486 matches
-
a ființelor. Vedem că limbajul lor este foarte diferit de cel al științei. Aceasta nu cunoaște muzica decât prin sunete, lungimi de undă, măsuri, acustică. Arta vede miraculosul melodiei, melancolia sau veselia cântecului, cadența îndrăcită a ritmului. A face o serenadă este cu totul altceva decât a ține o conferință la un congres. Morala este cunoașterea binelui și a răului. Ce este corect? Cum să acționăm într-o anume circumstanță sau în alta? Principii, legi, imperative, idealuri ne răspund acestor întrebări
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ceri. Mai încolo, o familie numeroasă, pe ale cărei personaje le identificai ușor, fără să te epuizezi în vreun complicat exercițiu de imaginație: ea, o englezoaică cu bani, îl găsise pe el, italianul perfect, arătos și gata oricând de-o serenadă, și repede îi făcuse trei copii, care se agitau acum în jurul mesei. Păreau fericiți cu toții, deși, din când în când, peste privirea lui mai trecea, ca un nor, dorul de zilele cu serenade, dar doar pentru o clipă, ca mai
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
perfect, arătos și gata oricând de-o serenadă, și repede îi făcuse trei copii, care se agitau acum în jurul mesei. Păreau fericiți cu toții, deși, din când în când, peste privirea lui mai trecea, ca un nor, dorul de zilele cu serenade, dar doar pentru o clipă, ca mai apoi ochii să-i surâdă puștoaicei de vreo trei ani care îl tot trăgea de marginea tricoului. Mi-a plăcut, stând la masa de alături, o cămașa din in, lungă, de un alb
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
șasea mișcare; Claudio Monteverdi: Psalmul laudate Dominum; Franz Schubert: Rosamunde; P.I. Ceaikovski: Scena și dansul reginei din Lacul Lebedelor; Antonio Vivaldi: Anotimpurile; J.S. Bach: Preludiile; F. Chopin: Valsurile; Pietro Mascagni: Cavaleria Rusticană. → Relaxare L. van Beethoven: Simfonia pastorală; F. Schubert: Serenada; F. Liszt: Vis de dragoste; V. Papatanasiu: Apocalipsul animalelor; P.I. Ceaikovski: Lacul lebedelor: J.S. Bach: Fantezie în sol minor; J. Strauss: Voci de primăvară; C. Saint-Saens: Simfonia pentru orgă nr. 3 în do minor; Pentru relaxare se recomandă, de asemenea
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Simfonia italiană; Ravel: Rapsodia spaniolă; P.I. Ceaikovski: Simfonia nr. 6. → Combaterea stărilor de distonie neurovegatativă și a nevrozei astenice W.A. Mozart: Mica sereandă; Simfonia nr. 41. → Stimularea entuziasmului J. Haydn: Simfonia nr. 85; M. Ravel: Daphnis și Chloe; Toselli: Serenada. → Mărirea puterii de concentrare J.S. Bach: Concertele brandenburgice. → Înlăturarea melancoliei L. van Beethoven: Simfonia a IX-a; C. Saint-Saens: Carnavalul animalelor; J. Brahms: Concertul nr. 2 pentru pian, partea a 3-a, opus 83. → Pentru copii W.A. Mozart: Concertul
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
au dat Al. Kirițescu, Valeriu Mardare, Mircea Ștefănescu. Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, icoană dramatică a mahalalei, se mai reprezintă. Un industriaș teatral este Mircea Dem. Rădulescu, imitator al lui V. Eftimiu, fără poezia lui, căutător de decoruri fastuoase. Serenada din trecut (epoca Petru Cercel), Petroniu, Bizanț au atras publicul, ultima dealtfel printr-un tablou de epocă destul de interesant. Un succes extraordinar, pe deplin meritat, a avut comedia Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, de fapt un "mister" și unica
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dramaturg, V. își face debutul în 1977 cu piesa istorică Se adună vremile (Vlad Țepeș), scrisă în colaborare cu Remus Nastu și jucată la teatrele din Brăila și Reșița. Vor urma, în 1980, două încercări de comedie, tributare poncifelor epocii: Serenadă pentru Eva (satiră a birocratismului, reprezentată la Teatrul de Stat din Arad) și Eclipsa. Marcat de servituțile conjuncturii politice este și Izvorul, „episod dramatic în 44 de scene” (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București), al cărui subiect este plasat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
scenarii a Studioului Cinematografic „Al. Sahia” și la secția de limbă spaniolă a Redacției emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (1954-1989). Debutează în „Tribuna poporului” (1944). După câteva traduceri realizate în colaborare cu Paul B. Marian, publică singur traducerea romanului Serenada de James Cain (1945). Colaborează cu povestiri, schițe umoristice, recenzii, interviuri, traduceri ș.a. la „Contemporanul”, „Flacăra”, „La Roumanie d’aujourd’hui”, „Tribuna României”, „Cinema”, „Luceafărul”, „România literară”, „Licurici”, „Urzica”. Multe dintre cărțile lui M. sunt repovestiri ale unor povești, basme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
Hans Fallada, Banii nu fac nici două parale, București, 1942 (în colaborare cu Paul B. Marian); Gian Dauli, Căruțe în noapte, București, 1942 (în colaborare cu Paul B. Marian), Frescolino, București, 1943 (în colaborare cu Paul B. Marian); James Cain, Serenada, București, 1945; Martha Albrand, Nu ne predăm, București, 1945; John Steinbeck, Tortilla, București, 1945 (în colaborare cu Paul B. Marian); B. Traven, Răscoala spânzuraților, București, 1945; Lewis Carroll, Alice în țara minunilor, București, 1946; Graham Greene, Destine încrucișate, București, 1946
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
face dorită. Un timp a fost credincioasă postelnicului, dar a început să răspundă celor ce-i făceau ochi dulci. Un tânăr calemgiu de la visterie (funcționar) s-a simțit fermecat de frumoasa grecoaică și a început s-o cucerească, făcându-i serenade cu lăutari. Postelnicul devenise tot mai bănuitor și a hotărât s-o spioneze pe Duduca cu ajutorul slujitorul său de încredere, Dinu Păturică. L-a trimis în casa Duducăi ca băiat de casă. Experimentata Duduca îi deconspiră intențiile de spionaj ale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
tema Renașterea culturală a Europei, la care răspund personalități din lumea întreagă: Heinrich Mann, Upton Sinclair, Kasimir Edschmid, F. T. Marinetti. Poezia aparține mai multor registre estetice, de la tradiționalism la modernism. Colaborează cu versuri Leon Feraru (Trecutul mort), G. Bacovia (Serenada muncitorului), Camil Baltazar, Agatha Grigorescu-Bacovia, Mihail Celarianu, Sergiu Dan, C. Pajură (C. Papacostea), Emil Dorian. Publică proză Ion Călugăru (Mortul în concediu), I. Peltz (Stradă de război), G.M. Zamfirescu (Bariera), Ioan Slavici (Robia omului), Ion Pas. Studii și articole semnează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288535_a_289864]