625 matches
-
Humboldt, H. Steinthal, F.N. Finck) pe care ii cunoștea bine și Hașdeu. Aceștia au folosit un procedeu (pus în practică de spaniolul Lorenzo Hervás în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea) menit "să arate" diversitatea organizării semnificatului gramatical în diferite limbi, si anume "traducerea literala". Humboldt este cel dintâi lingvist care a semnalat, subliniat și justificat în mod explicit această diversitate a limbilor în ceea ce privește conținutul lor gramatical. Apoi, pe linia lui Humboldt, H. Steinthal are meritul de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sensul (unui text literar, bunăoară) nu se poate naște și nici nu poate fi revelat fără aportul cunoașterii "lucrurilor" (și a opiniilor/ideilor despre "lucruri"). După cum ne învață Coșeriu, într-un discurs/text sensul apare (sau este înțeles) datorită combinării semnificatelor de limbă cu desemnarea. Altfel spus (dat fiind faptul că limbajul se prezintă că un strat dublu semiotic), a vorbi, în acest caz, de un sens lipsit de expresie (adică de semnificant) nu ar fi în întregime corect, fiindcă semnificatele
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
semnificatelor de limbă cu desemnarea. Altfel spus (dat fiind faptul că limbajul se prezintă că un strat dublu semiotic), a vorbi, în acest caz, de un sens lipsit de expresie (adică de semnificant) nu ar fi în întregime corect, fiindcă semnificatele se convertesc, la un nivel superior, în "semnificantul" asociat sensului. În schimb, sensul lipsit de expresie/formă la care se referea Hașdeu reprezintă cunoașterea cu privire la "lucruri", adică exact obiectul skeologiei coșeriene. 3.2.6. Câteva cuvinte acum și despre cei
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
factori. În niciun caz nu trebuie să vedem în triunghiul schleicheriano-hasdeian celebrul triunghi semiotic al lui Ogden și Richards, fiindcă problemă referinței nu se pune. Dacă ne raportăm la cele două laturi ale semnului lingvistic evidențiate de Saussure, si anume semnificatul și semnificantul, atunci am putea zice că la Hașdeu sonul este semnificantul (latura materială), iar sensul este semnificatul. Ce facem însă cu forma, care, fără îndoială, are de-a face și ea, destul de mult, cu semnificantul? Ideea latentă este, după
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Richards, fiindcă problemă referinței nu se pune. Dacă ne raportăm la cele două laturi ale semnului lingvistic evidențiate de Saussure, si anume semnificatul și semnificantul, atunci am putea zice că la Hașdeu sonul este semnificantul (latura materială), iar sensul este semnificatul. Ce facem însă cu forma, care, fără îndoială, are de-a face și ea, destul de mult, cu semnificantul? Ideea latentă este, după Hașdeu (1882a, p. 28 și 31), fie "sensul ascuns, lăsat fără expresiune", fie "sensul lipsit de forma". Deci
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
încolo, cănd Hașdeu pune și problema deduplicării sunetului. Pe de altă parte, forma, așa cum o concepe savantul român, mai ales formă gramaticala, nu este complet lipsită de semnificație, aducând, într-o măsură mai mare sau mai mică, pesemne, si cu "semnificatul categorial" din teoria lui Coșeriu 36. 3.3.4.2. Originalitatea gândirii lui Hașdeu rezidă și în modul dinamic în care vede el funcționarea și devenirea limbii prin relația de tip dialectic dintre cele două "universalii" identificate: aspectul fluid vs
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
după care vorbește de o sintaxa (SINTAXA 2) care se ocupă de "proposițiune" numai sub aspectul formei sale. Să nu uităm însă că la Hașdeu formă nu este, pur și simplu, doar expresie, ci presupune în cazul cuvântului cel putin semnificatul categorial. Prin urmare, procedând tot în maniera analogica, putem spune că și forma "proposițiunii" presupune un tip de sens gramatical condensat, dar este destul de greu de stabilit care ar fi acesta în viziunea lui Hașdeu (să fie semnificatul structural/sintactic
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cel putin semnificatul categorial. Prin urmare, procedând tot în maniera analogica, putem spune că și forma "proposițiunii" presupune un tip de sens gramatical condensat, dar este destul de greu de stabilit care ar fi acesta în viziunea lui Hașdeu (să fie semnificatul structural/sintactic în accepție coșeriană?). În orice caz, pare destul de sigur că dacă ne referim la SINTAXA 1 sensul global al unei "proposițiuni" rezultă, în opinia lui Hașdeu, din suma semnificatelor cuvintelor "legate" sintactic (α-β-γ) + ideea latentă (sau suma ideilor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ar fi acesta în viziunea lui Hașdeu (să fie semnificatul structural/sintactic în accepție coșeriană?). În orice caz, pare destul de sigur că dacă ne referim la SINTAXA 1 sensul global al unei "proposițiuni" rezultă, în opinia lui Hașdeu, din suma semnificatelor cuvintelor "legate" sintactic (α-β-γ) + ideea latentă (sau suma ideilor latențe). În felul acesta, nu suntem prea departe de modul coșerian de a vedea sensul unui discurs/text sau act concret de comunicare ca rezultat al combinării dintre semnificate și desemnare
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
din suma semnificatelor cuvintelor "legate" sintactic (α-β-γ) + ideea latentă (sau suma ideilor latențe). În felul acesta, nu suntem prea departe de modul coșerian de a vedea sensul unui discurs/text sau act concret de comunicare ca rezultat al combinării dintre semnificate și desemnare, dar trebuie să recunoaștem că într-o asemenea privința "teoria" lui Hașdeu despre sensul "proposițiunii" rămâne la un stadiu destul de rudimentar. Să mai constatăm că Hașdeu nu a propus și o disciplină corespondență onomatologiei în planul "proposițiunii", adică
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
parte, sintaxa, noematologia și lexiologia (de fapt, obiectele lor) sunt la fel de bine reprezentate cu ajutorul legăturilor dintre triunghiurile întregi sau ale anumitor laturi ale lor sau ale spațiilor goale dintre ele. 36 Eugeniu Coșeriu deosebește mai multe tipuri de semnificat: (1) semnificatul lexical, care corespunde acelui CE al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul comun cuvintelor dintr-o serie precum: negru, negreața, înnegri (în spaniolă, spre deosebire de română, se poate exemplifică cu o serie legată de culoarea albă în care apare și adverbul: blanco
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
bine reprezentate cu ajutorul legăturilor dintre triunghiurile întregi sau ale anumitor laturi ale lor sau ale spațiilor goale dintre ele. 36 Eugeniu Coșeriu deosebește mai multe tipuri de semnificat: (1) semnificatul lexical, care corespunde acelui CE al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul comun cuvintelor dintr-o serie precum: negru, negreața, înnegri (în spaniolă, spre deosebire de română, se poate exemplifică cu o serie legată de culoarea albă în care apare și adverbul: blanco, blancura, blanquear, blancamente); (2) semnificatul categorial, ce corespunde acelui CUM al
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
CE al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul comun cuvintelor dintr-o serie precum: negru, negreața, înnegri (în spaniolă, spre deosebire de română, se poate exemplifică cu o serie legată de culoarea albă în care apare și adverbul: blanco, blancura, blanquear, blancamente); (2) semnificatul categorial, ce corespunde acelui CUM al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul diferit al cuvintelor dintr-o serie precum bogat, bogăție, îmbogăți. Este vorba, așadar, de categoriile verbale substantiv, verb, adjectiv și adverb cu subdiviziunile lor posibile; (3) semnificatul instrumental, adică
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
serie precum: negru, negreața, înnegri (în spaniolă, spre deosebire de română, se poate exemplifică cu o serie legată de culoarea albă în care apare și adverbul: blanco, blancura, blanquear, blancamente); (2) semnificatul categorial, ce corespunde acelui CUM al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul diferit al cuvintelor dintr-o serie precum bogat, bogăție, îmbogăți. Este vorba, așadar, de categoriile verbale substantiv, verb, adjectiv și adverb cu subdiviziunile lor posibile; (3) semnificatul instrumental, adică semnificatul morfemelor (fie acestea cuvinte sau nu); (4) semnificatul structural (sau
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
blancamente); (2) semnificatul categorial, ce corespunde acelui CUM al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul diferit al cuvintelor dintr-o serie precum bogat, bogăție, îmbogăți. Este vorba, așadar, de categoriile verbale substantiv, verb, adjectiv și adverb cu subdiviziunile lor posibile; (3) semnificatul instrumental, adică semnificatul morfemelor (fie acestea cuvinte sau nu); (4) semnificatul structural (sau sintactic, în sens strict) semnificatul propriu combinărilor de unități lexematice sau categorematice cu morfeme în cadrul propozițiilor, cum ar fi: "singular", "plural", "activ", "pasiv" etc.; (5) semnificatul ontic
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
categorial, ce corespunde acelui CUM al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul diferit al cuvintelor dintr-o serie precum bogat, bogăție, îmbogăți. Este vorba, așadar, de categoriile verbale substantiv, verb, adjectiv și adverb cu subdiviziunile lor posibile; (3) semnificatul instrumental, adică semnificatul morfemelor (fie acestea cuvinte sau nu); (4) semnificatul structural (sau sintactic, în sens strict) semnificatul propriu combinărilor de unități lexematice sau categorematice cu morfeme în cadrul propozițiilor, cum ar fi: "singular", "plural", "activ", "pasiv" etc.; (5) semnificatul ontic valoarea existențiala atribuită
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
extralingvistice, adică semnificatul diferit al cuvintelor dintr-o serie precum bogat, bogăție, îmbogăți. Este vorba, așadar, de categoriile verbale substantiv, verb, adjectiv și adverb cu subdiviziunile lor posibile; (3) semnificatul instrumental, adică semnificatul morfemelor (fie acestea cuvinte sau nu); (4) semnificatul structural (sau sintactic, în sens strict) semnificatul propriu combinărilor de unități lexematice sau categorematice cu morfeme în cadrul propozițiilor, cum ar fi: "singular", "plural", "activ", "pasiv" etc.; (5) semnificatul ontic valoarea existențiala atribuită stării de lucruri desemnate într-un enunț, de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
o serie precum bogat, bogăție, îmbogăți. Este vorba, așadar, de categoriile verbale substantiv, verb, adjectiv și adverb cu subdiviziunile lor posibile; (3) semnificatul instrumental, adică semnificatul morfemelor (fie acestea cuvinte sau nu); (4) semnificatul structural (sau sintactic, în sens strict) semnificatul propriu combinărilor de unități lexematice sau categorematice cu morfeme în cadrul propozițiilor, cum ar fi: "singular", "plural", "activ", "pasiv" etc.; (5) semnificatul ontic valoarea existențiala atribuită stării de lucruri desemnate într-un enunț, de pildă: "afirmativ", "negativ", "interogativ", "imperativ" etc. (Coseriu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
3) semnificatul instrumental, adică semnificatul morfemelor (fie acestea cuvinte sau nu); (4) semnificatul structural (sau sintactic, în sens strict) semnificatul propriu combinărilor de unități lexematice sau categorematice cu morfeme în cadrul propozițiilor, cum ar fi: "singular", "plural", "activ", "pasiv" etc.; (5) semnificatul ontic valoarea existențiala atribuită stării de lucruri desemnate într-un enunț, de pildă: "afirmativ", "negativ", "interogativ", "imperativ" etc. (Coseriu, 1973, pp. 136-137; cf. și Coșeriu, 1994b, pp. 66-70). 37 Aș fi putut adaugă o coloană și pentru sunet (son), în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
la evoluția psihologică și motrice a copilului, constituind ilustrarea cea mai bogată a acesteia, alcătuită din culori și vise. Desenul este, Înainte de toate, un joc pentru copilul care Își pune toată bucuria și puterea În realizarea lui. Dar copiii confundă semnificatul cu semnificantul, gândirea cu lucrul la care se gândesc. Din acest punct de vedere, copilul nu ar face distincție Între o casă reală, de exemplu, sau imaginea mintală, sau numele acestei case. Orice obiect În ochii copilului pare să aibă
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
inclusiv îngerii, trebuie să se plece în fața omului originar, pentru că acesta e oglinda minții divine, în care se reflectă toate proiectele Creatorului. Trecerea de la subiectivitatea umană atotcuprinzătoare la regimul obiectivărilor care o limitează și i se impun din afară e semnificată, între altele, prin tema schimbării veșmintelor. în condiția lui aurorală, se spune, omul are veșminte de lumină. Ele constituie manifestarea interiorului uman, radiația sufletului uman ceresc strîns articulat cu strălucirea divină. în acest caz, veșmîntul nu acoperă și nu limitează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
104 *** .123*** Interes politic .185 *** .245*** Credința în receptivitatea parlamentarilor .094*** .096*** * = p < .05; ** = p < .01; *** = p < .001 Trebuie însă se estimăm mai precis importanța capitalului social. În ciuda unor corelații pozitive și semnificative, trebuie să știm dacă relațiile își păstrează semnificați atunci când sunt controlate cu ajutorul unor variabile socio-demografice și de context. Folosind o analiză de regresie, observăm că impactul elementelor capitalului social asupra indicatorului democratic este redus. Elementele capitalului social nu duc la creșterea varianței explicate a indicatorului atitudinilor democratice. Cum
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
alte cuvinte în funcția lor icastică. Această idee e explicată atât prin intermediul ipotezei naturaliste, cât și a celei convenționaliste cu privire la geneza limbajului: în primul caz, efectele de putere pătrund pe calea semnificantului, în cel de al doilea caz, pe calea semnificatului 46. Dialectica sacru-profan este o expresie a dialecticii dintre motivat și nemotivat. Efectele de putere ale cuvântului sunt în relație de corespondență/ directă proporționalitate cu gradul lor de motivare. De aceea, sacrul este "spațiul în care acționează în mod deplin
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
proiect, semn, conceput de divinitatea creatoare, cuvântul profan ("fluviu"), de predilecție cel cu care operează ființa umană, și cuvântul sacralizat ("havuz") care valorifică germenul de sacralitate existent în cuvântul profan 49. Orizontul cuvântului sacru se caracterizează prin "prezența explicită a semnificatului", orizontul cuvântului profan prin întâietatea semnificantului, iar orizontul cuvântului sacralizat "se definește la intersecția planului de manifestare a cuvântului sacru cu cel al cuvântului profan"50. Așadar, etapele genezei puterii cuvântului sunt sacru → profan → sacralizat sau vrăjire → dezvrăjire → revrăjire 51
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
revrăjire 51. Am putea adăuga motivare→ arbitrar→ remotivare, remotivarea fiind rezultatul efortului de resemnificare pe care îl realizează autorul-onomaturg. Dacă Platon înțelege prin nume, atât numele unui lucru (clasă de lucruri) - referința (Bedeutung) lui Frege, cât și numele unui înțeles - semnificatul (signifié) lui Saussure, atunci este vorba de două feluri de relații în care intră numele: relația de denumire/denotare, instituită între nume și lucru, și relația de desemnare dintre nume și conceptul lucrului; relația de denumire este intermediată de relația
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]