1,273 matches
-
dacă bebelușul nu ar fi chinuit. Habar nu am cât timp va mai trebui să stea în apă. Mă uit în sus la soare și mă rog să rămână pe cer. — Hainele! cântă eunucul-șef Shim în stilul lui afectat. Servitoarele îl șterg repede pe Tung Chih și îl îmbracă, însă copilul e atât de obosit, încât adoarme imediat. Arată ca o păpușă din cârpe. Dar ceremonia e departe de a se fi încheiat. După ce cada este golită de apă, Tung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și că pruncul nua avut o greutate normală la naștere. Nuharoo e redusă la tăcere, dar nu se predă. Tung Chih începe să strănute. Incapabilă să mă mai stăpânesc, mă duc la cadă și le împing la o parte pe servitoare. Îl iau pe Tung Chih și alerg înăuntru. Ceremoniile și festivitățile continuă la nesfârșit. În toiul lor, un grădinar descoperă o păpușă fetiș îngropată la mine în grădină. Pe pieptul acesteia sunt inscripționate două caractere negre care înseamnă „Tung Chih
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pot invita pe copilă să stea la mine o vreme și să petreacă timp cu fratele ei vitreg. An-te-hai mi-a zis că fetei i s-a spus că mama ei a plecat într-o lungă călătorie, iar eunucilor și servitoarelor li s-a poruncit să păstreze secretă moartea doamnei Yun. Fata va afla adevărul în cel mai crud mod cu puțință: din bârfe, de la rivalele doamnei Yun care doresc să o vadă pe copilă suferind. Nuharoo vine neanunțată la miezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a mă calma. Tung Chih se oprește și se întinde spre tavă. Mă simt de parcă eu aș fi pe masă, și nu obiectele. Am nevoie brusc să merg în camera de toaletă. Ies în mare grabă din sală și izgonesc servitoarele înainte ca ele să mă poată urma. Așezată pe vasul de toaletă, respir adânc de câteva ori. Durerea din partea dreaptă a capului s-a întins acum și în cea stângă. Mă ridic și îmi clătesc mâinile și fața cu apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
abordată situația, iar Su Shun și prințul Kung sunt liderii taberelor aflate în opoziție. — E prea mult din partea lor să ceară o audiență, zice Hsien Feng. Nu le voi permite barbarilor să vină la Peking. Obișnuita procesiune de eunuci și servitoare intră cu ceaiul. Sunt cu toții îmbrăcați magnific. De câte ori mă plimb prin grădină, nu simt decât puterea și gloria care mă înconjoară. Până și greierii de pe aleile grădinii au ceva nobil în ei; sunt grași, verzi și mai robuști decât aceia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
părul lui moale și negru și îi aranjez coada. Îmi doresc să-l pot învăța pe Tung Chih să fie puternic. Vreau să știe că pacea nu trebuie luată niciodată ca pe ceva de la sine înțeles. El e dezmierdat de servitoare, obișnuit să vadă lângă patul său femei frumoase. Mă doare să-l aud pe Tung Chih spunând că vrea să ajungă la fel ca tatăl său când va fi mare - cu frumuseți drept tovarăși de joacă. Cu câteva zile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
urmă, s-a raportat un caz de furt în Orașul Interzis. Nimeni nu a mărturisit fapta și nu au existat suspecți evidenți. Ancheta mi s-a încredințat mie. Simțeam că eunucii au un amestec, deoarece cineva trebuia să mute lucrurile. Servitoarele nu puteau ieși dincolo de porți fără permisiune. Am suspectat, de asemenea, membri ai familiei imperiale. Ei știau unde erau bunurile. Pe măsură ce investigațiile avansau, bănuiala mea s-a dovedit corectă: concubinele se înțeleseseră cu eunucii să împartă profitul. S-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a-i lua ce avea în jurul gâtului, și mâinile pentru ce avea pe degete. Eu, una, m-am asigurat că mă îmbrac cât mai simplu cu putință. Nuharoo mi-a spus că rochia mea, pe care o luasem de la o servitoare bătrână, mă făcea să arăt dizgrațios. Vorbele ei m-au făcut să mă simt mai în siguranță. Când am încercat să-l îmbrac și pe Tung Chih la fel, Nuharoo s-a supărat: „Pentru numele lui Buddha, este Fiul Cerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Chih. În loc să mă susțină, Curtea o roagă pe Nuharoo să „supravegheze comportamentul meu exagerat“. Mă întreb dacă Su Shun se află în spatele acestei cereri. Acum, Tung Chih nu mai are nici o problemă să-mi răspundă de față cu eunucii și servitoarele. E priceput la cuvinte. Uneori vorbește foarte sofisticat pentru un copil de cinci ani. Zice: „Ce josnic din partea ta să-mi negi firea!“ sau „Sunt un animal înzestrat!“, ori „E o greșeală că mă pui la culcare ca să te joci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
prin noroiul bătut de ploile repetate. Pentru prima oară în viața ei, Nuharoo a pierdut controlul asupra machiajului său. De furie, ea dădea vina pe slujnicele care cărau oglinda, prea obosite ca să o mai țină nemișcată. Îmi era milă de servitoare. Oglinda cât o fereastră era prea mare și prea grea pentru ele. Potrivit iscoadelor, trecătorile mișunau de bandiți. Mă îngrijoram în legătură cu ceea ce ar fi putut să aducă viitorul în ora următoare. Sub acoperirea ploii putea să atace oricine. Deoarece astrologul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
paturi sunt încălzitoare din ceramică, așa că ne punem hainele la uscat. În clipa în care Tung Chih vede că ligheanele sunt pline cu apă, Nuharoo țipă de bucurie, apoi oftează: — Asta e, cred că va trebui să mă spăl fără servitoare. Se dezbracă nerăbdătoare. Este prima oară când o văd goală. Trupul ei de culoarea fildeșului este o minunată operă a Cerului. Are un corp zvelt, cu sâni ca merele și picioare lungi, netede ca jadul. Spatele drept se curbează într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a unui Faulkner și Steinbeck, mulți împărtășesc și astăzi acest scepticism. Camil Petrescu l-a admirat pe Proust. Dar ce este într-adevăr superior, aici, este arta naratorului care se exercită cu aceeași magie și când descrie țărani sau lăptărese. Servitoarea Franșoise este poate, după Swann, cea mai reușită figură din opera sa. Nivelul de conștiință al baronului Charlus se reduce în ultimă instanță la strategia complicată a unui salonard, iar gândirea sa nu este superioară celei unei mahalagioaice vorbărețe. Ca
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
să am o viață lungă, spuse una dintre femei. Ce fel de viitor voi vedea? Să fie oare acesta sfârșitul clanului Seniorului Shingen? Călugărița, care era mătușa lui Katsuyori, fermecătoarea fată, care era nepoata lui Shingen, soțiile membrilor clanului și servitoarele lor - toate erau înecate în lacrimi, ținându-se unele de altele pe când plângeau sau strigându-și copiii. Ace de păr din aur și alte podoabe rămâneau în drum și nimeni nu se ostenea măcar să le ridice. Cosmeticalele și bijuteriile erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
aici să mă ajutați cu pregătirile. Femeia aceea încă nu avea douăzeci de ani și totuși nu-și pierdea simțul bunei cuviințe, nici chiar în fața morții. Era senină ca apa unui eleșteu, iar Katsuyori se simți dojenit de calmul ei. Servitoarele plecară, dar se întoarseră curând, cu o ceașcă nesmălțuită și o ploscă de sake, pe care le puseră în fața lui Katsuyori și a fiului său. Se vedea că soția lui fusese destul de prevăzătoare ca să se pregătească din timp pentru acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în alte vremuri. — Tsuchiya! Tsuchiya! strigă Katsuyori. — Stăpâne? — Asist-o. Dar soția lui Katsuyori nu așteptă lama valetului, ci-și apăsă propriul jungher drept în gură, în timp ce recita sutra. În clipa când trupul soției lui Katsuyori căzu înainte, una dintre servitoare începu să le încurajeze pe cele rămase în urmă: — Doamna noastră a plecat înainte. Nici una dintre noi nu trebuie să întârzie în a o însoți pe drumul morții. Cu aceste cuvinte, femeia își dezgoli gâtul și căzu de propriului ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mai poată privi în față. „Vă rog, ocupați-vă numai de protejarea mamei soacre. Nu vă gândiți la mine. Și, oricât ați regreta că părăsiți ceva în urmă, nu vă lăsați preocupați de bunurile materiale.“ Astfel le încurajase Nene pe servitoare și pe toți membrii personalului, în timp ce înaintau, cu deznădejde, pe drumul spre răsărit. Castelul Nagahama era mărginit la apus de lacul Biwa, zona din miazănoapte era controlată de clanuri dușmane, iar ce se petrecea pe drumul spre Mino era neclar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o prietenie care niciodată nu pusese preț pe obligații sau pe prefăcătorii. Soția lui Inuchiyo trase șnurul care-i ținea mânecile și se instală ea însăși în fața scândurii de tăiat din bucătărie. Era bucătăria întregului castel și lucrau acolo nenumărate servitoare, bucătărese și chiar funcționari. Dar Doamna Maeda nu era o femeie care să nu știe cum să prepare o mâncare savuroasă cât ai bate din palme. Atât în ziua aceea, cât și în cea dinainte, îi îngrijise ea însăși pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
-n banca mea“. Înălțătoare versuri, care simbolizează perfect psihologia mioritică a poporului acesta. Că ar trebui să-mi văd de treabă ,ca orice gospodar care își ține pe lângă casă și-o nevastă cu toate că mașina de spălat, mâncarea la comandă și servitoarea filipineză, au fost inventate de ceva vreme, dar eu am ajuns să constat că o nevastă este un lucru util și tolerabil, mai ales pe timp de criză. Mi-a mai zis prietenul acesta al meu, că uneori cele aduse
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Stomacul mi se lamenta în surdină - nu luasem decât o îmbucătură de mâncare toată ziua, iar nervii mei făceau o larmă prea mare din cauza combinației dintre tirada lui Vivian și întâlnirea cu părinții lui Randall - dar, ca la semnal, o servitoare îmbrăcată cu o uniformă scrobită s-a materializat cu o tavă cu aperitive. Am luat, recunoscătoare, o bucată de pepene învelită în prosciutto. La fix. Dacă nu băgam ceva în stomac, nu mai rezistam până la cină. Tatăl lui Randall nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
rezistam până la cină. Tatăl lui Randall nu se încurca deloc cu prepararea paharelor de vodkă. — Nu, mulțumesc, Carlotta, a refuzat Lucille, fără să arunce nici măcar o privire către tavă. — Nici eu nu vreau, a urmat-o ca un ecou Randall. Servitoarea a așezat tava de argint între mine și domnul Cox, care a înfulecat fericit vreo câteva mini-tarte cu crab. Sunt delicioase, am spus eu luând o a doua tartă. Domnul Cox a clătinat din cap. — Încearcă și pateurile cu somon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mândrie că ea a mai compensat dezavantajele condiției lui Cristian, pentru că are, cum spuneau ei, „origine sănătoasă”: provine dintr-o familie dezavantajată social Înainte de război, ceea ce, În noile condiții, a devenit un atu. Eu cred că mama ei a fost servitoare În casa Dobrotă, pentru că era la curent cu prea multe. Dar, dacă vrei să Înțelegi situația din țara aceea, pe care tu te Încăpățânezi s-o numești a mea, gândește-te la India. Te naști Într-o castă și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
așa, blazonul... » «Cum să cadă blazonul de unde este?», a replicat poeta. Doamna X, neînțelegând, Îi ceruse să explice. Poeta: «Simplu: și doamna cutare și domnișoara cutărescu și bătrâna doamnă cutăreanu - și Dvs., doamnă, sunteți doamne, vă permiteți să faceți pe servitoarele. Eu sunt țărancă: nu-mi permit să lucrez, În exil, cu mâinile... » ȘCOALA Într-adevăr, tata abia Începuse, nu-și permitea. Școala, În jurul căreia tot dăduse târcoale, neîndurându-se să o părăsească (până se făcuse prea târziu) fusese acel ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Nu, purtase costumul ăla cu două săptămâni înainte. Atunci poate costumul de dominatoare? Nu, îl folosise numai o dată cu James, iar el, spre deosebire de ceilalți iubiți din trecut, nu fusese tocmai încântat. În care caz, rămânea costumul vechi și de încredere de servitoare franțuzoaică. După ce a îndesat restul hainelor și accesoriilor în sac, Julia și-a abandonat halatul pe podea și și-a tras pe ea o pereche de chiloței tanga negri. Apoi și-a prins corsetul cel negru și s-a strecurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
nostru este să vă facem plăcere. Julia, complet dezbrăcată, cu excepția ciorapilor și a pantofilor cu toc, stătea călare pe el. Părul îi cădea pe umeri în valuri răvășite, dar teribil de sexy. —N-am mai văzut de mult costumul de servitoare franțuzoaică. Uitasem ce tare mă excită, a rânjit James jucându-se leneș cu unul dintre sfârcurile femeii. — Avem de ales între ăsta și costumul de asistentă și, dacă aduc aminte corect, doctore, n-au trecut decât două săptămâni de când m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cunosc deloc. Majoritatea femeilor ar fi încântată să-și permită luxul să stea acasă cu copiii, fără să aibă nici un fel de griji financiare. — Da? Ei, eu nu sunt ca majoritatea femeilor, i-a replicat Julia indicându-i costumul de servitoare, care zăcea șifonat pe podea. Nu poți să le ai pe toate. Nu? James a părut întristat de gândul ăsta. — Deci, ce vrei să spui? Că numai pentru că am o soție plină de imaginație sexuală, o soție foarte excitantă, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]