581 matches
-
artistică, în verb, un univers care dublează și minează universul înconjurător"14. În și prin imagine, realul își dă propria replică, răspunsul la chemarea pe care o resimte în adâncul său. Ceea ce îl cheamă nu e altceva decât posibilul unei semnificări care îl reașază în datele sale genuine, date care suferă o semnificativă mutație de orizont, o redimensionare datorită căreia noua lume nu numai se arată a fi altfel cu putință, dar se rostește în sensul noii perspective, în lumina transparenței
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al schimbării la față. În "clipa când apare viața în cuvinte", "din/ trupul acest-al cuvintelor/ ce se schimbă la față/ din lucruri/ din înțelepciunea înstelată/ ca din moarte, învie acum/ Cuvânt necuprins"50. Luminând litera, transfigurându-i semnul în semnificare, duhul cuvântului arată adevărata față a celor pe care le face rostind. "Aici/ cuvintele nu mai pot fi auzite/ decât intrate-n sfânta lor cadență"51, reîntoarse la sensul dintâi, în ritmul indicibil al necuprinsului în care toate se cuprind
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înfățișează imaginal dislocă spațiul real al lumii dezertate, coagulându-și ființarea în amuțirea oricărei rumori care ar mai aminti de realitatea vreunui loc. Semnul pe care îl fac imaginile nu numai că semnifică în absența reprezentării, dar se asociază unei semnificări non-referențiale. "O casă albă-n străzi dosnice" apare și pare; pare așa cum apare, adică reală în irealitatea contextului aparițional. Albul ei strălucește pieziș, semnifică "dosnic", în chiar devierea în care se imprimă liniștea și creșterea. La fel, "adolescenta cu trup
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Emil Botta) În Totul în juru-mi de Emil Botta 8 procesul sublimării pure e dus până la ultimele consecințe. Structura imaginală a poemului, stratificată în reducții succesive ale datelor exteriorității, configurează o mică fenomenologie a inaparentului. Ceea ce apare ca posibilitate a semnificării nu se dă de la sine, căci faptul apariției e doar posibilul creat, pus în condiția (și în contextul) nedeterminării: "Ești al nopții miez putred,/ lună verzuie!/ Oh, mă robește ca o Circe tăcerea/ neînțeleasă, ce suie și suie/ cu demoniile
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
să apară. Faptul că până și acest miez e putred arată, dincolo de mediul alterării selenare, intermediul unei inversiuni 9. Dacă miezul nu mai e miez, decade din condiția sa de reper temporal (conform datelor conștiinței imediate), el propune afirmarea altei semnificări, a tăcerii ce se înalță laolaltă cu întunecarea înțelesului. Ce semn e acesta a cărui semnificare scapă înțelegerii, imagine tăcută a neînțelesului însuși? Ce dă totuși de înțeles imaginea neînțelesului, a unei rostiri întunecate care dă de văzut? Imaginea își
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unei inversiuni 9. Dacă miezul nu mai e miez, decade din condiția sa de reper temporal (conform datelor conștiinței imediate), el propune afirmarea altei semnificări, a tăcerii ce se înalță laolaltă cu întunecarea înțelesului. Ce semn e acesta a cărui semnificare scapă înțelegerii, imagine tăcută a neînțelesului însuși? Ce dă totuși de înțeles imaginea neînțelesului, a unei rostiri întunecate care dă de văzut? Imaginea își acoperă atât de bine sensul încât ceea ce se spune se vede precum în golul care atrage
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în corpul poetic? Dacă la acest nivel înțelegem fără să vedem, intuim intelectiv un sens care începe să închege fluidul imaginal, este pentru că nu aici răsare imaginea, nu aici ni se dă ceva spre vedere, ci în trupul poetal al semnificării originare. Putem înțelege fără să "vedem" înțelesul, să-l cuprindem în chiar manifestarea ivirii sale luminoase? Retragerea în izolare nu e închidere; dacă ar fi așa, nu ar mai fi nimic de văzut. Dimpotrivă, a te retrage rămânând deschis lumii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
posibil al ființării pure. Aparența sa este aparența unei lumi, dar a lumii care apare și începe, în amurgirea semnelor prezenței. Ceea ce apare ca lume cristalizează în cuvântul începutului, într-o rostire neajunsă încă la lumina rostitului, ca predicție a semnificării ori interdicție a transparenței: "Să cred că sunt - dar sunt abia la ceasul/ rostirii și-al abaterii sub streșini,/ nu când, pe ziduri, brațele suite/ (de șapte ori mai lungi!) arată câtă/ lumină a rămas necucerită:/ și până unde brațele
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ceea ce arată, înfățișând vederii nu prezența de sine, ci sensul în care ceva este adus la prezență, calea pe care ceva vine și se prezintă, survine în întâmpinarea privirii. În esența ei, arătarea este adresare, desemnare și destinare, donație și semnificare. Semnul religios e întotdeauna arătător, adică purtător al unui mesaj de dincolo de el, și păstrător al unui sens transcendent. El e arătare a insondabilului, a infinitului incomprehensibil și nefigurabil. Dar în ceea ce se arată se revelează imaginea către care trimite
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
are ce arăta și semnifica, dar ceea ce i se arată - în invocarea Altuia - este ca atare, se deschide ca apariție orbitoare, strălucitoare. Lumina nu spune nimic, nu se spune pe sine ca prezență în ființa noului cuvânt; ea luminează propria semnificare, dând sens rostirii care o primește la sine. Dar pentru a lumina în adevăr precum lumina nestinsă a Celui ce este Lumină, cuvântului îi e dat să străbată trei încercări. Prima e smulgerea din natura păcatului aducător de moarte, care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
el un râu al poemului? Dar destrămarea se consumă în poemul însuși, zădărnicindu-i manifestarea, căci nu el are ceva de spus și de arătat. Poemul nu spune nimic, nu arată nimic ce ar putea fi prins în conținutul unei semnificări. Ca atare, nimic nu împiedică imaginea să se desprindă de el, căci ea surprinde viul manifestării, în poem și totuși dincolo, în distanța unei pajiști, de pildă. Poemul nu închide imaginea, nu o încremenește în limitele reprezentării; o pune în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu răspunde chemării lucrurilor" (Cartea care va să fie, Editura Est, Paris, Bucarest, Jérusalem, 2005, p. 309), căci lucrurile-ca-lucruri nu cheamă decât un răspuns care să le invoce ca fapte de a fi ale lumii, și nu ca fapte ale semnificării posibilului ce apar înainte de a fi în lume. 34 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 26. A vedea nu înseamnă a avea ceva, a pune mâna pe ceva. "A vedea înseamnă, în ciuda analizei nesfârșite mereu posibile, și cu toate că niciun
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
eminent "imagistică"" (Al. Cistelecan, "Cuvânt înainte. Mică introducere în simfonia absenței", VH, p. 11). 6 Vol. Versuri vechi, nouă, 1988, VH, p. 341. 7 De observat frecvența cu care poetul recurge la acest conector al devianței, care operează - declanșează - trecerea semnificării pe un alt plan de referință, deturnarea ei pe o altă cale, indirectă, a desemnării: "ca și cum n-ai fi văzut/ până acuma cum ninge astfel cu fulgi de-ntuneric", "ca și cum ar continua totul" (Ca și cum, vol. Alte versuri, VE, p. 261
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de cultură. Imaginea în argumentarea publicitară Perspectiva semiotică (R. Barth 1964; P. Botezatu, 1973; U. Eco, 1996, 1982 etc.) este fundamentală în abordarea imaginii în publicitate. Trei sunt aspectele pe care le implică "imaginea" în argumentarea publicistică: structura, studiul asupra semnificării, nivelul creației (date de natură geometrică - pe de o parte, elemente topografice de compoziție, pe de altă parte). Imaginea publicitară - parte integrantă a vizualului - se definește prin caracteristici proprii, de regulă interdisciplinare: semnele iconice structureză imaginea, sloganul reprezintă "manifestul" etc.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prin caracteristici proprii, de regulă interdisciplinare: semnele iconice structureză imaginea, sloganul reprezintă "manifestul" etc. Fie aceste semne de natură iconică, fie de natura cromatică, imaginea vizuală este o formă de discurs publicitar utilizat în funcție de aspirațiile grupului-țintă și de natura produsului. Semnificarea imaginii în publicitate nu este aleatorie, ci are întotdeauna un caracter intențional (R. Barthes, 1964). Raportul imagine - text lingvistic a suferit numeroase metamorfoze în evoluția speciei, din ultima perioadă. De la formele complexe/ numeroase care puneau monopol asupra mesajului, textul lingvistic
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în cazul poeziei, ci prin conținuturi, prin semnificați, care devin specifici fiecărui sistem de gîndire și trebuie să-și păstreze caracterul relevant și în traducere. Ca atare, deși termenii filozofici nu se bazează pe conotație (pe folosirea figurată), ei realizează semnificarea fără referent material (care să facă posibilă exemplificarea) și, de aceea, există o dificultate de principiu în reconstrucția conținutului în textul rezultat din traducere. Totuși, se impune constatarea că, în general, curentele și sistemele filozofice de mare prestigiu se concentrează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca un deșert unidimensional de imagini marcate de superficialitate, putînd funcționa și ca zgomot pur, fără referent și semnificație. Individul poate deveni în timp copleșit de fluxul, viteza și intensitatea imaginilor sau poate deveni indiferent la acestea, așa că funcția de semnificare a televiziunii poate deveni lipsită de centru și se poate întrerupe cu totul. Această explicație are totuși ceva incorect. Oamenii selectează anumite emisiuni și evenimente; există fani ai diferitelor seriale sau vedete, care dețin adesea cunoștințe incredibile în privința subiectului care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
constituțional; în dezvoltarea resurselor noastre; în complectarea organizării noastre sociale și economice; în fine, în continuarea unei politice leale și oneste, menținând cele mai bune relațiuni cu toate puterile și inspirând o egală încredere ca și în trecut. Aceasta este semnificarea, acesta este scopul Regatului român. Astfel l-au înțeles Corpurile Legiuitoare, astfel l-au votat, cu o unanimitate de care românii au dat de mai multe ori dovezi că o pot avea pentru orice faptă mare și națională. Aceastea sunt
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
micșora încrederea ce ele au avut-o până acum în Statul român? Dar, d-lor, până acum Suveranul nostru se numea Domn. Însă ce vasăzică Domn, dacă nu Suveran? în loc de a zice Suveranul românilor, ziceam numai Domnul românilor. La noi semnificarea cuvântului Domn este curat latină; el derivă de la romani, din vorba dominus, și la latini dominus însemna stăpân, suveran, însemna mai târziu și împărat. De aceea, și la noi, Domnii, în vechime, se numeau stăpânitori, după cum, cu drept cuvânt a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
al flăcăului. Zicerea reiterează timpul sacru și întrupează strămoșul întemeietor în fiecare fecior demn de actul benefic al colindatului. Povestea mitică îl are chiar pe Vasile, Ion, Ghiță erou, și nu pe pruncul cu geneză fantastică. Procedeul depășește prin puterea semnificării practicile popoarelor primitive: „în cursul inițierii sale, fiecare tânăr aranda află nu numai ce s-a întâmplat in principio, dar află, în cele din urmă, și că el era acolo de față, că participa întrucâtva la acele mari întâmplări. Inițierea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
întâlnit în cadrul tiparului inițiatic al înghițirii de către un monstru. Balada Șarpele I(7) dezvăluie un erou care a stat în gura șarpelui până la dizolvarea țesuturilor și, odată scos din infern, oasele lui albe vor fi învelite cu veștminte de mătase, semnificare transparentă a condiției superioare dobândite. Alte implicații acvatice țin de diferitele forme în care apa se manifestă și este prezentă în procesul inițiatic. Într-o colindă tip Leagăn de mătase IV, 80D, metafora negată aduce sugestia pluvială și anticipează prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru înțelegerea mecanismului psihologic(și nu numai) al gândirii magico-mitice, mistice sau strict religioase( domeniu în care antropologii, filosofii și teologii au formulat numeroase teorii), al complementarității dintre participare și imitație, dintre extroversie și introversie, pentru definirea alterității în lipsa unei semnificări lingvistice și pentru abordarea problemei receptării, în baza unor coduri, având în vedere incidența canonului în epoci diferite, dialectica relației sacru - profan în mit, ritual integrând triada hierofanie, cratofanie, ontofanie serie accesibilă gândirii omului medieval, dar nu și omului de
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
are o directă orientare vitală”. De aceea este cu atât mai complicat, în lipsa precizării referentului denotant al imaginii , de accesat codul care să permită înțelegerea conotației. Intenția noastră va fi aceea de a urmări acest cod, îngemănînd un act de semnificare și unul de comunicare, ambele încifrate prin însăși aria reprezentării - heraldica printr-un demers hermeneutic și transdisciplinar , imposibil fără acceptarea abducției, când decodarea se limitează la supoziții. Și aceasta fiindcă instrumentele semioticii nu sunt singurele chei potrivite. Premisa că un
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
încifrate prin însăși aria reprezentării - heraldica printr-un demers hermeneutic și transdisciplinar , imposibil fără acceptarea abducției, când decodarea se limitează la supoziții. Și aceasta fiindcă instrumentele semioticii nu sunt singurele chei potrivite. Premisa că un cod este “un sistem de semnificare care cuplează entități prezente și entități absente” nu este aici suficientă, în condițiile în care actul semnificării s-a produs la începutul veacului XVI; un cod trebuie „să stabilească o corespondență între ceea ce ține locul și corelatul său, corespondență valabilă
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
decodarea se limitează la supoziții. Și aceasta fiindcă instrumentele semioticii nu sunt singurele chei potrivite. Premisa că un cod este “un sistem de semnificare care cuplează entități prezente și entități absente” nu este aici suficientă, în condițiile în care actul semnificării s-a produs la începutul veacului XVI; un cod trebuie „să stabilească o corespondență între ceea ce ține locul și corelatul său, corespondență valabilă pentru orice destinatar posibil (s. n.)”, chiar și pentru cel de azi. Un sistem de semnificare va rămâne
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]