3,380 matches
-
nu se va mai numi niciodată statuie - îmi șopteam destul de emoționat-pentru că o să fie tatuată cu dâre dubioase, cu mâzgălituri provenite de la lipituri. Nu vor mai putea fi puse precis, vreodată în vitrinele servantelor, ci ascunse undeva, tot într-un sertar, ca să nu mai fiu obligat niciodată să dau relații unor musafiri, despre ceea ce mi s-a întâmplat cândva. Viitoarea soție n-o să le dea în mod cert, importanță, mai ales că materialul din care fuseseră concepute, nu era nici măcar un
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
prin care era pus să aleagă sau să plătească contravaloarea obiectelor lipsă, sau să părăsească definitiv localitatea, Gerard rămase fără cuvinte. La riposta lui, cum că lista pe care o semnase în ziua precedentă fusese absolut goală, funcționarul scoase din sertar lista cu constatarea efectuată, semnată inclusiv de Gerard. În loc să fie goală, lista avea înșirate câteva obiecte: Material cortină catifea 5 m pătrați în valoare de...lei; tablou acuarelă donație Tabăra de pictură, în valoare de... lei și un clește mops
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
sufletul deoarece cineva va primi acel zâmbet și ne va răspunde în același fel. Un zâmbet poate face mare diferență în viața noastră. Am punctat un pic despre acest minunat lucru, care este zâmbetul, deoarece majoritatea l-am uitat prin sertarele prăfuite de amărăciune. Consider un handicap sau mai bine spus o boală urâtă, lipsa zâmbetului de pe buze, nu costă nimic să zâmbești, este totul gratis și inepuizabil și nici nu poți ști vreodată cine se va îndrăgosti de zâmbetul tău
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
de ce. Să fi fost un simplu om plictisit de veșnica monotonie a zilelor? Unul care-a suferit prea mult și voia să uite? Ori poate un criminal bântuit de mustrările de conștiință? Știi, ieri am descoperit Într-un colț de sertar, sub o latură ușor desprinsă, un fragment de bilet de avion, pe care Încă se văd data și numărul zborului. Se pare c-am sosit la Lyon cu doar câteva zile Înainte de-a cere procedura. De ce-aș fi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
prinseseră viață... — Ce?! — O prostie, Îți zic. E un scriitor de mâna a treia și ăștia n-au milă de personaje. A dat căutare și m-a găsit. Am Încercat să mă strecor la cuprins, Între două virgule, sau În sertarul de jos al unei litere B, dar a trimis un BACKSPACE după mine care era gata-gata să mă curețe. — Vai, dragul meu... — E atât de paranoic, Încât și-a scris singur și cronicile de pe copertă. Când se referă la El
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
acceptînd teza mincinoasă că odată cu Ceaușescu s-ar fi inaugurat o perioadă a "comunismului de omenie" și că, automat, toate ticăloșiile totalitarismului roșu din România ar cădea numai în seama etapei Dej, a fost categoric devansat. Totodată, conceptul "literaturii de sertar", privit oblic ori de-a dreptul contestat de unii comentatori, căpăta astfel o eclatantă confirmare. (Va urma)
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]
-
să lucreze într-una. Fără existența acestor fragile însăilări de pagini n-ar exista scriitori, ci simpli funcționari ai scrisului. Nu-mi imaginez creația total ruptă de inevitabila boemă a unei publicații literare, fără sticla de băutură ivită miraculos din sertarul "redactorului de serviciu", fără scrumierele debordând de chiștoace de țigări ieftine, fără coșurile de hârtie frecvent răsturnate, în care poți să găsești nu arareori texte mai bune decât cele trimise la tipar. Când, în 1981, am fost angajat corector la
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
aflate mai sus, că nu pomenește defel scopul acelei călătorii. De altminteri, chiar domnul Roatiș consideră că "interesantă este lipsa însemnărilor despre avatarurile pe care trec, probabil, la Sighet". în ce mă privește, lucrând la o carte și umblând la sertarul cu fișe de documente și lucrări ale unor autori cu nume ce încep cu litera S, dând întâmplător peste textul lui N. Steinhardt și tentat să-l citesc am fost cucerit, mai ales, de tonul dezinvolt și uneori șăgalnic al
Primim by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9212_a_10537]
-
farfurioară, ca pe un mic trofeu, ceașca plină cu ceai, ceea ce nu o Împiedică să observe Îngrijorată: — Vai! Ați căzut cumva? Sunteți plin de praf pe genunchi... Pentru Naggie Waks săptămîna Începu, de asemenea, cu o mare surpriză. Scotocind prin sertarele lui Bill, În căutarea vreunei bancnote rătăcite, dădu peste o carte pe ale cărei coperte roșii spre mov, titlul era scris cu litere galbene, groase și consta din următoarea Întrebare: Ce face un sexolog În pat? Primul răspuns care-i
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
așa cum le găsește - se simțea părtașa misterioasei lui ocupații, ceea ce, Într-un fel, Îi reda Încrederea În sine. Căci, cu aceeași ocazie, Îl și verifica. Răsfoia cărțile, citea cîte o hîrtiuță găsită din Întîmplare, căuta În buzunarele hainelor și În sertare, numai calculatorul nu-l deschidea, fiindcă nu știa parola. Astfel descoperise fotografia aceea din sertarul biroului, jumătatea aceea de fotografie - și atunci inima Începu să-i bată cu putere. Cineva o tăiase În două. Clasica fotografie alb-negru din semi-profil, pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Încrederea În sine. Căci, cu aceeași ocazie, Îl și verifica. Răsfoia cărțile, citea cîte o hîrtiuță găsită din Întîmplare, căuta În buzunarele hainelor și În sertare, numai calculatorul nu-l deschidea, fiindcă nu știa parola. Astfel descoperise fotografia aceea din sertarul biroului, jumătatea aceea de fotografie - și atunci inima Începu să-i bată cu putere. Cineva o tăiase În două. Clasica fotografie alb-negru din semi-profil, pe care tinerii și-o fac În ultimele săptămîni ale stagiului militar, ca să aibă o amintire
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
abia se născuse. Temîndu-se că, prin descoperirea ei, frauda o enigmă, presimțind În această descoperire ceva interzis, primejdios, simțea totodată o mare neliniște care izvora din sentimentul că, În continuare, orice e posibil. De aceea puse fotografia la loc, În sertarul uitat descuiat, străduindu-se să o așeze exact În poziția În care o găsise. Ceea ce părea să nu-i fi reușit prea bine, căci la puțină vreme după ce se Întoarse, Vic veni În bucătărie, unde Christina se ascunsese ca Într-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
neutru, calm, aproape indiferent, dar care-i produse Christinei, tocmai de aceea, teribile mustrări de conștiință; Își adună umerii și se făcu mică pe un taburet, ca și cum ar fi fost cuprinsă deodată de frisoane de frig. Despre fotografia descoperită În sertar n-au mai discutat niciodată după aceea. Iar Christina știa că nu va mai găsi niciodată sertarul acela descuiat - dar acest lucru nu o deranja defel, cum nu o deranja nici parola pusă pe computer. Se mulțumise cu presupunerea că
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
adună umerii și se făcu mică pe un taburet, ca și cum ar fi fost cuprinsă deodată de frisoane de frig. Despre fotografia descoperită În sertar n-au mai discutat niciodată după aceea. Iar Christina știa că nu va mai găsi niciodată sertarul acela descuiat - dar acest lucru nu o deranja defel, cum nu o deranja nici parola pusă pe computer. Se mulțumise cu presupunerea că Vic nu era un simplu ofițer de rang inferior, șef al unui depozit de carburanți. Nu Îndrăznea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îndîrjire ceva, mînat pesemne de pasiunea lui pentru mineralogie. Christina Își repeta cu atît mai insistent această explicație cu cît credea tot mai puțin În ea. Fiindcă nu Îndrăznea să se gîndească la altă explicație. Din ziua cînd descoperise În sertarul lui fotografia acelui tînăr, jumătatea aceea de fotografie, știuse că viața lor are să se schimbe; avea acum dovada că Vic era complet deosebit de toți ceilalți bărbați și, În afară de faptul că asta o făcea să-l iubească și mai mult, Îi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
subtilitate, generalul reuși să abată atenția soldatului inamic către niște tablouri de pe pereți, reprezentînd mental diferitele ramificații ale eului. În momentul cînd la fereastră apăru elicopterul pilotat de colonelul Pruritanal, soldatul Încă mai aduna șaibe și bani mărunți dintr-un sertar. Generalul Smith păși cu eleganță peste pervazul ferestrei deschise și urcă fără efort În elicopter, ca și cum ar fi trecut printr-o membrană, În timp ce colonelul Pruritanal striga la el să nu-și uite parașuta. „Am un singur defect: știu că sunt
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Încurcătură, constatînd că nu-și amintea precis unde le pusese. Începură să caute printre casetele audio de pe servantă și de pe măsuță, apoi sub servantă, sub măsuță și sub masa de biliard, În dormitor, În bucătărie și În toate dulapurile și sertarele ieșite În cale, pînă ce, obosiți și demoralizați, se Întoarseră În Încăperea de unde plecaseră. Totuși, perspicacitatea maiorului Smith nu se dezminți nici de această dată. La momentul potrivit, ridică triumfător mîna cu vîrful degetului țintit spre tavan. Ca orice idee
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
furase“ pe Pablo și, Împreună cu el, subiectul romanului aceluia grozav pe care avea de gînd să-l scrie... Și Închise brusc, fără să mai salute. Complet gol, cu părul În sfîrșit pieptănat și mîinile cuminți pe lîngă corp, Întins În sertarul de zinc al frigiderului. Cu nasul lui arogant aruncat, ca de obicei, În sus. CÎndva, În anii de liceu, Îl asigurasem că va fi un nou Rilke. N-a fost să fie. Două luni mai tîrziu, așteptam Împreună cu Pablo la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să știu odată. — N-am auzit nimic din ce mi-ai spus, sînt străin complet de ce mi-ai propus, nu ne cunoaștem decît din auzite. Pentru asta, uite-ți cadouașul, luptătorule, îi spune Comandantul scoțînd ceva la iveală dintr-un sertar al biroului, și cu asta, basta. — Două grenade? face Regizorașul ochii cît cepele, îți bați joc de mine? se răstește privind la mîinile Comandantului, care se joacă între degete cu bulgărașii verzi. Nu încape vorbă c-a vrut să vă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Gulie diagnosticul, va trebui s-o coasem, altfel nu o să se cicatrizeze, foarte bine voluntarule, zice Dendé, că eu m-am săturat să tot fac pe mama răniților, ia-l tu în primire, adaugă și dispare în spatele tejghelei, deschide un sertar și începe să caute într-o cutie de plastic ustensilele necesare. Nici urmă de vreun ac, asta-i tot ce avem, trebuie să ne descurcăm cu astea, spune scoțînd la iveală un ghemotoc de ață și un cui. — Tîrnăcop o să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
lui Roja de pe bulevardul Dacia, cazinoul de lîngă intrarea Michelet și barul restaurant al lui Timișoara din Lahovari. Între timp Angelina mai uita de bosumflare, se ridica de la locul ei și încerca să facă ceva util. Începea să cotrobăie prin sertarul în care aduna tot felul de nimicuri și, pînă să dea de lama subțire pe care o căuta, se înțepa în acele de cusut, se julea în șurubelnițe, se zgîria în desfăcătorul de conserve, dar nu scotea nici măcar un icnet
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
roiul, să nu te mai prind azi pe-aici că e de rău. Se execută, se echipează la chibrit ca un adevărat soldat și, fără să mai pună nici o întrebare, o tulește afară. Încep să scormonesc prin dulapuri, să răstorn sertarele cu fundul în sus, să mișc fiecare obiect de la locul lui. Așa se întîmplă cînd ești nevoit să faci totul în pripă, lucrul pe care-l cauți ți-e sub nas, dar nu-l zărești decît după ce îți pierzi toată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dar cu siguranță că asta vine din receptor. Îl văd pe Gillman Într-un colț lîngă chiuvetă cum ridică ceașca mea cu Hearts și gesticulează spre ceainic cu mîna liberă. — Shirley, spun eu concis. Verific dacă mai am Kit-Kat În sertar. Încă mai am cîteva. — Bruce... trebuie să te văd. Trebuie să vorbim. Îi fac lui Dougie un semn Încurajator cu degetul mare de la mînă. — Despre ce? — Trebuie să te văd. Te rooog... Pizda a luat-o razna cu mine. — Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
de știre amândurora, să sperăm că n-a fost o încercare adevărată. Ai găsit pastilele? Nu mă gândisem la asta. Am început căutarea, am mutat din loc cărți și hârtii, am golit scrumiere, am răsturnat grămezi de lenjerie, am deșertat sertare, pășind tot timpul peste picioarele lui Georgie. Am răscolit patul răvășit și am căutat sub perne. Întorcându-mă și văzând-o pe Georgie acolo și zărind pentru o clipă fața concentrată a lui Honor, m-am întrebat în ce coșmar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Încă un Stadtbahn, de data aceasta cu un tărăboi infernal, care se dizolvă Încet În Îndepărtare, după care Dora se așeză pe pat. Atât am putut să disting, pentru că arcurile patului gemură sub greutatea ei. După o scurtă pauză, verifică sertarul noptierei de lângă pat - Își căuta probabil țigările de rezervă, pe care le ținea acolo. Se pare că nu le găsea, căci se ridică și se duse În cealaltă parte a camerei. Mai Întâi trase sertarul comodei cu un sunet Înfundat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]