1,406 matches
-
asupra denumirii, propunând numele de „teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian”. Motivația acestei redenumiri este, în cuvintele autorului, aceea de a renunța la termenul, „mult mai puțin clar, de liberalism.” [Sen, 1976, p. 218] footnote> (numele original, propus de Sen în cele două lucrări deja amintite), teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian și sub acela de paradox libertarian. Potrivit acestui rezultat, dacă agregăm preferințele minimal raționale ale cel puțin doi indivizi, preferința socială rezultată va fi irațională (ciclică) dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote Voi descrie, pe larg, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian și teorema de imposibilitate a libertarienilor compatibili în capitolul 2 și capitolul 2*. footnote>. La patru ani de la publicarea acestui rezultat, Gibbard (1974) arată că libertarianismul propus de Sen este inconsistent cu domeniul universal și că, pentru a obține un rezultat de imposibilitate, nu este necesară folosirea condiției Pareto slabă. Deși foarte importante, aceste rezultate reprezintă doar o mică parte a cercetării care s-a desfășurat în cadrul Teoriei Alegerii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1998), Mihara (1996), Kelly (1993), Campbell și Kelly (2003), Gibbard, Hylland, Weymark (1987), List (2002), Suzumura și Xu (2004). În ceea ce privește propunerea altor rezultate de imposibilitate în afara celor patru prezentate pe scurt mai sus, menționez următoarele lucrări: Mas-Colell și Sonnenschein (1972), Sen (1976), Ferejohn și Grether (1977), Kelly (1978), Schwartz (1982), Fishburn (1987). Studierea regulii majorității și a diferitelor forme pe care aceasta le poate lua a primit o atenție deosebită în cadrul paradigmei mai ales datorită faptului că este preponderentă în cele mai multe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1978), Schwartz (1982), Fishburn (1987). Studierea regulii majorității și a diferitelor forme pe care aceasta le poate lua a primit o atenție deosebită în cadrul paradigmei mai ales datorită faptului că este preponderentă în cele mai multe regimuri democratice. Indic aici următorii autori: Sen (1964), Sen (1966), Sen și Pattanaik (1969), Inada (1964), (1969), Pattanaik (1970), DeMeyer și Plott (1970), Fishburn (1970), (1971), (1977), Fine (1973), Dasgupta și Maskin (1995), (1998), Woeginger (2004), Miroiu (2004). În direcția analizării sistemelor de vot sau regulilor de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1982), Fishburn (1987). Studierea regulii majorității și a diferitelor forme pe care aceasta le poate lua a primit o atenție deosebită în cadrul paradigmei mai ales datorită faptului că este preponderentă în cele mai multe regimuri democratice. Indic aici următorii autori: Sen (1964), Sen (1966), Sen și Pattanaik (1969), Inada (1964), (1969), Pattanaik (1970), DeMeyer și Plott (1970), Fishburn (1970), (1971), (1977), Fine (1973), Dasgupta și Maskin (1995), (1998), Woeginger (2004), Miroiu (2004). În direcția analizării sistemelor de vot sau regulilor de votare alternative
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1987). Studierea regulii majorității și a diferitelor forme pe care aceasta le poate lua a primit o atenție deosebită în cadrul paradigmei mai ales datorită faptului că este preponderentă în cele mai multe regimuri democratice. Indic aici următorii autori: Sen (1964), Sen (1966), Sen și Pattanaik (1969), Inada (1964), (1969), Pattanaik (1970), DeMeyer și Plott (1970), Fishburn (1970), (1971), (1977), Fine (1973), Dasgupta și Maskin (1995), (1998), Woeginger (2004), Miroiu (2004). În direcția analizării sistemelor de vot sau regulilor de votare alternative la regula
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1988), Saari (1988) , (1996), (1999), (2000a), (2000b), (2006), Saari și Tătaru (1999), Risse (2005). O altă temă de cercetare care a primit o atenție importantă în cadrul paradigmei este relația dintre drepturile individuale și alegerea socială. Discuția a fost deschisă de Sen (1970a), (1970b) și continuată într-un număr foarte mare de lucrări, dintre care voi selecta câteva: Sen (1973), (1975), (1976), (1983), (1986), (1992), Ng (1971), Ramachandra (1972), Gibbard (1974), Bernholz (1974), Fine (1975), Seidl (1975), Blau (1975), Farrell (1976), Aldrich
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de cercetare care a primit o atenție importantă în cadrul paradigmei este relația dintre drepturile individuale și alegerea socială. Discuția a fost deschisă de Sen (1970a), (1970b) și continuată într-un număr foarte mare de lucrări, dintre care voi selecta câteva: Sen (1973), (1975), (1976), (1983), (1986), (1992), Ng (1971), Ramachandra (1972), Gibbard (1974), Bernholz (1974), Fine (1975), Seidl (1975), Blau (1975), Farrell (1976), Aldrich (1977), Breyer (1977), Breyer și Gigliotti (1980), Suzumura (1978), (1979), (1982), Gekker (1983), Wriglesworth (1985), Kelsey (1985
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe care preferința fiecărui individ o are în determinarea preferinței sociale. footnote>. Deși necesare, aceste aspecte nu ne oferă o imagine completă asupra paradigmei. Voi oferi, de aceea, două clasificări ale intereselor de cercetare în TAS, prima aparținându-i lui Sen, cea de-a doua, lui Seabright. În (1977b), Sen indica trei tipuri de agregări ale preferințelor individuale, studiate în cadrul Teoriei Alegerii Sociale; în primul rând, „deciziile de comitet: un comitet/comisie trebuie să selecteze din propuneri alternative de acțiune pornind
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferinței sociale. footnote>. Deși necesare, aceste aspecte nu ne oferă o imagine completă asupra paradigmei. Voi oferi, de aceea, două clasificări ale intereselor de cercetare în TAS, prima aparținându-i lui Sen, cea de-a doua, lui Seabright. În (1977b), Sen indica trei tipuri de agregări ale preferințelor individuale, studiate în cadrul Teoriei Alegerii Sociale; în primul rând, „deciziile de comitet: un comitet/comisie trebuie să selecteze din propuneri alternative de acțiune pornind de la viziunile diferite ale membrilor acestuia” [Sen, 1977b, p.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
În (1977b), Sen indica trei tipuri de agregări ale preferințelor individuale, studiate în cadrul Teoriei Alegerii Sociale; în primul rând, „deciziile de comitet: un comitet/comisie trebuie să selecteze din propuneri alternative de acțiune pornind de la viziunile diferite ale membrilor acestuia” [Sen, 1977b, p. 53]. În al doilea rând, „judecățile de bunăstare socială: o persoană dorește să judece dacă o anumită schimbare va fi mai bună pentru societate, în condițiile în care unii membri ai acesteia vor câștiga, în vreme ce alții vor pierde
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1977b, p. 53]. În al doilea rând, „judecățile de bunăstare socială: o persoană dorește să judece dacă o anumită schimbare va fi mai bună pentru societate, în condițiile în care unii membri ai acesteia vor câștiga, în vreme ce alții vor pierde”. [Sen, 1977b, p. 53]. În ultimul rând, „elaborarea de indicatori normativi: măsurarea venitului național, a inegalității, a sărăciei și a altor indicatori definiți având motivație normativă și încorporând comparații interpersonale realizate într-un mod simplu, accesibil” [Sen, 1977b, p. 53]. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în vreme ce alții vor pierde”. [Sen, 1977b, p. 53]. În ultimul rând, „elaborarea de indicatori normativi: măsurarea venitului național, a inegalității, a sărăciei și a altor indicatori definiți având motivație normativă și încorporând comparații interpersonale realizate într-un mod simplu, accesibil” [Sen, 1977b, p. 53]. În (1989), Seabright nota că „literatura formală în privința alegerii sociale este susceptibilă, ca toate sistemele formale, la o gamă largă de interpretări. În cea mai familiară formă a acestora, TAS se referă, în mod esențial, la constrângerile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anumită regulă de decizie socială funcționează sau predicția în privința modului în care acesta va funcționa. Din anterioarele se poate observa că, în dimensiunea lui științifică, demersul este unul a priorist. Cea de-a doua idee, extrasă din clasificările lui Fishburn, Sen și Seabright, asupra căreia voi insista, se referă la mulțimea de informație relevantă în cercetare. Aceasta este, pornind de la lucrarea lui Arrow din 1951, cea despre preferințe. Așadar, fie că dorim să formulăm o predicție în privința modului în care se
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rând, „de ce ar trebui să fie interesat un specialist în științe politice de rezultatele din teoria alegerilor sociale?”; în sfârșit, „cât de importante sunt distincțiile dintre discipline în ceea ce privește abordările de tip alegere socială?”. Le voi discuta pe rând. În (1970a), Sen nota încă din prefață: „teoria alegerilor colective aparține câtorva discipline. Economia este una dintre ele, dar nu singura. Într-adevăr, abordarea din această carte este fundamentată pe credința că problema nu poate fi discutată în mod satisfăcător în granițele economiei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai ales pentru economia bunăstării, teoria planificării și economia publică), subiectul este strâns legat de științele politice, în particular de teoria statului și teoria procedurilor de decizie. De asemenea, prezintă aspecte filosofice importante relaționate eticii și în particular teoriei dreptății” [Sen, 1970a, p. ix]. Cum lucrarea din care am citat acest fragment este una care poate fi încadrată în Teoria Alegerii Sociale, se poate concluziona că paradigma poate prezenta interes în egală măsură pentru economiști, politologi și filosofi. În aceeași direcție
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de bunăstare socială. Din punctul de vedere al filosofului, problema este văzută ca fiind una a dreptății distributive, iar miza este aceea de a găsi criteriul pentru alocările binelui social.” [Strasnick, 1976, pp. 241-242]. Voi oferi suport empiric afirmațiilor lui Sen și Strasnick anterior citate, printr-o clasificare a autorilor care au publicat rezultate importante în cadrul paradigmei.<footnote Criteriul pe baza căruia construiesc această clasificare este cel al departamentului în care lucrează (ori au lucrat) fiecare dintre autori. Informațiile sunt obținute
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cazul unora este vorba despre prezent, al altora, despre trecut. Relevant este doar că, atunci când au publicat rezultate semnificative în TAS, făceau parte din departamente de economie, științe politice, matematică sau filosofie. footnote> În departamentele de studii economice: Amartya K. Sen (Harvard University), Reiju Mihara (Kagawa University), J.S. Kelly (Syracuse University), D.E. Campbell (The College of William and Mary, Williamsburg), Walter Bossert (Vanderbilt University Nashville), John A. Weymark (Vanderbilt University Nashville), Aanund Hylland (University of Oslo), Kotaro Suzumura (Hitotsubashi University), Yonsheng
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
of Osnabrück), Ruvin Gekker (National University of Ireland), J.L. Wriglesworth (Queen Mary College, London), David Kelsey (University of Exeter), Murray C. Kemp (Macquarie University), Hans-Peter Weikard (Wageningen University), Irina Georgescu (Academia de Studii Economice). În departamentele de filosofie: Amartya K. Sen<footnote Motivul pentru care unii autori apar în două categorii este aceea că fac parte din mai multe departamente. Spre exemplu, A.K. Sen este profesor de economie și filosofie la Harvard. footnote> (Harvard University), Kit Fine (New York University), Mathias
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Hans-Peter Weikard (Wageningen University), Irina Georgescu (Academia de Studii Economice). În departamentele de filosofie: Amartya K. Sen<footnote Motivul pentru care unii autori apar în două categorii este aceea că fac parte din mai multe departamente. Spre exemplu, A.K. Sen este profesor de economie și filosofie la Harvard. footnote> (Harvard University), Kit Fine (New York University), Mathias Risse (Harvard University), Lorenz Krüger (University of Bielefeld), Sven Ove Hansson (Philosophy Unit, Royal Institute of Technology), Allan Gibbard (University of Michigan), Peter Vallentyne
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Duke University), David Austen-Smith (Departments of Political Science and Economics, Northwestern University), Adrian Miroiu (Școala Națională de Studii Politice și Administrative). Este, probabil, mai clar acum faptul că abordarea prezintă interes pentru mai multe discipline și că atât cuvintele lui Sen, cât și cele ale lui Strasnick nu au doar valoare normativă. Nu este vorba, așadar, doar despre faptul că, date fiind preocupările din cadrul paradigmei, atunci ar trebui să fie cazul ca economiștii, filosofii, politologii, matematicienii sau informaticienii să fie interesați
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
are un corespondent în prima parte a capitolului. Am notat-o, de aceea, cu „x”. Notațiile, definițiile și teoremele prezentate aici vor fi utile în înțelegerea celorlalte secțiuni ale abordării formale. Cele mai multe definiții sunt asemănătoare ca formă celor ale lui Sen (1970a) și Austeen-Smith și Banks (2000). footnote> [d<footnote Simbolurile se citesc după cum urmează: d = definiție, t = teoremă, l = lemă, e = exemplu, o = observație. footnote>.1.x.1*]: Există o mulțime finită a alternativelor X și o submulțime ( χ ) a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă și numai dacă este cel puțin la fel de bună ca orice altă alternativă din. Mulțimea alternativelor care sunt cele mai bune din S poartă numele de mulțime de alegere din S și este notată cu. [o.1.x.1*]: Așa cum Sen nota în (1970a), în privința mulțimii maximale și a celei de alegere, pot fi făcute două observații: în primul rând, o cea mai bună alternativă este și o alternativă maximală, însă nu și invers. În al doilea rând, pot fi vide
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
funcție de bunăstare socială (SWF) este o regulă de alegere colectivă f care ia valori în mulțimea ordinilor pentru societate, i.e. relații de preferință socială reflexive complete și tranzitive. [d.1.x.13*]: O funcție de decizie socială<footnote Distincție introdusă de Sen în (1970a). O funcție de bunăstare socială este și o funcție de decizie socială, dar nu și invers. Pentru demonstrație, a se vedea Seidl (1975). footnote> (SDF) este o regulă de alegere colectivă f, al cărei codomeniu este restricționat la acele relații
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferință socială. Diferența dintre cele două este aceea că funcțiile de decizie socială solicită tranzitivitatea preferinței sociale, în vreme ce funcțiile de decizie socială solicită doar aciclicitatea acestora. [t.1.x.1*]<footnote [t.1.x.1*] este lema 1*l din [Sen, 1970a, p. 16]. footnote>: Dacă R este reflexivă și completă, atunci o condiție necesară ca C(S,R) să fie definită pe X este aceea ca R să fie aciclică pe X. Demonstrație [t.1.x.1*]. Necesitate: Presupunem că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]