2,130 matches
-
fond C.C. al P.C.R. - Secția Administrativ-Politică, dosar nr. 12/1951 , f. 2-4. 17. 1951 noiembrie 24 - Hotărârea privind înființarea Universității serale de marxism-leninism din cadrul M.A.I. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN HOTĂRÂREA Nr. 1.445/1951 cu privire la înființarea Universității serale de marxism-leninism, pe lângă Direcția Generală Politică a M.A.I. Se aprobă înființarea unei Universități serale de marxism-leninism pe lângă Direcția Generală Politică a M.A.I. Tov. Bălteanu Mihail se eliberează din funcția de director al Direcției Cadre, Direcția Generală Politică a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
24 - Hotărârea privind înființarea Universității serale de marxism-leninism din cadrul M.A.I. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN HOTĂRÂREA Nr. 1.445/1951 cu privire la înființarea Universității serale de marxism-leninism, pe lângă Direcția Generală Politică a M.A.I. Se aprobă înființarea unei Universități serale de marxism-leninism pe lângă Direcția Generală Politică a M.A.I. Tov. Bălteanu Mihail se eliberează din funcția de director al Direcției Cadre, Direcția Generală Politică a M.A.I., și se numește în funcția de director al Universității. 24 noiembrie 1951 B.I.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
P.M.R.], chiabur; -clasa V B - Cojocaru Cecilia - nemembră, soție colonel, care avea două ordonanțe; -clasa V C - Ciobanu Lucian - exclus ca fost legionar; -clasa VI A - Dabija Ștefan - basarabean refugiat; -clasa VI C - Slăvescu Elena - expropriați Tg. Jiu. La Secția Serală: -clasa X B - Găman Sabin - exclus [P.M.R.]; -clasa IX B - Bujdujan Alex. - basarabean înstărit, refugiat; -clasa X A - Donțu Eugenia - basarabeancă, refugiată, prinsă cu falsuri de note în catalog; -clasa XI A - Gebeanu Leonid - basarabean, refugiat, exclus; -clasa XI C
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
la admiterea în învățământul superior să se mai facă diferențieri între fiii de muncitori, țărani, lucrători din aparatul de stat, militari, etc. Ținând seama de compoziția socială actuală a absolvenților școlii medii, precum și de numărul mare de absolvenți ai cursurilor serale din rândul muncitorilor, se poate aprecia că pentru concursul de admitere în învățământul superior din toamna anului 1962 din cei peste 45.000 de candidați, peste 60% vor fi muncitori, fii de muncitori și de țărani. Având în vedere cele
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
studiile medii. De asemenea, din totalul membrilor și candidaților de partid, 24.614 (1,80%) au școli de partid de 1-3 ani, 46.950 (3,41%) cursuri de partid de 3-6 luni, iar 24.755 (1,80%) universități și școli serale de marxism-leninism. În anul școlar 1964-1965 sunt încadrați în diferite forme de învățământ 1.207.000 membri și candidați de partid. Faptul că în partidul nostru există un număr însemnat de membri și candidați de partid care au absolvit diferite
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
7,5 Școală postliceală 12,3 5,5 17,4 Învățământ superior de 3 ani 14,9 17,3 13,1 Învățământ superior de 4 sau mai mulți ani - curs de zi 57,6 63,8 53,0 Învățământ superior seral sau f.f 7,0 9,4 5,3 Nedeciși 3,5 3,0 3,7 Total 100,0 100,0 100,0 Sursa: Andrei Novak, 1975. În analiza sa asupra relației dintre origine socială și educație, R. Boudon (1974
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
3,2 Învățământ superior de 3 ani 16,8 16,6 10,7 15,9 6,0 Învățământ superior de 4 sau mai mulți ani - curs de zi 46,5 53,7 67,4 62,0 82,0 Învățământ superior seral sau f.f 7,3 7,2 7,6 7,1 6,8 Nedeciși 4,4 3,3 1,7 4,4 0,4 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Sursa: Andrei Novak, 1975. Diferențele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Tipul liceului Real-umanist De specialitate Liceu 0,5 12,9 Școală postliceală 16,9 3,4 Învățământ superior de 3 ani 16,7 11,4 Învățământ superior de 4 ani sau mai mulți ani 60,3 52,4 Învățământ superiro seral sau f.f. 4,3 12,4 Nedeciși 1,3 7,5 Total 100,0 100,0 Sursa: Andrei Novak, 1975. Un sistem de învățământ organizat pe filiere și specializări diferite încă de la nivel secundar, așa cum era organizat și sistemul românesc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Trecut la „chiaburi”, tatăl a cunoscut pușcăriile vremii, inclusiv Canalul, iar fiul, după absolvirea a șapte clase primare în comuna natală, a fost obligat să-și câștige existența ca muncitor necalificat pe șantierul Rafinăriei Teleajen, urmând totodată și cursurile liceului seral din Ploiești, pe care l-a absolvit în 1955. Între 1955 și 1958 practică diverse îndeletniciri: croitor, dactilograf, laborant, librar, bibliotecar etc. Urmează, între 1962 și 1967, Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, perioadă în care
DIMITRIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
, Tudor (10.III.1948, Dumeni-Cernăuți), folclorist. După studii universitare de filologie și jurnalism (1965-1970) și studii muzicale urmate, la seral, la Chișinău (1965-1969), C. este, succesiv, conferențiar la Universitatea de Stat din Republica Moldova în cadrul Catedrei de teorie și practică a presei (1970-1977), șeful Secției de folclor și etnografie din Ministerul Culturii (din 1980), director în Ministerul Culturii (din 1980), director
COLAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286327_a_287656]
-
București - 27.I.1988, București), prozator. Este fiul Iuliei (n. Mihăilescu) și al lui Ion Berbecaru, funcționar superior la Banca Națională. Face gimnaziul și liceul (1938-1947) în București, urmează doi ani la Facultatea de Științe Juridico-Administrative, frecventând ulterior diverse școli serale și de reciclare pentru activitatea de contabil și administrator. Funcționează ca secretar la o școală a Ministerului Telecomunicațiilor (1952-1953), apoi se angajează contabil la gospodăriile agricole de stat din Ceptura, Dumbrăveni și Rupea (1953-1959). Între 1959 și 1962, lucrează ca
BERBECARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
Rațiunii, dedus din Carte, condus de școală și tradus prin ziare. Tipografii, intelectualii și pedagogii erau cei trei stîlpi ai mediului socialist, fiindcă acesta era trepiedul mediatic. Ce se găsea în "casa poporului"? O bibliotecă, un sediu de ziar, cursuri serale, o conferință. Există întotdeauna estrade, cărți și ziare. Dar axul central al transmisiilor s-a decalat, și odată cu el și acest ansamblu de sărbători, de titluri și de valori care dădeau cărții, învățătorului, savantului conferențiar al universităților populare o anumită
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
labe pe dușmanul de clasă. Caricaturizînd: cultura fără școală, în Franța, însemna dreapta. Școală fără cultură, e stînga. Cînd, sub Frontul Popular, organizatorii Expoziției din '37 au decis să pună legende explicative în josul simezelor, Acțiunea Franceză reclama pedagogi și cursuri serale (Pascal Ory), ca și Le Figaro, care cerea "televiziunea învățătorilor" în 1981. "Primar" e o înjurătură de dreapta. "Snob", una de stînga. Au existat republicani radicali înaintea școlii laice, dar n-am avut socialiști înainte ca anumiți maeștri să fie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fiindcă fusese așteptată apariția fabricilor și a proletarilor, revolta mătăsarilor ori a asociațiilor muncitorești. Acele trade-unions britanice și "Forța Muncitorească" nu sînt alfa și omega. O filantropie educativă nu s-ar fi născut decît în sînul universităților populare și cursurilor serale; dar fără un proiect de educație, socialismul s-ar fi mulțumit cu sindicatele și corporațiile. Or și-a creat partide pe următoarea credință: există un instinct de clasă, dar socialismul este o conștientizare. Instituția școlară nu e una de incubație
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pune stăpînire, într-un final, penibil, pe cultura textului. Alfabetizarea (care atinge pragul critic de 50% din populația bărbătească chiar înainte de Revoluția franceză), școala primară, ziarul și popularizarea sa, învățămîntul tehnic, apariția universităților populare și efracția în învățămîntul superior, cursurile serale și bibliotecile municipale tot atîtea etaloane pe calea acestei belicoase împroprietăriri. Și iată că tocmai în secolul în care înălțimile strategice ale textualului erau, în sfîrșit, cucerite de cei de jos, poziția literală își pierde brusc miza, ca urmare a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
talent de scriitor, (ntru c(t nu avea o limbă, (n care să se poată exprima (n chip original ș( (n spirit de creație literară, polemist totuși cu o argumentație masivă ș( primară, (n ton familiar ș( elementar al cursurilor serale sau al (ntrunirilor socialiste, luminată de o robustă credință reformatoare, cu obiective exclusiv sociale..." (Lovinescu, 1940: 280-281, vol. II). Dur, sec, neiertător, dar după c(teva r(nduri, Lovinescu (l acceptă contre coeur pe Gherea drept (ntemeietorul criticii rom(nești
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
primului așezământ de Învătământ politic al PCR În martie 1945 urmează cu câteva zile instaurării primului guvern prosovietic la București (6 martie 1945). Sub denumirea de „Universitatea Muncitoarească a Partidului Comunist din România”, această școală funcționează numai pe baza cursurilor serale, ceea ce indică numărul redus de cadre de care dispunea partidul. Durată cursurilor este repede extinsă la doi ani, iar denumirea instituției se schimbă, devenind Școală Superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu” de pe lângă CC al Partidului Muncitoresc Român (PMR), după numele lui
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
recrutare devenite din ce In ce mai selective. Accelerarea mobilității prin studiile universitare și democratizarea socială a elitelor s-au oprit pe la Începutul anilor ’70, pentru că apoi să intre În declin. La fel ca și În cazul altor țări estice, numărul studenților la cursuri serale și la cele prin corespondență (fără frecvență) a scăzut constant În RDG după 1970. La fel, efectivele generale ale studenților au Început să scadă după 1971. În paralel, o politică foarte selectivă, bazată pe identificarea precoce a „aptitudinilor” - au Început
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
III.1982, Iași), poet. Este fiul Anei (n. Vultur) și al lui Nicolae Rusu, agricultori. Urmează primii ani de școală în satul natal. În timpul celui de-al doilea război mondial, la paisprezece ani, devine copil de trupă. Face liceul la seral și, ulterior, se înscrie la Conservatorul din Iași. După doar un an se îmbolnăvește și este nevoit să se retragă. Întors la Băița, lucrează în 1949 și 1950 ca secretar de plasă la Teaca, ulterior fiind ofițer la Ministerul de
RUSU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]
-
de învățămînt superior, cursurile de zi. Articolul 2 Ministerul Învățămîntului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale vor prezenta, în termen de 60 de zile, propuneri de reglementare a repartizării în producție a absolvenților instituțiilor de învățămînt superior, cursurile de zi și seral. PREȘEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE ION ILIESCU -------------------
DECRET-LEGE nr. 14 din 10 ianuarie 1990 privind abrogarea reglementărilor referitoare la repartizarea în producţie a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior, cursurile de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106806_a_108135]
-
sufletele noastre, / Dați-mi mâna să unim adolescențele noastre [...] / Să mergem pe drumul mare, să cântăm pe marginea mării / Cântecul cel nou al lumilor noi, al vastei noastre sincerități refulate”. Sunt prezenți cu versuri Ștefan Baciu (Călătorii, Tristeți mici, Interior seral, Amintiri), Horia Ghiea (Pan, Moarte ș.a.), Teodor Constantin, Felix Baldovin și Adrian Tudor, care mai scrie proză (Carnet, text unde proclamă: „Vreau să trăiesc prin mine însumi și nu prin alții”), ca și Horia Tudor ș.a., iar cu eseuri și
STILET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289931_a_291260]
-
și publicist. Este fiul Sofiei Savin (n. Bibire) și al lui Emil Savin, învățători. Face cursul primar la Bibirești, apoi învață la Parincea și în comuna Sărata, toate localități din județul Bacău. Urmează liceul la Bacău (1955-1958), absolvit la curs seral în Târgu Ocna (1960), în răstimp efectuând un stagiu disciplinar de calificare în meseria de strungar la Întreprinderea de Utilaj și Transporturi din Bacău. Student la Institutul Pedagogic din Bacău, se transferă la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I.
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
în comuna natală, după care urmează o școală profesională de pe lângă Șantierul Naval din Turnu Severin, obținând calificarea de sudor. Lucrează la Șantierul Naval și la Uzina de Vagoane, apoi ca bibliotecar la Hidrocentrala Porțile de Fier; în paralel frecventează liceul seral. Între 1967 și 1972 este student la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. Redactor la publicația „Cărți noi”, în 1975 este angajat pentru o scurtă perioadă la Biblioteca Națională și până în 1989 funcționează ca redactor la
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
, Damian (2.IX.1935, Fometești, azi Rugetu, j. Vâlcea - 19.IX.1994, Timișoara), poet, prozator și publicist. Este fiul Anei (n. Comănac) și al lui Damian Ureche, muncitor forestier. A urmat cursul seral la liceele „Moise Nicoară” din Arad și „Constantin Diaconovici-Loga” din Timișoara, Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1966-1974) și cursuri de ziaristică la București. După o perioadă în care a lucrat ca tăietor de lemne la pădure și
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
II.1934, Lunca Pașcani, j. Iași - 21.IX.1986, București), prozator. Este fiul Ruxandrei (n. Iftimie) și al lui Petrache Vârlan, muncitor la CFR. Urmează școala primară în satul natal, apoi, la Pașcani, o școală profesională (1945-1948) și liceul la seral (1948-1952). După ce face armata (1954-1956) intră la Școala de Ofițeri a Ministerului de Interne de la Băneasa. Ca ofițer de securitate, parcurge ierarhia militară până la gradul de colonel. Și-a luat doctoratul în filosofie în 1979 cu teza intitulată Specificul negației
VARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]