1,095 matches
-
Verbele de percepție se organizează în câmpuri lexico-semantice pe baza următoarelor proprietăți semantice comune sau distinctive 11: - conțin semul comun inerent [+Percepție]12; - conțin semul variabil [de un anumit tip], concretizat prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]; În interiorul fiecăruia dintre cele cinci microcâmpuri identificate - al percepției vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative -, verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Astfel, se disting ca membri ai câmpurilor lexico-semantice delimitate 13 următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
semul variabil [de un anumit tip], concretizat prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]; În interiorul fiecăruia dintre cele cinci microcâmpuri identificate - al percepției vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative -, verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Astfel, se disting ca membri ai câmpurilor lexico-semantice delimitate 13 următoarele verbe: arătaintranz., a contempla, a întrevedea, a iscodi, a privi, a observa, a scruta, a se zgâi, a se uita, a vedea, a zări
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a vedea, a zări (câmpul vizual), a asculta, a auzi, a audia (câmpul auditiv), a atinge, a mângâia, a palpa etc. (câmpul tactil), a adulmeca, a mirosi (câmpul olfactiv), a degusta, a gusta, a savura (câmpul gustativ) etc. În ceea ce privește distribuția semului [±Manieră], se disting verbele care încorporează maniera în semantica lor de cele la care această trăsătură este nonspecificată (vezi și Anexa): să se compare, în acest sens, verbul a scruta, pentru care definiția lexicografică este "a privi cercetător, atent", cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vezi și Anexa): să se compare, în acest sens, verbul a scruta, pentru care definiția lexicografică este "a privi cercetător, atent", cu verbul a se uita, în a cărui definiție nu există nicio informație despre modului de desfășurare a procesului. Semul [±Durată] împarte unitățile analizate în verbe inerent durative (a scruta, a contempla, a privi) și verbe punctuale (a zări, a ochi). Alte unități sunt nonspecificate cu privire la această trăsătură semantică: a atinge, a gusta etc. Structura microcâmpurilor verbelor de percepție este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a mângâia, a palpa, a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
palpa, a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională Verbele prototipice cu trăsătura semantică [- Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională Verbele prototipice cu trăsătura semantică [- Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe cu ajutorul văzului 18
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepția unui lucru, a unui fapt, a unei calități, a percepe efectul unei excitații; a prezenta sensibilitate". Apartenența unităților a vedea, a auzi, a mirosi 1 la clasa verbelor de percepție se exprimă similar în termenii definițiilor substanțiale: pe lângă prezența semului comun [A percepe], se observă și prezența unui sem individualizator variabil, care exprimă mijloacele diferite de captare de informației senzoriale: [Cu ajutorul văzului/auzului/mirosului]. Componenta nonintențională a percepțiilor denotate de aceste verbe este prezentă prin menționarea trăsăturilor văz, auz, miros
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a percepe efectul unei excitații; a prezenta sensibilitate". Apartenența unităților a vedea, a auzi, a mirosi 1 la clasa verbelor de percepție se exprimă similar în termenii definițiilor substanțiale: pe lângă prezența semului comun [A percepe], se observă și prezența unui sem individualizator variabil, care exprimă mijloacele diferite de captare de informației senzoriale: [Cu ajutorul văzului/auzului/mirosului]. Componenta nonintențională a percepțiilor denotate de aceste verbe este prezentă prin menționarea trăsăturilor văz, auz, miros, care sunt proprietăți inerente ale referenților cu trăsătura [+Animat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție se corelează cu diversitatea stimulilor care pot fi percepuți. În cazul percepției vizuale, se poate percepe o entitate cu referință concretă sau abstractă, o proprietate, un eveniment punctual sau un proces durativ; auditiv, se pot percepe stimuli care conțin semul [+Sonor], dar și evenimente, situație în care verbul a auzi înregistrează trecerea spre alt domeniu conceptual, desemnând un proces cognitiv de tipul a afla; în cazul percepțiilor de contact, stimulii care pot fi percepuți accesează, direct sau prin metonimie, trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau unor fenomene extrasenzoriale. În cazul sensului mai general, se observă opacizarea naturii esențial fizice a procesului și accentuarea apropierii de domeniul cognitiv. Având în vedere precizările făcute, am delimitat câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție, ținând seama de două seme specificate în definițiile lexicografice din DEX 2009: prezența semului comun inerent [+Percepție] și a semelor variabile [de un anumit tip], concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se observă opacizarea naturii esențial fizice a procesului și accentuarea apropierii de domeniul cognitiv. Având în vedere precizările făcute, am delimitat câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție, ținând seama de două seme specificate în definițiile lexicografice din DEX 2009: prezența semului comun inerent [+Percepție] și a semelor variabile [de un anumit tip], concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a procesului și accentuarea apropierii de domeniul cognitiv. Având în vedere precizările făcute, am delimitat câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție, ținând seama de două seme specificate în definițiile lexicografice din DEX 2009: prezența semului comun inerent [+Percepție] și a semelor variabile [de un anumit tip], concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
lexico-semantic al verbelor de percepție, ținând seama de două seme specificate în definițiile lexicografice din DEX 2009: prezența semului comun inerent [+Percepție] și a semelor variabile [de un anumit tip], concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Structura câmpurilor verbelor de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Structura câmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu alte verbe din cadrul câmpurilor lexico-gramaticale, am făcut referiri la teoria prototipului. Conform acesteia, membrii își revendică statutul de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
conceptul definit. În consecință, o categorie sau o clasă se poate reprezenta prin membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Am identificat, pentru fiecare dintre cele cinci modalități de percepție, membrii reprezentativi și membrii non-centrali. Am delimitat ulterior, pe baza semului recurent [±Intențional], implicit sau explicit în definiția lexicografică a lexemelor analizate, clasa verbelor de percepție nonintențională (a vedea, a auzi, a simți etc.) și clasa verbelor de percepție intențională (a privi, a asculta, a mirositranz. etc.). Am semnalat că, în interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
formare a omului prin intermediul experienței. Acesta este procesul devenirii omului (Werden), posibil numai cu ajutorul artei. Pornind de aici, Gadamer înțelege arta ca fiind sugestivă 3 (darstellen) mai degrabă decât reprezentațională (vorstellen). Astfel, arta are un limbaj în cadrul căruia simbolurile și semele sale funcționează ca unități semantice. O clarificare a conceptului de artă implică o distincție între știința artei și experiența artei. Prin opera de artă subiectul experimentează un adevăr ce nu poate fi obținut altfel, de aceea arta se află în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
1960, unii reprezentanți ai școlilor semantice europene resistematizează regulile analizei semice sau a conținutului, pornind de la ideea că semnificația (sau sensul) unei unități lexicale sînt echivalente conținutului semantic al acesteia, care este constituit dintr-o serie de unități minimale numite seme. Studiul conținutului s-a făcut, așadar, în semantica structurală pe baza lexemelor, sememelor și semelor care reprezintă structura unei limbi la un moment dat. Punctul de pornire al acestei abordări a fost un proiect al lui Louis Hjelmslev, care a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de la ideea că semnificația (sau sensul) unei unități lexicale sînt echivalente conținutului semantic al acesteia, care este constituit dintr-o serie de unități minimale numite seme. Studiul conținutului s-a făcut, așadar, în semantica structurală pe baza lexemelor, sememelor și semelor care reprezintă structura unei limbi la un moment dat. Punctul de pornire al acestei abordări a fost un proiect al lui Louis Hjelmslev, care a introdus distincția dintre forma conținutului (structurarea intenției de comunicare într-o lume dată) și substanța
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
obținerea unor comportamente din partea receptorului (de exemplu, o atenție sporită). Din punct de vedere semantic, termenii antrenați în realizarea antitezei sînt abstracți (substantive: lumină/întuneric sau adjective/adverbe: frumos/urît), deoarece termenii concreți nu cunosc un "opus" lexical. Pe lîngă semele contrare prin care se obține negația lexicală, reprezentate la nivel lexical de antonime, care sînt apropiate, antiteza presupune și existența unui element semantic comun; lipsa acestuia induce un efect comic și înlătură verosimilitatea enunțului. Din punct de vedere sintactic, antiteza
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a informațiilor practice și cunoașterii lingvistice (de forma conținuturilor semantice). Acesta este motivul pentru care, deseori, analiza lingvistică a cîmpului semantic al categorizărilor lexicale continuă să prefere punctul de vedere al lexicografiei tradiționale, care prezintă rezultatul sensurilor produse (sub forma semelor sau a trăsăturilor semantice), defavorizînd dinamica procesului de producere a lor, adică procesul de însumare în limbă a programelor de sens care corespund categoriilor lexicale, prin urmare capitalizarea sensului. De aceea, doar prin studiul manifestărilor discursive ale sensurilor capitalizate, deci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
repartizarea obiectelor în diferite clase. Reluată în epoca modernă, chestiunea categorizării a fost pusă în relație cu un model al condițiilor necesare și suficiente. Analiza componențială din semantică s-a folosit de acestă concepție a categorizării pentru a explica organizarea semelor ca un ansamblu ierarhizat cu seme nodale și seme aferente, iar nu ca o colecție. Pe de altă parte, semantica prototipurilor realizează categorizarea în jurul unui tip reprezentativ al clasei, la care se adaugă elementele periferice. Pentru praxematică, practicile sînt cele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în epoca modernă, chestiunea categorizării a fost pusă în relație cu un model al condițiilor necesare și suficiente. Analiza componențială din semantică s-a folosit de acestă concepție a categorizării pentru a explica organizarea semelor ca un ansamblu ierarhizat cu seme nodale și seme aferente, iar nu ca o colecție. Pe de altă parte, semantica prototipurilor realizează categorizarea în jurul unui tip reprezentativ al clasei, la care se adaugă elementele periferice. Pentru praxematică, practicile sînt cele care permit categorizarea, experiențele asupra lumii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
chestiunea categorizării a fost pusă în relație cu un model al condițiilor necesare și suficiente. Analiza componențială din semantică s-a folosit de acestă concepție a categorizării pentru a explica organizarea semelor ca un ansamblu ierarhizat cu seme nodale și seme aferente, iar nu ca o colecție. Pe de altă parte, semantica prototipurilor realizează categorizarea în jurul unui tip reprezentativ al clasei, la care se adaugă elementele periferice. Pentru praxematică, practicile sînt cele care permit categorizarea, experiențele asupra lumii conduc la o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]