1,848 matches
-
general, de un tip dominant. Această concepție va fi preluată de noile orientări din tipologia lingvistică de la sfîrșitul veacului al XX-lea. E vorba de o tipologie ce urmărește descrierea și analiza raportului între structura gramaticala de suprafață și structura semantica de adîncime 140. Perspectiva funcțională a Școlii de la Praga se concentra în segmentarea enunțului în temă și remă. Acestea sînt noțiuni ale structurii profunde (semantice) ale oricărei limbi, relevînd, prin urmare, existentă universaliilor lingvistice. La nivelul structurii de suprafață, tema
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ne znaju 1 3 2 finlandeză en tiedä (3 1) 2 eschimosa naluvara (3 2 6 1 5) chineză wo bu zhidao 1 3 2 mongola bi medexgüi 1 (2 3) 4.3.5. Criterii semantico-textuale Într-o clasificare aparținînd semanticii cognitive 186 limbile pot fi cu cadraj verbal (de exemplu limbile romanice) sau cu cadraj satelitar (de exemplu limbile germanice), după felul în care exprimă modul și direcția unei mișcări. Diferențele pot produce dificultăți în procesul de traducere. În funcție de caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vorbitor în anumite situații. Sintagma circulă actualmente cu două sensuri: unul anglo-saxon ("a doua limba învățată după cea maternă") și unul european ("cea mai importantă limba după cea maternă și care poate fi o limbă vehiculara sau administrativă"). Această diferență semantica are implicatii în apariția unor diferențe, uneori foarte mari, la stabilirea numărului de vorbitori ai unei anumite limbi. Actualmente engleză este cea mai vorbită limba din lume ca limbă secundă. Limbă străină se referă și ea la o limbă care
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Søren (editori), The Typology of Semantic Alignment, Oxford University Press, Oxford, 2008. Dor, Daniel; Knight, Chris; Lewis, Jerome (editori), The Social Origins of Language. Studies în the Evolution of Language, Oxford University Press, Oxford, 2014 Dragomirescu, Adina, Ergativitatea: tipologie, sintaxa, semantica, Editura Universității din București, București, 2010. Dubois, Jean (coordonator), Dictionaire de linguistique et des sciences du langage, Larousse, Paris, 1994. Eckert, Gabriele, Sprachtypus und Geschichte. Untersuchungen zum typologischen Wandel des Französischen, Narr, Tübingen, 1986. Feuillet, Jack, Introduction à la typologie
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
du monde, Édouard Champion, Paris, 1924, reeditare 1952. Meillet, Antoine, Linguistique historique et linguistique générale, vol. I-II, Champion et Klincksieck, Paris, 1921, 1936 (reeditare vol. I, 1958 ; vol. ÎI. 1952). Metzeltin, Michael, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2011. Metzeltin, Michael, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Mihăilă, Gheorghe, Langues et
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
the Românce Type, în vol. Sanda Reinheimer Rîpeanu; Ioana Vintilă-Rădulescu (editori), Limba română, limba romanica. Omagiu acad. Marius Sală - la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, pp. 319-329. Metzeltin, Michael, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2011. Metzeltin, Michael, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Monachesi, Paola, The Verbal
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
devenind astfel extrem de importantă în conturarea sensului textului; există numeroase sufixe postverbale exprimînd timpul, modul, aspectul, localizarea, realizarea sau eșecul acțiunii etc.; în clasa numelui există numeroase morfeme, numite clasificatori specificativi, plasate între determinant și substantiv pentru a indica clasa semantica în care se înscrie un cuvînt; predomina clasificarea SVO, dar există și structuri de tip SOV. Clasificarea tradițională cuprinde șapte limbi, reciproc neinteligibile, desi lingvistică chineză le numește dialecte: 1. mandarina (71,5% dintre chinezi, adică 850 milioane de vorbitori
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din Egipt pînă în Golful Persic familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul oriental; spre deosebire de celelalte limbi semitice, cu o topica SVO, akkadiana are o sintaxa în SOV, urmare a influenței sumeriene cuneiforma de origine sumeriana; cca 600 de semne cu referință semantica și uneori silabica și care notează și vocalele 11. albaneză O Albania, Kosovo (republică recunoscută doar de o parte a comunității internaționale), Macedonia / N Grecia, Turcia, Italia, Șerbia, Muntenegru, România; două dialecte: gheg (la nord de rîul Shkumbi) și tosc
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de lingvistică generală, Redactori responsabili: Al. Graur, S. Stați, Lucia Wald, Editura Academiei, București, 1971. Ungureanu, Dan, Relațiile lexicale dintre indo-europeană și familiile uralică și altaica. Comparații lingvistice și fiabilitate statistică, Editura Academiei Române, București, 2011. Vasiliu, Emanuel, Elemente de teorie semantica a limbilor naturale, Editura Academiei, București, 1970. Vendryes, Joseph, Le langage. Introduction linguistique à l'histoire, La Renaissance du Livre, Paris, 1929 (reeditare Albin Michel, Paris, 1968). Vielle, C.; Swiggers, P.; Jucquois, G. (editori), Comparatisme, mythologies, langages. En hommage à
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
116, 117, 140, 141, 149, 161, 171, 203, 209, 214, 295, ~ matriarhala 15, ~a kurganelor 141 clasa 72, 116, 210, 345, ~ convențională 72, ~ de forme 91, ~ genealogica 55, ~ nominală 91, 187, 201, 203, 204, 210, 211, 212, 213, 255, 304, ~ semantica 187, ~e de cuvinte 63, 204, ~e de limbi 49, 55, 58, 72, 74, ~e de lucruri 47 clasificare 12, 15, 19, 20, 21, 39, 44, 49, 50, 53, 54, 57, 58, 59, 70, 71, 72, 73, 75, 87, 88
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
83, 96, 107, 112, 133, 195, 203, 228, 290, ~ externă 66, 67, 69, 71, 75, 83, 85, 101, ~ gramaticala 67, ~ internă 66, 67, 69, 71, 75, 83, 85, 101, ~ nerelațională 64, 65, 83, ~ opozitivă 29, ~ relaționala 64, 65, 66, 83, ~ semantica 75, ~ simptomatica 71, ~ sintactica 91-92, 94, 300, ~ sintagmatica 79, tip de ~ 64, 80 funcțional 36, 37, 64, 66, 73, 74, 75, 76, 79, 93, 134, 190, analiza ~a 33, categorie ~a 35, 361, coerentă ~a 66, 74, 82, limba ~a
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
opoziție 34, 35, 42, 64, 66, 68, 71, 79, 80, 108, 142, 169, 188, 192, 218, 222, ~ de aspect 169, 299, ~ de cantitate vocalica 178, 192, ~ de nazalitate 192, ~ de sonoritate 141, 192, ~ funcțională 25, 64, 80, ~ lenis/fortis 178, ~ semantica 71, sistem de ~îi 32 ordine 79, 92, 93, 105, 112, 195, 205, ~ facultativa 79, ~ liberă 241, 246, 253, 260, 282, 283, 293, 303, 304, 311, ~ morfo-sintactică 142, 195, ~ obligatorie 79, ~ opozitivă 79, ~a circumstanțialilor 93, ~a constituenților majori 78
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tibetana 255, 278, 308, ~ tifinagh (libico-berberă) 170, 245, 273, 310, ~ toharica 309, ~ tulu 310, ~ uchen 255, ~ uigură 183, 286, ~ uigură cursiva 312, ~ umbriana 312, ~ usmaniană 304, ~ veneta 313, ~ vietnameza (quoc ngu) 313, ~ xibe 314, ~ zhuang 315 selkup 180, 301, 332 semantica 58, 63, 71, 76, 95, 98, 100, 109, 112, 118, 128, 131, 149, 158, 189, 198, 201, 212, 238, 255, 258, 355, 357, 362, ~ cognitivă 98, 133, categorie ~ 99, clasa ~ 187, funcție ~ 75, opoziție ~ 71, structurare ~ 74, 75, 76 semanticitate
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
220, ~ fonologica 19, 216, 275, ~ genealogica 121, ~ gramaticala 19, 49, 58, 76, 106, 112, 115, 116, 164, 215, 222, 264, 290, ~ incorporanta 251, ~ internă 36, ~ lexicala 19, ~ mixtă 112, ~ morfologica 116, 246, ~ morica 87, ~ narativa 100, ~ opozitivă 36, ~ recursiva 293, ~ semantica 76, ~ silabica 150, 201, ~ sintactica 37, 125, 163, 184, 187, 354, ~ sintagmatica 98, ~ sintetică 68, 114, ~a cuvîntului 51, 71, subiect 56, 90, 92, 94, 95, 96, 118, 139, 141, 142, 155, 176, 195, 196, 201, 205, 243, ~ nul (pro-DROP
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
174, 175, 266, 308, 325, 339 tematizare 56 tema 68, 76, 77, 92, 178 teorie 15, 16, 17, 20, 26, 83, 93, 119, 131, 138, 139, 140, 184, 196, 218, 353, 358, 359, 360, ~ lingvistică 26, 76, 127, 355, 363, ~ semantica 362, ~ tipologica 85, ~a cazurilor 306-307, ~a iafetică 138, ~a învățării 354, ~a Kurgan, ~a limbajului 25, 31, 38, 126, 127, 354, 355, ~a limbii 20, 29, 38, 52, 90, 127, 226, 335, 357, ~a monogenezei - Ouț of Africa (recent
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fr/lacito/actances/pdf/Lazard 04.pdf 176 Gilbert Lazard, L'actance, PUF, Paris, 1994. 177 Angela Bidu-Vrănceanu et alii, "Dicționar de stiinte ale limbii", în DSL, Editura Nemira, București, 2001, p. 202. 178 V. Adina Dragomirescu, Ergativitatea: tipologie, sintaxa, semantica, Editura Universității din București, București, 2010. 179 Robert Malcolm Ward Dixon, Ergativity, Cambridge University Press, Cambridge, 1994. 180 Exemplu preluat din Jacques Allières, Manuel pratique de basque, Picard, Paris, 1979. 181 Franck Neveu, Dictionnaire des sciences du langage, Armand Colin
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
apare și astăzi. 223 Michael Metzeltin, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 128. Pentru o perspectivă mai amplă asupra limbii române în context romanic, v. și vol. Michael Metzeltin, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011 (Colecția Logos, nr. 4). 224 Termen propus de lingvistul Holger Pedersen, teoria fiind dezvoltată, printre
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Vezi, de exemplu, Michael Friedman, Philosophical Naturalism, adresă prezidențială la reuniunea anuală a Societății Americane de Filosofie, Pittsburgh, aprilie 1996 și „Kantian Themes in Contemporary Philosophy”, în Aristotelian Society, Supplementary volume 72, 1998. 27. Vezi în primul rând studiul „Empirism, semantică și ontologie”, în care Carnap distinge carcasele sau structurile lingvistice, adoptate drept cadre ale unei cercetări, de cercetările propriu-zise care se realizează în acest cadru și de rezultatele lor. În încheierea studiului, autorul subliniază că deși aceste cadre sunt și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
din existență ființa umană"364. Cercetările științifice îi dau dreptate și viziunea transdisciplinară a filosofiei lui Ștefan Lupașcu îl confirmă. Iată de ce poezia este translingvistică. Nichita Stănescu îi zice metalingvistică. De aceea, cuvântul nu mai este cuvânt, ci necuvânt, fiindcă semantica lui vine din tăcerea cuvintelor, adică din enigmatica zonă a transparențelor. Sintaxa e cel mai misterios mecanism subatomic. În mod insistent, Nichita Stănescu a identificat structura materiei de la început cu sintaxa poeziei. Prin atomistica poetică el a revoluționat stilistica. Vom
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
v și f la vocabula finală declanșă un tempestuos și neînduplecat elan punitiv. Pe dată bărbatul slobozi în ochii lui Rică jetul de apă sărată din pistol, așa încât, orbită, înainte de a o lua la sănătoasa, nefericita victimă a foneticii și semanticii franceze lăsă să cadă tava pe un cap moțăind pașnic sub o carte. Cum semnalul de atac fusese dat, dintr-o dată alaiul dispersat, ce gravita în expectativa lui la oarecare distanță de Rică, se condensă ca prin farmec într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sens fiind teoriile. Asemenea cunoaștere poate fi sau nu verificată prin observare ori testare. De exemplu, toate cunoștințele noastre cu privire la atomi sunt de natură inferențială. De altfel, distincția existentă Între cunoașterea factuală și inferențială a fost pe larg dezbătotă de semantică. Mult timp s-a crezut că dezvoltarea cunoașterii ține exclusiv de domeniul materiilor teoretice, deținerea de informație fiind confundată adeseori cu stocarea de date sau de resurse bibliografice. În realitate, informația reprezintă doar un element al cunoștințelor și nicidecum un
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sens fiind teoriile. Asemenea cunoaștere poate fi sau nu verificată prin observare ori testare. De exemplu, toate cunoștințele noastre cu privire la atomi sunt de natură inferențială. De altfel, distincția existentă Între cunoașterea factuală și inferențială a fost pe larg dezbătotă de semantică. Mult timp s-a crezut că dezvoltarea cunoașterii ține exclusiv de domeniul materiilor teoretice, deținerea de informație fiind confundată adeseori cu stocarea de date sau de resurse bibliografice. În realitate, informația reprezintă doar un element al cunoștințelor și nicidecum un
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
multiple: primo, comandanți britanici incompetenți, care se detestau și refuzau să colaboreze; ei își cumpăraseră gradele și funcțiile cu bani, o situație anormală pe care o va corecta de abia în 1871 legea Cardwell (v. supra); secundo, o greșeală de semantică, de redactare ambiguă și interpretare greșită a unui text scris; tertio, nebunia tactică de a ataca cu cavaleria o poziție puternic întărită cu tunuri, în lipsa infanteriei și a artileriei proprii (v. și NOTA 56); quarto, formația prea strînsă, de falangă
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
dezvoltare va contribui de asemenea să umple golul dintre științele biologice pe de o parte și științele psihologice și sociale pe de alta, și să expliciteze relația dintre științele numite "formale" și științele numite "empirice". în semiotică Morris distinge între: semantică - care studiază relația semnului cu semnificația sa, expresiile formale și designatele lor, tratează sensul expresiilor și include teoria adevărului și deducțiilor logice; sintaxă - care studiază relația dintre semne (expresii) și dă regulile de formare ale acestora; și pragmatică - care studiază
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semantice - spre exemplu: axa culorilor, a poziției obiectului asupra căruia se exercită acțiunea exprimată de verb, a modalității (autorizația sau ordin), conjugării ș.a. -și pe ele atâtea poziții câte praguri semnificative a căror trecere implică schimbarea enunțului. Cu toate acestea, semantica structurală, aplicarea metodelor structuralismului lingvistic la nivelul universului semantic al limbilor, nu poate fi o simplă transpoziție a fonologiei. Căci, dacă metoda fonologică este aplicabilă studiului codurilor, care sunt semantic închise, ea nu mai este aplicabilă cu același succes și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]