911 matches
-
spre a purcede tot mai departe pe calea muncei, a civilisațiunii și a măririi, am semnat acest document de vecinică amintire"1877. În numărul apărut la 10 septembrie 1895 săptămânalul Constanța anunța faptul că, joi, 14 septembrie 1895, "se va serba inaugurarea celei mai mărețe lucrări de artă ce s-a făcut pe Dunăre de optsprezece secole încoace, a podului Regele Carol I"1878. Autorii articolului precizau că "după una mie șapte sute nouăzeci și patru de ani" de la construcția podului peste
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bulgari sunt copiii răsfățați ai României"2256, fapt pentru care "bulgarilor de aici le merge mai bine decât celor din principat"2257. La 29 iunie 1898 publicația Vocea Dobrogei din Constanța anunța că "zilele acestea, în orașul nostru, se va serba inaugurarea bibliotecii universale fondată de tinerimea care alcătuiește cercul literar "Ovidiu""2258. În cuprinsul acestui articol se arăta că "primele apeluri lansate de membrii cercului "Ovidiu" către librarii din țară pentru mărirea bibliotecii au găsit un ecou sincer în inimile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
școlii. Corul elevilor a cântat Imnul regal, iar comandantul străjer a dat raportul. Luni, 22 noiembrie. Comunicatul 87 al Curții Regale înștiințează că, în această zi, Carol și Mihai au luat dejunul la Principesa Elisabeta. 2 decembrie 1937. S-a serbat jubileul de 25 de ani de la înființarea Uniunii Federațiilor Sportive din România (UFSR). Mihai participă alături de tatăl său, regele Carol al II-lea, la Te Deum-ul de la biserica Boteanu și apoi la marele dejun prezidat de rege, care a avut
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
păcătosul” crâsnicul Picu Pătruț, din Săliștea Sibiului, la 1842. Simeon Florea Marian <endnote id="(141)"/> și, după el, Tudor Pamfile <endnote id="(112)"/> au refăcut istoria și legenda Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, numit „Sf. Ioan de vară” și serbat la 24 iunie ( Înlocuind astfel importanta zi a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul), spre deosebire de „Sf. Ioan de iarnă”, ținut la 7 ianuarie. El a devenit „Patronul Bucovinei”, dar era celebrat - prin pelerinaje În masă la Suceava - de toți creștinii, din toate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
frumoasă"152. Au fost și persoane prea puțin atinse de importanța momentului, care au văzut în acest ordin doar o altă sarcină birocratică. Direcțiunea unei școli de fete din București raporta, de pildă, că "ziua de 24 ianuarie s-a serbat la această școală numai prin vacanță, deoarece circulara publicată în Monitorul Oficial a specificat numai pentru școlile secundare și primare, nu și pentru cele profesionale în care nu se predă cursul de Istorie. Altfel ne-am fi conformat și noi
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
serbare pentru ziua de 24 ianuarie. Neprimindu-se nici un ordin în consecință nici acum, precum nici în anii precedenți n-am socotit-o ca o serbare școlară (s.a.) după cum a fost instituită ziua de 10 Mai și care s-a serbat întotdeauna, conform rapoartelor anterioare (s.n. C.M.)"154. La Iași, acțiunile aniversare organizate de școli au prilejuit o adevărată manifestație populară. După adunarea elevilor și profesorilor la biserica Talpalari, pentru Te-Deum, coloana a defilat, cu drapelele în frunte, până în Piața Unirii
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ștefan", unde profesorul Gr. Buțureanu ținea o cuvântare înflăcărată. Descriind greutățile învinse de români până "au ajuns să facă dorita Unire", oratorul s-a descătușat, "în aplausele școlarilor și a imensului public, exprimându-și dorința să putem cât de curând serba Unirea tuturor celor care vorbim dulcea și frumoasa limbă românească"156. Toate relatările despre eveniment notau participarea intensă a locuitorilor, impresionați de spectacolul oferit: "străzile erau literalmente înțesate de lume [...] entuziasmul școlarilor electrizase până și pe heteroclita populațiune din a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
minimală a calendarului. De exemplu, prefectura comunica primăriei de Iași că "aniversarea zilei de 24 Ianuarie se va serbători anul acesta în ziua de 10 Mai"179 (sic!). Cumulul omagial atribuit zilei de 10 Mai deși în același an se serbase deja, separat, și ziua de 24 ianuarie sugerează un efort de a delimita cumva noua unire fața de aceea din secolul trecut, dar și de a plasa simbolul unității (ca și pe cel al independenței) tot sub emblema monarhiei 180
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ideea stabilirii definitive a aniversării unirii pentru ziua de 10 mai. După amânarea celebrării unui deceniu de la marea unire, s-a anunțat că ceremoniile "se vor desfășura cu fast în ziua de 10 Mai 1929, urmând ca apoi să se serbeze la fiecare 10 Mai, odată cu celelalte mari sărbători ale poporului român"181. Cu toate acestea, discursul oficial nu se regăsea decât parțial în practicile curente 182. Un alt dosar de rapoarte, de această dată doar din județul Iași, contura cu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a implanta sărbătorile naționale în noile teritorii ale regatului. Recomandările erau insistente: "rog pe membrii corpului didactic a lua din timp toate măsurile ca ziua de 24 ianuarie st.v. (6 februarie st.n.), Sărbătoarea Unirii tuturor Românilor, să fie serbată cu mare pompă (s.n. C.M.)"200. S-au făcut controale speciale, ca să se verifice aplicarea dispozițiilor. Un exemplu ar fi cel efectuat la școala din "satul Coșernița, jud. Soroca", la 6 februarie 1920, "pentru a asista la serbarea națională Unirea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s.n. C.M.)"201. Ca urmare a unei alte inspecții, în satul Unchitești (jud. Soroca), s-a notat în procesul-verbal: "fiindcă mâine 24 Ianuarie st.v. (6 Februarie st.n.) este serbătoare națională Unirea tuturor Românilor, dl învățător va căuta să serbeze această zi cu mare pompă, va ține o conferință populară în care să le arate importanța acestei mari serbări Tot atât de mare ca și serbătoarea învierii Domnului (s.n. C.M.)"202. Deși se insista asupra echivalenței simbolice dintre 24 ianuarie și Marea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
erau toate șansele ca 1 decembrie 1918 să rămână în memoria contemporanilor ca un reper istoric major. La un an de la eveniment, sărbătoarea s-a reluat pe tot cuprinsul țării, cu entuziasm și puțină precizie: "la fiecare școală s-a serbat astăzi ziua de 1 decembrie, sărbătoare Națională a Unirei țărilor surori. Autoritățile au fost închise"210. Programul publicat anterior vorbea despre "aniversarea unirei cu Transilvania", pentru care aveau să se organizeze "serbări la fiecare școală"; mai precis, elevii urmau a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ordin circular al comandantului garnizoanei din Iași către primăria orașului nota: "Duminică 10 Mai 1925 fiind aniversarea Proclamării independenței României 1877, Proclamarea Regatului Român 1881, Comemorarea și Aniversarea Unirei principatelor 1859 și Unirea Tuturor Românilor (reîntregirea neamului 1918) se va serba prin oficierea unui Te-Deum la Sf. Mitropolie la orele 10,30 și defilarea în Piața Unirei" (DJANI, fond Primăria Iași, dos. 11/1925, f. 22). În 1928, se preconiza ca "între 10 și 17 mai să se sărbătorească împlinirea a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de la realizarea unirei tuturor provinciilor românești cu patria mamă" (Ibidem, dos.11/1928, f. 8), ceea ce nu s-a mai realizat. Practic, aniversarea celor zece ani de la unire a fost decalată pentru anul următor. 181 Vezi Alipirea Ardealului se va serba la 10 mai, în "Opinia" de vineri 23 noiembrie 1928, p. 3. Totuși, autoritățile au dispus acțiuni și pentru data de 1 decembrie, când toate școlile trebuiau să participe dimineața la "Te-Deum-urile ce se vor oficia la biserici, în prezența
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
142 f.-v.). Și din alte rapoarte reiese sentimentul unei serbări confecționate "la comandă". Un dascăl care vorbise sătenilor despre importanța evenimentului amintea de "unirea tuturor Românilor, ce ne era dat ordin ca o dată cu serbarea de 10 Mai să se serbeze (s.n. C.M.)" (vezi raportul semnat de învățătorul Teodor Păduraru, de la școala din Valea Oilor, com. Bălțați, în Ibidem, f. 105 v.). 184 Unele documente au fost foarte explicite în acest sens, notând că, "după terminarea programului, elevii au fost puși
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
are loc o intensă activitate diplomatică în vederea re cunoașterii Guvernul român trimite la Belgrad 2 ofițeri, pe colonelul Cerchez și pe căpitanul Boldescu ca să constate starea armatei serbe. Prezența acestor doi ofițeri dă loc la demonstrațiuni și la comentarii, presa serbă scrie articole entuziaste și în aer începe să miroase a iarbă de pușcă. „revista“ la teatrul național La Teatrul Național criză. Sala n-a mai fost acordată lui M. Pascaly, ci unei Societăți de actori care coprinde pe cei mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Se crede că nu e bine a pune afară un ciubăr sau vas întors cu gura spre sat și fundul spre casă, că apoi acea casă va fi vorbită de rău. Ciudă Ziua Minunii arhanghelului Mihail, Ciuda [6 septembrie], o serbează sătenii ca să nu cadă în primejdii. Cînd se bate cineva în ziua de Ciuda, are să fie mînios tot anul. Ciupercă Se crede că dacă cresc toamna tîrziu ciuperci pe imașe, în anul viitor va fi multă roadă în săcară. Ciur
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ardei de pe un pieptene. Joi Poporul ține toate joile de la Paști pînă la a noua săptămînă, cre zînd că ar fi păcat să lucreze în aceste zile. Joile de la Paști pînă la Sf. Onufrie [12 iunie] de după Dumineca Mare se serbează de românii de loc, de bărbați și femei, căci atunci nu torc, nici zolesc*, ca să fie feriți de zloți*. Joile după Paști se prăznuiesc pînă la înălțarea Domnului, ca să nu strice grindina țarinei. j Joile de după Paști nu se ară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă însă oile, pe timp moale, vor începe a mînca cu poftă și iuțeală e semn că vremea are să se înăsprească în curînd. Pentru a preîntîmpina vremi grele La Dumineca Mare se înfrumusețează casele cu ramuri de tei și se serbează, pentru zloți [noroc la bani]. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Se crede că nu e bine a rupe călinele înainte de Ziua Crucii, căci la din contra, vor fi curînd geruri. Cînd cad negurele și țin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu e bine a rupe călinele înainte de Ziua Crucii, căci la din contra, vor fi curînd geruri. Cînd cad negurele și țin mult, pune o tivdă în foc, că pier. A doua și a treia zi după Sf. Petru o serbează sătenii ca să fie feriți de zloată și grindină. Cînd plouă tare și vrei să steie, să pui un topor afară în ploaie cu ascuțișul în sus și să zici: „Cum stă toporul acesta cu ascuțișul în sus, așa să steie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
român Înțelege rostul acestei zile, nu lipsește nici această idee ș...ț: „Sărbătoarea cați s-o ții; așa o fost rânduit de la Început, să fie zile lucrătoare și altele de sărbătoare: șase zile să lucrezi, iar a șaptea s-o serbezi”. Datorită acestui semantism dual al sărbătorii, ea poate fi privită, În ultimă instanță, și ca o practică destul de profană pe care o Întâlnim atât de frecvent În viața comunităților premoderne, Încărcată Însă cu semnificațiile spirituale profunde pe care omul tradițional
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Biserica, obosită de luptă, se văzu silită să cadă la Învoială. Primi În noul calendar multe din sărbătorile pe care poporul stăruia să le păstreze din cultul străvechi, dar le boteză altfel. A păstrat sărbătoarea, adică ziua În care se serba ceva din cultul păgân, dar alungă numele zeului căruia sărbătoarea Îi era consacrată și Îl Înlocui cu un eveniment de esență creștină.” De pildă, În locul sărbătorii Părinților, zi când părinții se adunau ca să cinstească moșii și strămoșii, a fost instalată
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
plin că se raportau la lumea românească sau ruteană ca la una bizară, foarte impregnată de superstiții și străină lor, datorită codurilor comportamentale specifice -, membrii adunării comitatense au ținut să transmită la vârf imaginea unor neofiți ciudați și ignoranți, ce serbau anual, În chipuri curioase, o grămadă de praznice bisericești neînsemnate. Această imagine a țăranului român, al cărui primitivism se exprimă prin sărbătorile sale excentrice și Încărcate de superstiții, nu va rămâne Însă, exclusiv, un apanaj al poziției de clasă asumate
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
începu să alerge înaintea lui. Pe drum, din tot ce-i spunea călăuza, doctorul își dădu seama că domnul Rouault trebuie să fie un gospodar din cei mai înstăriți. Își rupsese piciorul, în ajun, seara, întorcîndu-se de la un vecin unde serbase Boboteaza. Nevastă-sa-i murise de doi ani. Nu avea pe lîngă dînsul decât pe domnișoara lui, care-l ajuta să țină casa. G. Flaubert, Madame Bovary În opinia lui Maurice Blanchot, povestirile lui James "sunt construite pe o axă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cele două state surori s-au terminat și, fără a fi fost condamnat vreodată, Boby a beneficiat de amnistia generală.) În loc să-i descurajeze evenimentele atât de potrivnice, Julia și Boby s-au dorit și mai mult. Exact când și-a serbat cea de a treizeci și opta zi de naștere, domnișoara Julia Zimberlan a avut parte de cel mai dorit cadou: Boby a obținut viza și a putut să vină și s-o ceară de nevastă. Evenimentul a fost celebrat la Casa de
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]