2,120 matches
-
rețeaua de interconexiuni ce mereu se reface, se recompune. Comunității virtuale i se poate atașa și o inteligență adiacentă, caracterizată, după Levy (1995, p. 65), prin patru dimensiuni: o conectivitate sau un „spațiu” în constantă transformare; asocieri, legături, căi; o semiotică, adică un sistem deschis de reprezentări, de imagini, de semne de toate felurile care circulă în acest spațiu de conexiuni; o axiologie sau un sistem de valori ce determină tropisme pozitive sau negative, calități afective asociate reprezentărilor sau zonelor spațiului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
unui orizont apropiat. Putem vorbi despre o complicitate locală, despre o comunitate (cel puțin discursivă) care generează cunoaștere și poate fi cunoscută. Această teorie a contribuit la o mutație importantă: schimbarea raportului dintre global și local în cunoașterea științifică. c) Semiotica avansează, ca teorie a semnelor, un punct de vedere conform căruia metareflecția postmodernă trebuie să treacă dincolo de nivelul de suprafață al semnelor și simbolurilor convenționale pentru a dezvălui interesele ascunse de tip ideologic, precum și formele mascate sau tacite de putere
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
anul 1971. Reținută asistentă după absolvire, este (din anul 1997) profesor la Catedra de limba engleză a aceleiași facultăți. Întreprinde numeroase călătorii de studii și de documentare în SUA, Anglia, Italia, Germania, Austria ș.a. Este redactor al publicației „Caiet de semiotică” (din 1987). Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din Cluj-Napoca, cu teza W. Shakespeare’s Othello: A Cybernetic Approach (1978). Colaborează la reviste românești („România literară”, „Orizont” etc.) și străine. A folosit și pseudonimul Casandra. A debutat publicistic
BRANZEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
s Othello: A Cybernetic Approach (1978). Colaborează la reviste românești („România literară”, „Orizont” etc.) și străine. A folosit și pseudonimul Casandra. A debutat publicistic în „Orizont” (1969), și editorial cu volumul Zile și semne (1994), o carte de și despre semiotică, rod al repetatelor zăboviri la cursurile de la Urbino și al participării la numeroase congrese și întâlniri internaționale. Alternând paginile memorialistice cu interviul și cu discuțiile amicale, B. izbutește să prezinte semiotica drept o îndeletnicire nu numai la modă, ci și
BRANZEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
Zile și semne (1994), o carte de și despre semiotică, rod al repetatelor zăboviri la cursurile de la Urbino și al participării la numeroase congrese și întâlniri internaționale. Alternând paginile memorialistice cu interviul și cu discuțiile amicale, B. izbutește să prezinte semiotica drept o îndeletnicire nu numai la modă, ci și utilă și, mai cu seamă, agreabilă. Fără complexe în preajma unor interlocutori celebri (Umberto Eco, Tzvetan Todorov, Manfred Bierwisch, Th. S. Sebeok, Roland Posner), autoarea face un reconfortant exercițiu de asumare firească
BRANZEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
exacte și originale, în care opera unor importanți autori din spațiul anglofon (Henry James, Joseph Conrad, James Joyce, Lawrence Durell ș.a.) sau din cel românesc (Sorin Titel, Mircea Horia Simionescu, Nicolae Breban, Livius Ciocârlie, Costache Olăreanu) este discutată cu instrumentele semioticii literare și, acolo unde e cazul, din unghiul postmodernismului. Este relevată, cu serioase argumente expuse elegant, capacitatea romanului de a face superfluă perpetuarea „armurii de sticlă”, adică a sistemului de prejudecăți literare cu care cititorul răspunde provocărilor lansate de evoluția
BRANZEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
SCRIERI: Zile și semne, Timișoara, 1994; Armura de sticlă, Timișoara, 1995; The Protean Novelists, Timișoara, 1995; Corridors of Mirrors, Timișoara, 1997. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Pia la drum, O, 1994, 6; E. Ghiță, Pia Brânzeu, „Jours et signes”, „Caiet de semiotică”, 1994, 10; Adriana Babeți, Acomodări, O, 1995, 5; Ion Buzera, Resturile armurii, R, 1995, 9-10; Monica Spiridon, Identități paralele, RL, 1998, 29; Opriță, Anticipația, 556. D.B.-D.
BRANZEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
București, 1969; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 300-324; Gh. Pavelescu, Studii și cercetări de folclor, București, 1971, 218-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 77-139; Ion Taloș, Meșterul Manole, I-II, București, 1973-1997; Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus, București, 1975, 25-49; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 278-320; Dicț. lit. 1900, 71-73; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria și Cezar Ivănescu, București, 1980; Adrian Fochi, Estetica oralității, București, 1980
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
noua, susține săptămânal rubrica de întâmpinare în revista ieșeană „Cronica”. Paralel, publică în „Convorbiri literare”, „România literară”, „Viața românească”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Transilvania” studii și eseuri de comentariu și popularizare a poeticii, semioticii, naratologiei contemporane, cu precădere franceze. În perioada 1972-1982 este redactor-șef al revistei universitare ieșene „Dialog”. La fel ca „Echinox”, omologul său clujean, periodicul funcționează ca un catalizator al vieții culturale autohtone, stimulând o continuă emulație spirituală, impunând standarde valorice
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
neurologice și musculare, G. Bouvenot et al., 404 pag., 198.000 lei Pedagogia constructivistă, Horst Siebert, 228 pag., 92.000 lei Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 262 pag., 105.000 lei Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 300 pag., 110.000 lei Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag., 88.000 lei Sociologia educației, Dumitru Popovici, 292 pag., 186.000 lei Sociologie generală, Mircea Agabrian, 330 pag., 192.000 lei Tipologia presei românești, Marian Petcu, 300 pag., 72.000 lei Tratat de gramatică
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
40, tel. 0253/214910 TIMIȘOARA Librăria Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/194123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 În aceeași colecție, seria Comunicare: Ioan Drăgan ș.a., Construcția simbolică a cîmpului electoral Daniela Rovența-Frumușani, Semiotică, societate, cultură Denis Mcquail, Comunicarea Gheorghe Schwartz, Politica și presa Flaviu Călin Rus, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice Dorin Popa, Mass media, astăzi Redactor: Gheorghe Drăgan Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2004 • Apărut: 2004 • Format 1
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
Româna de bază vol. 1(manual de învățare a limbii române pt. studenții străini), Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 264 pag. • Româna de bază vol. 2, Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 304 pag. • Să înțelegem jurnalismul, John Wilson, 330 pag. • Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag. • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu, 320 pag. • Sociologie generală, Mircea Agabrian, 340 pag. • Sociologia educației, Dumitru Popovici, 292 pag. • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan, 152 pag. • Televiziunea pe înțelesul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
puțind a oțet ca burete, ca să-l întâl nim pe marele Sincu. Extraordinar personaj! Nu știu dacă studenții care nu l-au mai apucat - căci „a fugit“ în scurt timp pe melea guri mai bune - au pierdut prea mult în privința semioticii și poe ticii, dar în orice caz au pierdut un spectacol. Micuț, arătând incredibil de tânăr pentru vârsta lui (toți îl luau la-nceput drept student și-l interpelau pe hol: „Dă, bă, o țigare...“), cu un păr numai inele
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
primeam reve lația fără să cercetăm. Dacă primul curs fusese atât de abscons și de savant, n-aveam nici o îndoială că după un an de zile Eco, Barthes sau Todorov aveau să ni se pară niște bieți diletanți în ale semioticii... Din păcate, cu prima ședință de inițiere din sălița kafkiană s-a cam terminat tot cursul! Spre uimirea noastră, timp de un an de zile după aceea n-am mai făcut altceva decât să întoarcem pe toate părțile schema de la
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
melancolie pe chip... Ne-am întors la București înghesuindu-ne toți într-un com par timent de tren, ducând cu noi vrafuri de teste, chintale de benzi de magnetofon, pe care urma să le interpretăm acasă. Fă ră-ndoială, poetica și semiotica aveau să facă un mare pas îna inte în urma experimentului nostru. Aveam să intrăm în istorie sub numele de „Grupul de la Cozia“, discipolii marelui Sincu. Mu ream de nerăb dare să-ncepem lucrul pe eșantioane, să definim rezultatele, să încropim
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
-ncepem lucrul pe eșantioane, să definim rezultatele, să încropim teoria. Dar săptămânile treceau, cursul din sălița tip Raskolnikov devenea tot mai încâlcit, noi tot mai infatuați față de colegii de rând, asemenea unora ce, trecuți prin grota din Eleusis, aflaseră mântuirea semiotică, iar imaginea celor petrecute la Cozia se estompa tot mai mult în înaltele noastre spirite. Unde mai erau benzile, puzzle-ul cu mamița mare, la bi rintul cu „vântul iu birii“ și „inima zorilor“? Dar, vorba poetului: „Unde sunt zăpezile
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Violența în școală, Eric Debarbieux LIBRĂRII în care
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de frumoasă. POSTFAȚĂ Romanul postmodernist sau golemul textului După Il nome della rosa (1980), Umberto Eco a reușit un nou pariu cu romanul prin II pendolo di Foucault (1988), de această dată depășind orice previziuni. Am povestit În altă parte (Semiotica literară italiană, Univers, 1983) cum am asistat Întâmplător la un episod emblematic pentru poetica autorului Operei deschise: eram Într-una din sălile D.A.M.S.-ului din Bologna și, deși mai avea doar câteva minute până să-și Înceapă cursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de semne scrise. Aproape nimic din ceea ce a fost scris (conservat În manuscrise sau cărți) nu lipsește din romanul lui Umberto Eco... 1. Cei doi Foucault S-a spus exact despre Umberto Eco că este un „mare manipulator“ de materiale semiotice care nu-i aparțin. Dacă reducem intertextualitatea la accepția semiozică cea mai exterioară, atunci se poate vorbi, Într-adevăr, de o metodă intertextuală pe care semiologul o aplică tale-quale În procesul creativ, fără să se preocupe În vreun fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
se autoconstituie decât prin acceptarea impactului natural dintre semn (cuvânt) și lucru. Altfel, secretul ontologic nu trebuie dezvăluit, Întrucât semioza extremă conduce la grotesc și nu la cunoașterea adevărată. Lumea nu poate fi răscolită până În structurile ei cele mai intime. Semiotica și semioza trebuie să aibă o limită (ceea ce Însuși Eco propune În cartea sa I limiti dell’interpretazione, Bompiani, 1990), trebuie să se oprească la un anumit punct pentru a nu se ajunge la perversități textuale dintre cele mai periculoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
170 Rotule după TRITHEMIUS, Clavis Steganographiae, Frankfurt, 1606 UMBERTO ECO s-a născut la Alessandria În 1932. Își face studiile la Torino cu o teză despre Problema estetico in San Tommaso (1956). După ce a introdus, pentru prima dată În Italia, semiotica arhitecturii la Universitatea din Firenze, este profesor de semiotică generală din 1971 la BOLOGNA. Este universal cunoscut pentru opere de critică și semiotică precum: Opera aperta (1962), Apocalittici e integrati (1964), II superuomo di massa (1976), Trattato di semiotica generale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ECO s-a născut la Alessandria În 1932. Își face studiile la Torino cu o teză despre Problema estetico in San Tommaso (1956). După ce a introdus, pentru prima dată În Italia, semiotica arhitecturii la Universitatea din Firenze, este profesor de semiotică generală din 1971 la BOLOGNA. Este universal cunoscut pentru opere de critică și semiotică precum: Opera aperta (1962), Apocalittici e integrati (1964), II superuomo di massa (1976), Trattato di semiotica generale (1975), Lector in fabula (1979), I limiti dell interpretazione
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
o teză despre Problema estetico in San Tommaso (1956). După ce a introdus, pentru prima dată În Italia, semiotica arhitecturii la Universitatea din Firenze, este profesor de semiotică generală din 1971 la BOLOGNA. Este universal cunoscut pentru opere de critică și semiotică precum: Opera aperta (1962), Apocalittici e integrati (1964), II superuomo di massa (1976), Trattato di semiotica generale (1975), Lector in fabula (1979), I limiti dell interpretazione (1990) etc. Prin cele două romane Il nome della rosa (1980) și Il pendolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Italia, semiotica arhitecturii la Universitatea din Firenze, este profesor de semiotică generală din 1971 la BOLOGNA. Este universal cunoscut pentru opere de critică și semiotică precum: Opera aperta (1962), Apocalittici e integrati (1964), II superuomo di massa (1976), Trattato di semiotica generale (1975), Lector in fabula (1979), I limiti dell interpretazione (1990) etc. Prin cele două romane Il nome della rosa (1980) și Il pendolo di Foucault (1988) devine cel mai citit și tradus romancier al secolului. FILENAME \p D:\Carti editura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
s-a produs după a treia audiție, când practic am înteles nuanțele colorate ale fiecarei note holotropice. Odată creată legătura, muzica s-a oprit și m-am autoevaluat, exprimându-mă liber, însă influențată indirect de sunetele memorate. Emoția și încărcătura semiotică desprinse din sunetele holotropice îndeamnă pe cel ce ascultă să-și dorească să se exprime, să împărtășească, să comunice și altora experiența trăită. Dat fiind că notele muzicale nu fac parte din vocabularul meu artistic, am simțit să aștern pe
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]