiozitate și de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Ierusalimului, dădeau iama prin averile noastre mănăstirești. Da’ și ctitorii de mănăstiri nici nu lăsau să se usuce tencuiala pe zid și o și închinau Athosului, Ierusalimului sau mai știu eu cărui loc sfânt... Trebușoara asta avea să dureze până la secularizarea averilor mănăstirești de către Alexandru Ioan Cuza vodă. Atunci însă am adunat doar cioburile pocalului din care s-au adăpat cu asupra de măsură străinii... --Fiindcă m-ai provocat - m-a luat din scurt gândul de veghe - am să-ți amintesc
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ctitorii de mănăstiri, nu lăsau măcar să se usuce tencuiala de pe zidul sfintelor lăcașuri și le și închinau locurilor sfinte... Asta însemnând să-ți pleci grumazul de bună voie sub ciubota celor de la “locurile sfinte”... --Trebușoara asta avea să dureze până la secularizarea averilor mănăstirești, când noi am adunat doar cioburile pocalului din care s-au adăpat cu asupra de măsură străinii... -Dacă nu e suficient ce am spus, atunci ia seama la ce scrie la 1 iulie 1760 egumenul Agapios (moldovean curat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în afară de poziție și de clopot, nimic nu-i alta de văzut în Cetățuie, care ajunsese o ruină mai de tot pustiită”<footnote Theodor Codrescu, op. cit., p. 314 footnote>. După actul Unirii din 24 ianuarie 1859, statul român a trecut la secularizarea mănăstirilor închinate. Conducătorii mănăstirilor închinate după criticile primite au început să repare unele mănăstiri. La 18 aprilie 1863, arhimandritul Platon stareț al Cetățuiei l-a angajat pe arhitectul grec Gheorghe Dimostenidi, să repare ,,cu îngrijire casele ctitoricești, îndreptând și curățind
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mănăstirii”<footnote Ibidem, f. 97 footnote>. În octombrie 1863 conducerile mănăstirilor închinate depuneau la Casa Fiscului veniturile, fără însă a stânjeni funcționarea lor. Li se punea la dispoziție din partea statului bani pentru cheltuielile de reparații și administrație. După votarea legii secularizării bunurilor mănăstirești din 13 decembrie 1863, noilor egumeni li s-a cerut să se îngrijească să păstreze cu grijă tot ansamblul mănăstiresc, să nu desfigureze arhitectura, să aibă grijă de pietrele de mormânt, să păstreze pomelnicele ctitorilor. S-a cerut
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
anul 1816 aprilie 23. La 1820 egumen este Porfirie. Între 1834-1844, egumen al Cetățuiei este Teofilact. Metodie și Gherasim apar ca egumeni între 1844-1862. Arhimandritul Ioachim Iurașcu și Arhimandritul Chesarie sunt egumeni în anul 1863. În anul 1864 mănăstirea în urma secularizării, a trecut sub administrația Mitropoliei Moldovei și Sucevei. La 26 august 1865 „la Cetățuia s-au mutat Arhivele Statului din Iași, care au ocupat casele domnești, deoarece în mănăstire domnea liniștea pustiului, care a dus la dispariția oricărei activități culturale
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1903 - ca urmare a faptului că zidirea dădea semne de mare suferință, fiind gata să se prăbușească - autoritățile târgului Iași au hotărât demolarea bisericii. Pe locul ei se află astăzi UzinaTeatrului Național!... Ar mai trebui să adăugăm, părinte, că după secularizarea averilor mănăstirești, în casele făcute în curtea mănăstirii a funcționat o Școală de croitorie și albituri a Reuniunii Femeilor Române... Dacă nu ți-i cu supărare, eu aș spune să încheiem discuția și să ne pregătim pentru masa de seară
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de credință nu mai este considerat atât pentru conținutul său, ci mai ales în raport cu subiectivitatea credinciosului. De la «religie» se trece la «credință», de la soliditatea interioară la riscul credinței ca alegere. În paralel cu această tendință, se dezvoltă direcția intențională a secularizării și a folosirii profane a mesajului mântuirii. Teologia se prezintă astăzi tot mai mult ca o filosofie, și oarecum, după ce și-a însușit metodologii specifice gândirii filosofice contemporane, începe să ocupe spații lăsate libere de dizolvarea filosofiei speculative. Totuși, reflecția
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ce face parte din a doua fază a metodei, intermediază datul obiectiv și situația subiectivă sau intersubiectivă. Exercitarea acestei medieri, prin folosirea tuturor tehnicilor analitice și ale tuturor dispozitivelor discursului semantic, poate fi un antidot eficient al tuturor reducționismelor unilaterale (secularizarea cu rezultate imanentiste) și al dicotomiilor nerezolvabile (separarea credinței de tot domeniul «rațional, reflexiv» al culturii). Radicalitatea situației, ceața speculativă în care ne mișcăm, conduce totuși discursul unei filosofii creștine spre limitele posibilităților sale, și-l focalizează pe un plan
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
elementul ritual în pofida celui doctrinar sau al celui moral; reacțiile sunt atât de mari, încât unii refuză, în cele din urmă, să participe la orice rit și caută doar un mod personal de rugăciune și, implicit, de raportare la Dumnezeu; - secularizarea multor membri ai Bisericii, fapt care indică un tip de mentalitate, ce caută să interpreteze totul doar din punct de vedere științific, sociologic, psihologic, în care prezența divină este chiar exclusă parțial sau integral, fapt pentru care lucrurile legate de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
istoricul Dumitru Vitcu ni-l prezintă pe Ludovic Steege, care a intrat în cabinetul prezidat de Mihail Kogălniceanu în calitate de ministru de finanțe... Și spune autorul: “Prin urmare, Ludovic Steege a fost unul dintre miniștrii cabinetului politic care a înfăptuit succesiv secularizarea, lovitura de stat de la 2 mai 1864, precum și cunoscutele reforme constituționale și sociale. Memorabilă a fost intervenția sa... în ședința Camerei din 13 decembrie 1863, când, cu prilejul dezbaterii proiectului de lege al secularizării averilor mănăstirești, s-a ridicat cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cabinetului politic care a înfăptuit succesiv secularizarea, lovitura de stat de la 2 mai 1864, precum și cunoscutele reforme constituționale și sociale. Memorabilă a fost intervenția sa... în ședința Camerei din 13 decembrie 1863, când, cu prilejul dezbaterii proiectului de lege al secularizării averilor mănăstirești, s-a ridicat cu dârzenie și hotărâre împotriva acelor deputați (puțini la număr) care, sub un pretext sau altul, interpretau actul guvernului Kogălniceanu ca inoportun: <Domnilor, e o vreme foarte îndelungată de când se găsește această chestiune pe tapet
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
unde ar fi putut să aștepte un triumf diplomatic, a preferat poate a se expune pericolelor exterioare pentru a vă da cu o zi mai de vreme ceea ce ați cerut de mult>. Drept urmare, Camera a votat “în aceeași zi, legea secularizării făcând inutilă intervenția diplomației europene convocată într-o nouă conferință la Constantinopol”. ― Apoi așa un discurs îți merge la inimă. ― Părinte, în desaga mea, pe care am purtat-o în toate aceste zile de când mă aflu în preajma sfinției tale, așteaptă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
național”. ― Dacă asculți doar titlul, simți cum îți crește tensiunea curiozității, dragule. ― Iată ce spune autorul, părinte: “Cu totul pe neașteptate, urmărind pare-se să câștige de partea sa pe deputați, guvernul Kogălniceanu depuse în fața Adunării proiectul de lege privind secularizarea averilor mănăstirești. În afară de trei, toți cei prezenți primiră legea cu entuziasm și o votară numai după un ceas de discuții. De multă vreme nu se mai petrecuse un asemenea caz de unire în jurul unei legi propuse de guvern. Nici unul din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
votat, totodată, suma de 82 milioane lei, ceea ce însemna foarte mult față de bugetul general al țării. Dar călugării nu se arătară mulțumiți de sumă. Până la urmă nu li s-a mai plătit nici o despăgubire. Cu deosebită bucurie primi poporul votarea secularizării. Din toate părțile soseau scrisori de mulțumire, felicitări. Aveau loc numeroase serbări în cinstea importantului eveniment. Cu acest prilej se bătu și o medalie comemorativă, în 700 de exemplare, plus două de aur pentru domn, în semn de omagiu (una
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]