505 matches
-
Descriere Referințe CPC HS/CN 01.11.1 01.11.11 SECȚIUNEA A PRODUSE AGRICOLE, VÂNAT ȘI FORESTIERE DIVIZIUNEA 01 PRODUSE AGRICOLE, VÂNAT ȘI SERVICII ASOCIATE Grupul 01.1 Semănături, zarzavaturi și produse horticole Clasa 01.11 Cereale și alte semănături n.î.a.p.(6) Cereale Grâu arnaut 011a 01110.1 1001.10 01.11.2 01.11.3 01.11.4 01.11.5 01.11.6 01.11.12 01.11.13 01.11.14 01.11.15 01
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
aceeași întindere ca și în 1759, aceasta fiind scutită de orice fel de impozit, atâta timp cât nu depășea întinderea stabilită. Cu referire strictă la Racovița, raportul respectiv menționa că porțiile canonice ale preotului și capelanului erau doar de 10 feldăre de semănătură și cinci care de fân. Cu timpul, porția canonică a preotului racovicean a fost substanțial mărită, astfel încât în anul 1840 aceasta avea o întindere de 10 jugăre pământ arabil și cinci jugăre de fânețe, de pe care se obțineau 15 care
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare (cu specii de "Dendrocopus major" sau "Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), zaica ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), Uliu-păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască roșie ("Rană temporaria"), buhai de
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
femei. Drept compensație pentru prestarea serviciului militar, grănicerii cultivau sesiile pe care le aveau în folosință pentru asigurarea hranei precum și pentru procurarea uniformei grănicerești numită și „mundir”. Mărimea sesiei a variat de-a lungul timpului de la doar „10 gălete de semănătură” în 1777, respectiv la cca. până la în 1851, anul desființării graniței. Autoritățile s-au implicat în răspândirea asolamentului trienal în agricultura locală începând din anul 1777, drept pentru care s-a extins cultura porumbului, a cartofului și pomăritul. Muncile agricole
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
cinstea și drepturile arhiepiscopilor și episcopilor pe care știe că le au, lăsând deoparte și toate morile dintre hotarele țărilor amintite atât cele clădite cât și cele ce se vor clădi, în afară de cele din țara Lytua, precum și toate clădirile și semănăturile făcute cu cheltuiala fraților zisei case, și fânețele și pășunile pentru vitele și oile lor, și pescăriile care sunt acum în ființă sau care se vor face de către ei, care toate vrem să se oprească în întregime în folosul fraților
Diploma Ioaniților () [Corola-website/Science/309604_a_310933]
-
înarmați, îmbrăcați în zale, iar în spate puse arcași și aruncători cu praștia; le porunci să arunce fără încetare și porni oastea la luptă. Cronicarul Ioan Skylitzes, compilat și de Georgius Kedrenos, povestind lupta dintre Sviatoslav cu Tzimiskes, menționa existența semănăturilor de grâu și mei în regiunile de pe malul stâng al Dunării, din vecinătatea Silistrei, lucru ce dovedește că această zonă era locuită de o populație sedentară. Încercuite în Durostor, oștile rusești se aprovizionau noaptea cu aceste cereale și furaje transportate
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
dropia nu s-a mai văzut de ani de zile, în schimb prepelițele și potârnichiile populează lanurile. Rozătoarele, cum ar fi dihori, șobolani, popândăi, șoareci de camp sunt destul de numeroase. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt cele care provoacă pagube semănăturilor: ciori, grauri, vrăbii, turturele. Cele mai îndrăgite sunt rândunelele care se întorc la cuiburile lor, în apropierea Paștelui. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Florica se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
mai(Melolontha melolontha), rădașca (Lucanus cervus), cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, cioara de semănături, vrabia, guguștiucul (Streptopelia decaocto) și rar rața și gâsca sălbatică precum și fazan (Phasianus colchicus), prepelița (Coturnix coturnix) și potârnichea (Perdix perdix). Avifauna este reprezentată de o serie de păsări răpitoare, mai ales care se hrănesc cu rozătoare precum: vânturelul roșu
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
râurile comunei se pot găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică. Dintre mamifere putem aminti ariciul, hârciogul, dihorul, iepurele de câmp, vulpea, lupul, mistrețul și căprioara. Multe din animalele enumerate sunt obiecte de vânătoare iar altele sunt pe cale de dispariție fiind
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
precedenta sa vizită. Turcii veniseră în Morea, înainte de vizita lui Ciriaco, precum lupii iarna. Distruseseră zidul Hexamilion pentru totdeauna. Prădaseră și jefuiseră orașele aflate în drumul lor. Dar vremea de iarnă salvase Mistra de ravagiile turcilor; și tot iarna salvase semănăturile și îngăduise oamenilor să supraviețuiască. În vara anului 1447, Ciriaco a fost impresionat de recolta îmbelșugată. Părea că mai putea fi o speranță pentru viitor. Constantin și-a păstrat mereu această speranță. În orice caz, el știa că viitorul despotatului
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
din Republica Moldova, satul beneficiază de o climă blândă cu foarte mici variațiuni în timpul iernii și primăverii. Ploile căzute sunt benefice pentru culturile păioase și cele prășitoare, dacă sunt semănate de timpuriu. Vânturile timpurii de primăvară produc înghețuri ducând la nimicirea semănăturilor. Pe dealuri sunt prezente terenuri cu viță de vie și livezi. Satul este scăldat de râul Nistru. Prin localitate curge râuletul Recea. La recensământul din anul 2004, populația satului constituia 2081 de locuitori, 49.30% fiind bărbați iar 50.70
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
este așezat pe malul drept al râului Răut. Pe partea opusă a apei se zăresc satele Bălășești și Răculești. Răutul înconjoară satul Jăvreni din trei părți: nord, sud și est. În anii cu depuneri atmosferice Răutul se revarsă, acoperind șesul, semănăturile și livezile. Apa ajunge până la periferia de nord a satului. Dealurile înalte, bogate în piatră de calcar, nisip și argilă (lut), dau sătenilor posibilitatea să-și construiască case trainice din materiale locale. Aceste bogății naturale extrase din carierele satului sînt
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
bărbați și 211 femei), în 1875 - 203 gospodării, care dispuneau de 115 cai, 367 vite mari cornute și 1.928 de oi. Țăranii abia își reveneau după cumplita foamete din 1873 că în vara anului 1876 grindina le distruse toate semănăturile. Iar în decembrie veniră la cazare pe iarnă câteva companii din regimentul 131 infanterie Tiraspol. A urmat apoi ciuma teribilă din 1877, când pe o movilă din coasta satului răsăriră două cimitire proaspete. Întrucât satul era înconjurat din trei părți
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
drumurile țării. Această poruncă a fost îndeplinită întocmai, deși lumea nu înțelegea. Mulți s-au gîndit că Ștefan Vodă și-a pierdut mințile. Apoi, peste puțin timp, toți au văzut că pe drumurile arate a răsărit grîul verde ca din semănătură. Ștefan cel Mare înțelesese cu mintea sa isteață că pe drumurile de țară au rămas destule semințe sănătoase din cele căzute pe acolo în vremea transportării. Așa a scăpat Ștefan Vodă moldovenii de nevoie, păstrînd semințele grîului și ale viitoarei
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare neagră ("Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască roșie ("Rană temporaria"), buhai
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
Presat de mulțime, lui Petru nu-i rămânea decât să pornească la drum imediat, lucru pe care nu-l prevăzuse și nu-l dorise, nici el, nici papa. Mai erau încă cinci luni până la data hotărâtă pentru expediție (august 1096), semănăturile abia erau date în bob, deci nu exista posibilitatea de aprovizionare a armatei, și totuși au plecat, înarmați cu ce au găsit- mulți nu aveau decât ciomege-și având ca merinde, atât cât puteau duce în traistă. Nu cunoșteau nici
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
25 decembrie. Sărbătorile din jurul solstițiului de iarnă au, după cum se vede, o origine precreștină. Ele sunt legate în mod indisolubil de evenimentele astronomice care au loc în acea perioadă. Evenimentele astronomice, care în vechime permiteau stabilirea datelor pentru monta animalelor, semănături și măsurarea rezervelor de hrană pentru iarnă între recolte, ne permit să înțelegem apariția diferitelor mitologii și tradiții culturale. În noaptea solstițiului de iarnă, un observator aflat în emisfera nordică poate observa cum cele trei stele din centura lui Orion
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
cu care îl înzestrase Dumnezeu s-au împlinit. Să enumerăm pe scurt câteva: Niște broaște gălăgioase împiedicau laudele lui Dumnezeu. Anton le-a poruncit să tacă. Și nu s-au mai auzit niciodată. A făcut să înceteze ploile care distrugeau semănăturile. Credincioșii și confrații lui l-au văzut în mai multe locuri deodată. A înviat un copil sufocat din nebăgarea de seamă a mamei. O femeie care fusese la predici, întorcându-se acasă își găsi copilul căzut într-un cazan cu
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie, vrabie, guguștiuc, lăcustă, cosași, greieri. Solurile predominante în zona localității Pogoanele sunt cernoziomurile, acestea fiind cele mai fertile soluri din România. Cele mai răspândite sunt cernoziomurile levigate, urmate spre sudul zonei de cernoziomurile ciocolatii și castanii. Ca resurse
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
alături de Paraschiva, soția sa, în grădina casei din Str. Mărțișor, cu funeralii naționale. Casa a rămas până astăzi muzeu, fiind menținută de fiica sa, Mitzura Arghezi. La vârsta de 16 ani debutează în "Liga ortodoxă" a lui Alexandru Macedonski, sub semănătura Ion Theo. Până în 1910 - când a început să conducă sau să editeze el însuși reviste și ziare cum sunt: "Cronica", "Cuget românesc", "Națiunea", "Bilete de papagal" - publică la mai multe periodice ale vremii: "Revista modernă", "Viața nouă", "Facla", "Viața românească
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
de o parte și a lui Petru Nierge de altă parte, de toate dările, taxele și contribuțiile noastre atât ordinare cât și extraordinare, de plata dărilor și a veniturilor cămării noastre, de prestarea oricăror slujbe iobăgești și particulare, deasemenea viile, semănăturile, culturile agricole și orice fel de moșteniri ale sale, le scoatem pe veci de plata dijmelor, nonelor, dărilor de cap și de plata dreptului și a consului de munte, ceea ce le scutim, le eliberăm și înnobilăm prin scrisoarea prezentă. De
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]
-
cricetus), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (canus lupus). Dintre cele mai întâlnite păsări amintim: grangurul (Oridus oridus), coțofana (Picapica), potârnichia (Cortunix), barza (Ciconium ciconium), pupăza (Upupa epops), guguștiucul (Strepthopelia decaocto), bufnița (Bubo bubo), cucu (Cuculus conorus), vrabia (Paser domesticus), cioara de semănătură (Corvus frugileus). Dintre păsările de baltă se întâlnesc: gâsca sălbatică (Anser anser), rața sălbatică (Anas platyrhynca), lișița (Fulica atra). Numeroasele bălți, de pe teritoriul comunei, sunt populate de pești cum sunt: crapul, carasul, plătica, roșioara, linul. Pădurile de salcâm au fost
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Muscardinus avellanarius"); Păsări: ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare ("Melanerpes carolinus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), codobatura ("Motacilla albă"), pitulice ("Sylvia nisoria"), pupăza ("Upupa epops"), pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), năpârca ("Anguis fragilis"), șopârla de câmp ("Podarsis laurica"), broasca-țestoasă de
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
În măsura în care ’ishq implică anormalitate este o caracteristică indezirabilă pentru musulmani: Dumnezeu nu iubește anormalitatea, lăcomia, abuzul, exagerarea, etc. (Sura 6: 141) - (141) "El este Cel ce a făcut să crească grădinile cu bolte ori fără bolte de viță, curmalii și semănăturile de tot soiul, măslinii și rodiii, asemănători și neasemănători. Mâncați-le roadele și atunci când rodesc. Dați dreptul în ziua strânsului. Fiți cumpătați. Nu vă lăcomiți prea tare. Dumnezeu nu iubește pe cei care se lăcomesc." (Sura 7:31) - (31) "O
‘Ishq () [Corola-website/Science/329039_a_330368]
-
a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate prin lege. Specii de păsări semnalate în arealul sitului: fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), șorecar-mare ("Buteo rufinus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cioară de semănătură ("Corvus frugilegus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor") și stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes
Livezile - Dolaț () [Corola-website/Science/331074_a_332403]