1,629 matches
-
dezvoltate (Ladányi, 2004, pp. 15-18). Analizând nivelul segregării în cazul orașului Cluj-Napoca, se poate observa, că, în timp ce la începutul anilor ’90 nivelul acesteia era relativ scăzut, înregistrând indici relativ ridicați doar în cazul minorității maghiare (Pásztor, 2004, p. 83), nivelul segregării, în special pentru categoriile defavorizate (nivelul scăzut al școlarității, romi), a crescut semnificativ. 2. În contrast cu abordarea ecologistă, perspectiva culturalistă nu consideră segregarea ca fiind un proces natural, ci mai degrabă ca fiind cauzat, menținut și amplificat de discriminare (formală, în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acesteia era relativ scăzut, înregistrând indici relativ ridicați doar în cazul minorității maghiare (Pásztor, 2004, p. 83), nivelul segregării, în special pentru categoriile defavorizate (nivelul scăzut al școlarității, romi), a crescut semnificativ. 2. În contrast cu abordarea ecologistă, perspectiva culturalistă nu consideră segregarea ca fiind un proces natural, ci mai degrabă ca fiind cauzat, menținut și amplificat de discriminare (formală, în cazul apartheidului, sau informală, cotidiană) prin stereotipuri negative. În acest sens, segregarea nu este altceva decât acel proces prin care distanța socială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
crescut semnificativ. 2. În contrast cu abordarea ecologistă, perspectiva culturalistă nu consideră segregarea ca fiind un proces natural, ci mai degrabă ca fiind cauzat, menținut și amplificat de discriminare (formală, în cazul apartheidului, sau informală, cotidiană) prin stereotipuri negative. În acest sens, segregarea nu este altceva decât acel proces prin care distanța socială dintre diferitele grupuri urbane devine una spațială. Prin segregare se mențin și se întăresc anumite atitudini și comportamente de grup, considerate comune, specifice unei categorii. De aceea, segregarea marchează întotdeauna
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ca fiind cauzat, menținut și amplificat de discriminare (formală, în cazul apartheidului, sau informală, cotidiană) prin stereotipuri negative. În acest sens, segregarea nu este altceva decât acel proces prin care distanța socială dintre diferitele grupuri urbane devine una spațială. Prin segregare se mențin și se întăresc anumite atitudini și comportamente de grup, considerate comune, specifice unei categorii. De aceea, segregarea marchează întotdeauna o „graniță” axiologică ce devine una topografică între ei și noi, subliniindu-se deci dimensiunea simbolică, dar care are
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acest sens, segregarea nu este altceva decât acel proces prin care distanța socială dintre diferitele grupuri urbane devine una spațială. Prin segregare se mențin și se întăresc anumite atitudini și comportamente de grup, considerate comune, specifice unei categorii. De aceea, segregarea marchează întotdeauna o „graniță” axiologică ce devine una topografică între ei și noi, subliniindu-se deci dimensiunea simbolică, dar care are, în marea majoritatea cazurilor, o proiecție topografică (Massey, Fisher, 2000). Astfel segregarea se referă și la acele situații în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
considerate comune, specifice unei categorii. De aceea, segregarea marchează întotdeauna o „graniță” axiologică ce devine una topografică între ei și noi, subliniindu-se deci dimensiunea simbolică, dar care are, în marea majoritatea cazurilor, o proiecție topografică (Massey, Fisher, 2000). Astfel segregarea se referă și la acele situații în care grupurile, identificate prin opoziția binară de ei și noi, pot folosi în mod diferit resursele și serviciile de care dispun. Acest praxis și semnificația lui socială nu numai că separă geografic-teritorial diferitele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
le și ordonează ierarhic pe o scară mentală asociată grupurilor care le populează. Astfel, apar acele zone și sectoare rău famate, periculoase și indezirabile care în reprezentările sociale „sunt cunoscute” chiar și fără a fi văzute vreodată. Potrivit abordării culturaliste, segregarea socială și teritorială este un rezultat artificial al competiției pentru resurse între diferitele categorii sociale în spațiul urban, acesta fiind și sensul în care este adesea utilizat și în analiza relațiilor majoritate-minoritate în teoriile cu conflicte sociale. Prin extinderea acestui
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prima dată în cazul cartierului evreiesc din Veneția (campo ghetto) în perioada medievală, urmând ca toate cartierele asemănătoare locuite de evrei să fie denumite astfel. În acea perioadă, ghetourile erau cartiere închise, îngrădite, restricționând astfel mișcarea liberă a locuitorilor săi. Segregarea diferitelor minorități etnice și rasiale duce, deci, la formarea ghetourilor. Poate cele mai cunoscute sunt cartierele locuite de minoritățile rasiale din SUA, dar pot fi regăsite și în alte zone ale lumii. În cazul țărilor europene, datorită faptului că, în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
SUA, dar pot fi regăsite și în alte zone ale lumii. În cazul țărilor europene, datorită faptului că, în majoritatea cazurilor, piața imobiliară nu funcționează doar pe principiile pieței libere, ghetouri asemănătoare celor americane sunt rar întâlnite. Ca urmare a segregării etnice și rasiale, în țările europene întâlnim cartiere locuite de minorități etnice sau rasiale, o mare parte a acestora fiind imigranți. Slum-urile și ghetourile se diferențiază, de asemenea, de așa-numitele shanty towns (bidonvilles sau favelas), prin faptul că locuitorii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pieței imobiliare, precum și a lipsei de politici sociale în acest sens, categoriile defavorizate se retrag din ce în ce mai mult în zone ale orașelor unde infrastructura și calitatea locuințelor este și ea de calitate îndoielnică (Pásztor, 2005, pp. 123-124). În context românesc însă, segregarea socială nu e legată exclusiv de mediul urban. În sensul acesta, este de amintit cazul romilor, al comunităților de romi așezate nu doar la periferia orașelor (Stănculescu și Berevoiescu, 2004), ci și a satelor sau chiar separate de satul/comuna
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la periferia orașelor (Stănculescu și Berevoiescu, 2004), ci și a satelor sau chiar separate de satul/comuna propriu-zisă, în apropierea râurilor, pădurilor sau a unui teritoriu „al nimănui”, aflat în paragină (Sandu, 2005) (vezi ghetouri). Majoritatea analizelor care vizează cauza segregării se bazează pe trei grupuri de ipoteze. Prima perspectivă este legată de alegerea individuală, susținând că majoritatea oamenilor preferă să locuiască în apropierea celor asemenea lui, adică în zone cultural-omogene. Din această perspectivă, piața imobiliară reflectă preferințele sutelor sau milioanelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
categorii sociale (etnice sau rasiale) reflectă statutul financiar al acestor categorii. Categoriile cu un statut social mai înalt sunt favorizate. Acestea, având un nivel de educație superior și venituri mai ridicate, au o libertate mai mare în alegerea locației rezidențiale. Segregarea spațială (rezidențială) în această abordare reflectă mai degrabă efectul de piață decât discriminarea (Ellen, 2000). A treia perspectivă subliniază aspectul discriminativ al segregării (percepută drept constrângere a anumitor categorii sociale) atât la nivel individual (prin practicile indivizilor legate de alegerea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nivel de educație superior și venituri mai ridicate, au o libertate mai mare în alegerea locației rezidențiale. Segregarea spațială (rezidențială) în această abordare reflectă mai degrabă efectul de piață decât discriminarea (Ellen, 2000). A treia perspectivă subliniază aspectul discriminativ al segregării (percepută drept constrângere a anumitor categorii sociale) atât la nivel individual (prin practicile indivizilor legate de alegerea spațului de locuit), dar și la nivel politic și guvernamental, prin constrângerea posibilităților locative ale categoriilor defavorizate (Massey, 2001; Yinger, 1995). Se susține
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
individual (prin practicile indivizilor legate de alegerea spațului de locuit), dar și la nivel politic și guvernamental, prin constrângerea posibilităților locative ale categoriilor defavorizate (Massey, 2001; Yinger, 1995). Se susține că politicile discriminatorii sunt, în primul rând, responsabile pentru persistența segregării rezidențiale pe piața imobiliară urbană. Sistemul politic - Codrin Scutaru Aspecte teoretice În abordarea sa sistemică, societatea poate fi înțeleasă ca un ansamblu coerent și complex de componente, de subsisteme (economic, juridic, cultural, administrativ, politic) aflate în interacțiune. Sistemul politic (s.p.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care fiecare are posibilitatea să-și exprime și valorizeze la maxim întregul potențial. 1. Perspectiva moral-etică în studiul diversității se centrează pe identificarea practicilor discriminatorii la locul de muncă (efectul peretelui de sticlă, diferențele salariale între diferite categorii de populație, segregările în funcție de sex, vârstă, etnie ș.a.). Acest gen de cercetări au surprins ca surse de diversitate trei tipuri de categorizări: caracteristici primare (sex, vârstă, etnie, orientare sexuală, rasă și condiție fizică) și secundare (educație, religie, origine geografică, venit, statut marital și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cât și de management al resurselor umane. O practică eficientă în recrutarea și pregătirea personalului trebuie să includă toate categoriile de vârstă, pentru că eșecul în îndepărtarea barierelor de vârstă înseamnă o pierdere de resurse umane. 16. 4.2. Apartenența sexuală Segregarea ocupațională având ca și criteriu apartenența sexuală, poate fi întâlnită în orice regiune, sistem politic, nivel de dezvoltare economică sau mediu religios, social și cultural. De cele mai multe ori această segregare este în detrimentul femeilor, cu importante efecte negative asupra percepției sale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o pierdere de resurse umane. 16. 4.2. Apartenența sexuală Segregarea ocupațională având ca și criteriu apartenența sexuală, poate fi întâlnită în orice regiune, sistem politic, nivel de dezvoltare economică sau mediu religios, social și cultural. De cele mai multe ori această segregare este în detrimentul femeilor, cu importante efecte negative asupra percepției sale de către bărbat, dar și a modului în care aceasta se vede pe sine însăși. Persistența stereotipurilor de rol sexual își pune, de asemenea, amprenta asupra educației și formării, conducând la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
însăși. Persistența stereotipurilor de rol sexual își pune, de asemenea, amprenta asupra educației și formării, conducând la promovarea diverselor inegalități. Pentru a face față acestui fenomen întâlnit pe piața forței de muncă este nevoie de înțelegerea lui. Încercând să explice segregarea în funcție de sex, literatura face distincția între factorii legați de oferta de muncă - de ce „preferă” femeile anumite tipuri de profesii/ocupații (cele cu un program flexibil sau cele care permit perioade de întreruperi necesare creșterii copiilor) - și factorii legați de cererea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de muncă - de ce „preferă” antreprenorii, în cazul unor ocupații, să angajeze doar bărbați sau doar femei și de ce apar diferențe între femei și bărbați la nivel de oportunități în promovarea și dezvoltarea carierei în cadrul organizațiilor. Teoriile care aduc lămuriri asupra segregării ocupaționale în funcție de sex pot fi clasificate în trei mari categorii (Anker, 1997): 1. Teoriile neoclasice și ale capitalului uman susțin că opțiunea unei persoane pentru cea mai bine plătită slujbă este consecutivă analizei atente a unor variabile cum ar fi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
corporațiile) au un rol important, iar pe de altă parte, piața muncii apare ca fiind segmentată în mai multe sectoare. Două din cele mai cunoscute teorii economice care susțin această structurare a pieței și care pot fi ușor relaționate cu segregarea în funcție de sex, sunt: teoria pieței duale a muncii și teoria discriminării statistice. a. teoria pieței duale a muncii distinge între sectorul primar - în care slujbele sunt relativ bune în ceea ce privește remunerația, siguranța, condițiile de lucru și oportunitățile de promovare - și sectorul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
persoanelor potrivite slujbei respective în cadrul aceleași categorii sexuale. Deși utile în înțelegerea inegalităților pe bază de apartenență sexuală, aceste teorii nu reușesc să explice de ce există o astfel de segmentare la nivel de ocupații. În schimb, oferă informații referitoare la segregarea ocupațională pe verticală (de ce bărbații sunt mai bine pregătiți decât femeile în cazul aceleași profesii și implicit, mai bine plătiți). 3. Teoriile feministe, preocupate mai degrabă de variabile ce nu aparțin pieței muncii, consideră că poziția dezavantajată a femeii pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
3. Teoriile feministe, preocupate mai degrabă de variabile ce nu aparțin pieței muncii, consideră că poziția dezavantajată a femeii pe acest palier se datorează patriarhatului și statutului de subordonare, atât în societate cât și în familie. Influența stereotipurilor sexuale asupra segregării ocupaționale în funcție de sex, a fost reliefată și de o serie de anchete (perioada 1992 - 1993) în organizații ale unor țări cu economie în tranziție (Bulgaria, Cehia, Ungaria și Slovenia) și a altora în curs de dezvoltare (India, Cipru, Sri Lanka și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
din antreprenorii chestionați au afirmat că genul persoanei afectează în mare măsură deciziile de angajare și promovare (Paukert, 1995 apud. Anker, 1997). În condițiile intensificării competiției la nivel mondial, utilizarea eficientă a tuturor resurselor devine esențială. Acțiunile de reducere a segregării ocupaționale între bărbați și femei aduc beneficii nu numai pentru economia și forța de muncă actuală, ci și pentru viitor. Acest lucru nu se poate realiza decât printr-o diversitate de programe și politici care să conducă la o diminuare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
șanse în educație și formare, precum și oportunități de dezvoltare și afirmare similare (Anker, 1997). 16. 4.3. Persoane cu nevoi speciale Nevoile speciale ale unor oameni au condus la perceperea diferențelor dintre aceștia și restul semenilor ca devianțe și la segregarea lor în societate. Politicile actuale de integrare (educative și sociale) au ca punct de plecare ideea că absolut toți indivizii umani prezintă numeroase și diverse nevoi, rămânând, prin natura lucrurilor, tributari mediului natural și social de care depind tot restul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncii. Modalitățile de recrutare și selecție, natura structurii organizaționale (distribuția puterii și autorității), regulile, reglementările, mediul de lucru care-și pune amprenta pe tipul de comportamente și relații la locul de muncă, influențează statutul și participarea femeilor în viața organizațională. Segregarea ocupațională în funcție de apartenența sexuală și modul în care nivelul de pregătire contribuie la acest lucru, nu este o „problemă a femeilor” rezolvabilă prin furnizarea de cunoștințe și formarea de deprinderi necesare acestora pentru a-și găsi locul în sistem. Ceea ce
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]