5,553 matches
-
sau vătămările cauzatoare de moarte Dacă vreuna dintre faptele prevăzute în art. 191 și în art.192 a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani.” Porunca a VI-a nu interzice doar suprimarea vieții semenilor, ci și a propriei vieți. Sinuciderea este asimilată uciderii întrucât, în mod voit, cel ce își curmă firul vieții rupe legătura cu Dumnezeu și săvârșește tripla nelegiuire anterior discutată. Sinuciderea nu are o încadrare penală deoarece sinucigașul însumează dubla calitate
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
infirmitate gravă atestate medical, cauzatoare de suferințe permanente și greu de suportat se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani.” Prin aceasta, Dumnezeu și legea socială ne arată că, în nici un fel de împrejurare și indiferent de suferințele unui semen nu avem dreptul de a lua ce îi aparține Creatorului. Chiar și în condițiile în care, prin această faptă, victima ar fi despovărată de suferințe viitoare greu suportabile. Sfânta Scriptură ne povățuiește ca în astfel de cazuri să ne rugăm
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
sunt incriminate. Omul este singura ființă creată de Dumnezeu cu poziție verticală, și la propriu și la figurat. La rândul său, omul are atât dreptul cât mai ales obligația să-și păstreze această poziție, fata de sine și fata de semenii săi. În vremurile actuale, alături de cultură, se pare că nici de verticalitate morală nu mai este nevoie. “Art. 205 Insulta Insulta este atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ce ridică multe semne de întrebare este aceea dacă soldatul care își apără țara și valorile ei, poate fi numit ucigaș. Pentru a răspunde la această întrebare trebuie, mai întâi să delimităm foarte clar noțiunea de “vrăjmaș”. “Omul este vrăjmaș semenului său atunci când din ură nedreaptă sau din invidie, din scopul de acumulare de bunuri prin mijloace violente, calomniază sau chiar atentează la viața aproapelui său. Nu este vrăjmaș omul care-și apără bunul nume, își apără libertatea, își apără drepturile
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
știință, în orice mod, a adevărului, prezentarea lui trunchiată sau incompletă, ori trecerea acestuia sub tăcere. Porunca enunțată mai sus interzice minciuna, întrucât adevărul este cel care trebuie să consolideze relația omului cu Dumnezeu, pe verticală, și a omului cu semenii săi, pe orizontală. Cine neagă adevărul, Îl neagă pe Însuși Dumnezeu: “Eu sunt Calea, Adevărul și Viața.” (Ioan 14, 6) și misiunea Sa pe pământ: “Eu spre aceasta M-am născut și pentru aceasta am venit în lume, ca să dau
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
care adevărul este unul dintre aspectele esențiale care trebuie să caracterizeze un om demn de respect. Cel care este adeptul adevărului, nu va fi părtaș, nici măcar de complezență, la minciuni care aduc atingere onoarei, demnității sau imaginii publice a unui semen. Un alt element de natură a face din denaturarea adevărului o faptă gravă este cel privitor la multitudinea formelor în care se poate exterioriza față de cei din jur: 1. Mărturia mincinoasă sau călcarea jurământului depus în fața instanței de judecată. Legiuitorul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
spurcă pe om.” (Matei 15, 19-20). Factorii principali interni activi în om sunt afecțiunea, intelectul și voința. Intelectul este cel care se ocupă de actul cunoașterii de sine (atât pe plan intern cât și pe plan extern, în raporturile cu semenii). Afecțiunea (puterea de discernământ) se ocupă cu deosebirea și alegerea între bine și rău. Voința se ocupă de trecerea la acțiune în cele cunoscute de intelect și preferate de afecțiune. În felul acesta omul săvârșește o fată bună sau rea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
se străduiesc să-l demonstreze oricui și cu orice ocazie. Sunt printre noi, din păcate, dintre aceia care au căzut de la fața lui Dumnezeu, care nu știu și nici nu vor să audă de principii morale în conviețuirea lor cu semenii. Existența acestora a impus societății crearea legii sociale, ca instrument de garantare, respectare și restaurare a dreptății sociale, și care se vrea o medie între interesul social general și reabilitarea morală a celui care a încălcat norma de conviețuire. Acest
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
diverse organizații în cadrul cărora interacționăm zilnic cu alte persoane și zilnic luăm decizii cu privire la activitățile noastre personale, dar și la îndeplinirea funcțiilor noastre în aceste organizații. Faptul că nu poate trăi singură, izolată, fiind „condamnată” la interacțiune și asociere cu semenii pentru a-și putea satisface nevoile, pentru a-și atinge scopurile, este determinant pentru ființa umană. Un individ nu ar putea supraviețui prea mult de unul singur. De aceea, se asociază cu alți oameni pentru a obține cele necesare traiului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
spațiu a fost dominat mii de ani de forță și de bunul plac. Avem nevoie de timp să ne obișnuim cu semnificațiile conceptului de lege. Existența noastră se ascunde în spatele conului de umbră lăsat de etichetele ce ni le aplică semenii. Suferințele unui mod de-a fi: a trăi prin intermediul proiectelor. Ești întotdeauna în alt loc decât cel creat de prezența corpului propriu; și mereu în alt timp, desfășurând o temporalitate proprie. O existență construită pe a fi altundeva, a fi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
raportări ce ne vin dintr-un gata făcut. Ele ne ajută să scăpăm de alte existențe care, altfel, ar risca să ne acapareze, să ne consume atenția. Cu câtă bucurie îngurgităm lecturi ori filme ce ne ajută să ne rezumăm semenii, ce ne explică dintr-o dată o întreagă existență! Un ideal al existenței contemporane: personajul. La el ne-au condus romanele modernității și unele forme de artă contemporană. Presupune un mod de obiectivare a propriei vieți, de fixare a ei în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
din veacuri de conștiință religioasă ca singurul mod de-a fi al conștiinței. Cum Dumnezeu, ca martor al existenței noastre (în fața căruia mărturisim), ori nu ne este suficient ori avem față de El o raportare la modul lipsei, căutăm martori printre semenii noștri; mărturia lor despre existența noastră constituie o nouă formă de nemurire, una situată în limita istoriei. Ne place atât de mult viața aceasta și lumea aceasta încât aici ne dorim să fim nemuritori. Și ce formă de imortalitate mai
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
la un Judecător nu ne mai interesează ne inventăm ocazii pentru a judeca. În același timp, avem nevoie să ne demonstrăm că mai toate atributele pe care le foloseam până acum pentru Divinitate își găsesc aplicabilitatea în relația noastră cu semenii (chiar dacă nu în sensul lor tare; dar cine mai are timp să observe). Aprobăm căutarea lui cel mai cu speranța intimă că ne vom dovedi și noi cumva, cândva, apartenența la el, că vom fi și noi premiați sau, cel
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
realizarea (ca transformare în real) unor vise ale omenirii, recunoscute sau nu. Reprezintă una din tendințele (negative) ale socialului. E dorința noastră de amorfizare, de pierdere în ceilalți; este chipul lenei noastre de a fi noi înșine, lăsându-ne la îndemâna semenilor. O dorință de disoluție a individualității, ce revine ori de câte ori ne săturăm de efortul pe care-l presupune a fi. Când facem procesul comunismului noi toți, ca omenire, suntem judecați; și împiedicați, poate, în felul acesta să mai dăm frâu liber
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ei pe care le-am zărit (ori credem că le-am văzut) și le potrivim la una din tipologiile ce ne sunt cunoscute (un motiv pentru a considera că a "învăța tipologiile" are drept consecință superficialitatea noastră în relație cu semenii). Din acel moment începem chiar să vedem persoana ca fiind asemenea modului în care s-au potrivit definițiile noastre. Forma cea mai joasă a acestei acțiuni o desfășurăm atunci când recurgem la pseudo-tipologii de genul: prost, tâmpit, naiv etc. Forma mai
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
la pseudo-tipologii de genul: prost, tâmpit, naiv etc. Forma mai înaltă (dar care are tot un caracter de lipsă) o reprezintă recurgerea la tipologii complicate; oricât de elaborate ar fi acestea, ele rămân șabloane în care încercăm să ne înghesuim semenii ce au nenorocul să ni se ivească în cale. E drept, la rândul nostru zăcem înghesuiți în cele mai ciudate "poziții" în care suntem puși de cei ce ne privesc. Cel mai adesea potrivirea formelor este forțată de interesul celui
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
spații. Faptul de a fi o brută este determinat de limitele modului de-a vedea a acelei entități: ea nu poate vedea în alții decât animale, comportându-se cu ei ca atare. E parte a unei forme de recunoaștere a semenului în cadrul căreia forțăm asemănarea altuia cu noi. Profesorii de filozofie pot fi îndrumători spirituali ai ateilor, ei rămânând, în absența religiei, singurii ce pot furniza o viziune de ansamblu pe care o existență se poate sprijini. Cei ce au o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
noi în acest caz, ci neînțelegerea faptului că în discuție e un sens al existenței lor (deseori singurul). De o astfel de neînțelegere ne vindecă deseori copiii noștri când ne aplică aceeași măsură. Caracterul este fața pe care o arătăm semenilor o bună bucată de timp (în principiu toată viața); e ca o reificare a noastră, în cadrul căreia transformarea în "statuie" (ce ar indica permanența, consistența noastră) ar fi de dorit. Această față nu poate fi acoperită de o mască; deci
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
că mai bine "trăiai"! Dar poți spune că trăiești atunci când te situezi în afara destinului? De moartea ca stare ne desparte toată distanța dintre biologicul cel mai evoluat și anorganic. Adică întreaga regiune a viului. În dorința sa de putere asupra semenilor și animalelor omul a descoperit o "schimbare a mediului" foarte convingătoare: bătaia. A determinat această schimbare de mediu vreo mutație? Liniștea noastră construită rațional o obținem cu prețul libertății unora din cei care dau ascultare propriilor pulsiuni. Încă un mod
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
aceluiași obiect: cartea; diferența e dată de faptul că în primul caz este vorba de Carte în timp ce în al doilea e vorba de cărți. Ceea ce înseamnă că filosoful dă dovadă de un umanism epistemologic, considerând că poate afla adevărul prin intermediul semenilor săi, în timp ce creștinul caută adevărul în afara omenirii, poate chiar trecând dincolo de ea). Știința este umanistă; din păcate dovedește continuu că poate fi și antiumanistă. Ea arată omului două fețe: una bună, fiind un mijlocitor al bunăstări sale, și alta rea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
nu mă întrebați de ce! (Aș fi nevoit să vă arăt ceea ce poate nu a-ți văzut). Povara responsabilității față de propriile acte! De asta are nevoie morala. În lipsa ei ar fi imposibil a pedepsi, care e strâns legat de putere. Judecarea semenului ascunde dorința de putere asupra vieții lui. Pentru ca acest mecanism să fie posibil am inventat voința: oamenii voiesc să facă un act ori altul; de aceea merită pedepsiți pentru actele lor. În felul acesta ne încărcăm în orice moment semenii
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
semenului ascunde dorința de putere asupra vieții lui. Pentru ca acest mecanism să fie posibil am inventat voința: oamenii voiesc să facă un act ori altul; de aceea merită pedepsiți pentru actele lor. În felul acesta ne încărcăm în orice moment semenii cu prezumția libertății absolute și a cunoașterii binelui și răului pentru a ajunge la ceea ce ne dorim: povara responsabilității absolute. Eul dezvoltat pe fondul moralei este unul al responsabilității, un eu pasibil de a fi continuu vinovat. De aici angoasa
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
zilei. Așa ar fi cinstit. Însă oamenii nu prea au curajul să-ți spună: „Mori!“ Ipocriți nenorociți și precauți! Dreptate? Doar n-o să o găsești în așa-zisa luptă de clasă! Omenie? Nu fi prost. Știu. Ea îi doboară pe semenii tăi ca să fii tu fericit! E un mod de-a ucide. Ce rost ar avea dacă n-ar exista sentința „moarte“? Ce rost are să trișezi! Nu există oameni de treabă printre ai noștri. Idioți, fantome, lefteri, câini turbați, fanfaroni, palavragii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
valorile tradiționale și care se dedică companiei și muncii lor. Baby Boomers au cunoscut dezvoltarea socială și crearea societății civile, mai ales după eșecul războiului din Vietnam. Lor le sunt caracteristice scepticismul față de autorități și exprimarea sentimentelor de prietenie față de semenii de aceeași vârstă. Față de muncă au o atitudine pozitivă, dacă climatul organizațional este propice, preferă orarele flexibile și lucrul acasă. Generația X, care a trecut printr-o perioadă de creștere economică, dar și prin crize politice majore, este reticentă față de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
reticentă față de valorile organizației în care lucrează; membrii ei sunt mari consumatori de bunuri de mare noutate, preferând mondenitățile și oportunitățile momentului. Filosofia lor de viață este hedonismul. Generația Y, neimplicată în muncă, interacționează cu computerul mai bine decât cu semenii chiar dacă aceștia au aceeași vârstă. Care este profilul așteptărilor și atitudinilor acestor generații? Așteptarea privind activitatea profesională și atitudinea față de muncă ale seniorilor constau în seriozitate, ale generației Baby Boomers, în muncă, iar ale Generațiilor X și Y, în antreprenoriat
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]