4,219 matches
-
unei case, lemnul care constituia acoperișul. Este unul dintre cuvintele moștenite în limba română din fondul preroman, dacic, întâlnit astăzi în nume de râuri (Argeș, Argel, Argeluța) și ca toponime - județul Argeș, Curtea de Argeș etc.). Dintre locuințele sau amenajările gospodărești folosite sezonier, ne vom opri asupra stânei, cea mai veche locuință sezonieră, care cuprinde întreg locul pe care e instalată stâna și dependințele ei (strunga, celariul, terenurile, bordeiele). Termenul „stână” este folosit de toți românii, atât din dreapta, cât și din stânga Dunării, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moștenite în limba română din fondul preroman, dacic, întâlnit astăzi în nume de râuri (Argeș, Argel, Argeluța) și ca toponime - județul Argeș, Curtea de Argeș etc.). Dintre locuințele sau amenajările gospodărești folosite sezonier, ne vom opri asupra stânei, cea mai veche locuință sezonieră, care cuprinde întreg locul pe care e instalată stâna și dependințele ei (strunga, celariul, terenurile, bordeiele). Termenul „stână” este folosit de toți românii, atât din dreapta, cât și din stânga Dunării, dar și de vecinii noștri, fără să-i știm cu precizie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de toți românii, atât din dreapta, cât și din stânga Dunării, dar și de vecinii noștri, fără să-i știm cu precizie originea, însă este posibil să fie autohton, preroman sau preslav. Stâna, ca mod de organizare a producției și a vieții sezoniere la luncași, a fost descrisă de Olimpia Bădăluță: „Crâmpeie din povestea venirii bejenarilor bucovineni pe valea pârâului Dunavăț, le-am ascultat în multe seri, din primăvar și până toamna târziu, când, copil fiind, eram duși de către părinți la stână. Stâna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe pământ, peste care se întindea un țol. Când era frig, ciobanii dormeau în cojoace. Pe noi, pe copii, ne înveleau cu un țol de lână, de cânepă sau de cordele. Nu-mi aduc aminte dacă erau perne ...” Fiind amenajări sezoniere, cu un scop bine definit, stânele nu s-au putut grupa și să dea naștere la așezări stabile - sate. Nici târla ca loc împrejmuit și neacoperit, unde se odihnesc vitele sau oile în timpul pășunatului, care a luat locul stânei (stâna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la vite, la câmp și oriunde era nevoie. Faptul că între Fruntești și Filipeni este amintită moșia Sălașele nu înseamn neapărat că acolo, în zona unde este cătunul Rusești care ține de Fruntești, erau sălașe de țigani. Sălaș înseamnă locuință sezonieră, loc de adăpost și găzduire, dar și adăpost pentru animale.43 Toponimul Sălașele este amintit în două documente de la sfârșitul secolului XVII-lea în legătură cu vânzarea unor părți din moșia Filipeni care aparțineau unor răzeși din Fruntești (Petru și femeia lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
văile Berheciului și Dunavățului, apăreau, dacă le-am fi privit de sus, ca niște decupaje din covorul verde al pădurii. Am văzut că, pentru perioada secolelor VXI d.Hr., forma principală a locuinței a constituit-o bordeiul semiîngropat și coliba sezonieră, mai mult adăposturi decât locuințe, care presupun un anumit grad de confort. Locuința adăpost nu presupune nici cunoștințe, nici efort prea mare, putea fi abandonată fără regret, nu era o pierdere prea mare și trebuie să fi avut la origini
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
confecționate casele, materiale folosite în mare parte și astăzi, sunt cele cunoscute: lemnul, lutul, huma, lutul galben, stuful, paiele, chirpiciul, cărămida, tabla, țigla, dranița, piatra, cimentul și toată gama de materiale folosite în noile construcții, după 1989. Exceptând locuințele improvizate, sezoniere, vom spune că pe o temelie de piatră se așeza o structură de lemn, de formă rectangulară (pătrată sau dreptunghiulară). Lemnul era de „pe loc”, adică din locul unde s-a început defrișarea pădurii, era prelucrat sumar, cojit, folosit cât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îl practicau constant 23, ei reprezentau adevărate tezaure vii, cum aveau să fie denumiți. 24 Pe termen lung, tocmai acești cunoscători ai meșteșugului, percepuți azi, ca tezaure vii , în împrejurări economice favorabile, au putut să reia practicarea meșteșugului, permanent sau sezonier, sau să-l transmită la rândul lor. Astfel, aceștia reprezintă exact verigă care a asigurat până în zilele noastrei continuitatea acestei îndeletniciri. Grijă de a păstra artă și practica olăritului( a meșteșugurilor în general) s-a manifestat însă și în preocupărilre
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
a doua zi, când începea o nouă zi de lucru, îmi puneam întrebarea „Oare ce film a rulat?" ... Nu am fost adeptul acestui gen de distracție. Puținele cărți luate cu mine sau cele procurate din dotarea bibliotecilor, sau noii prieteni, sezonieri, pe care nu-i puteam refuza spre a nu se interpreta, toate acestea se numărau printre posibilitățile de așa-zisă „culturalizare" accesibilă. Și totuși, am iubit mult viața cu frumusețea ei, cu locurile minunate cu oamenii și obiceiurile lor. Pe timpul
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
ale Amitei Bhose: Proverbe și cugetări bengaleze, Radha și Krișna, de Chandidas, traducere din bengali, Maree indiană. Interferențe culturale indo-române, Eminescu și India, Proza literară a lui Eminescu și gândirea indiană, Eminescu și limba sanscrită, Dialoguri cu Amita Bhose, Sărbători sezoniere din India, Manual de limba sanscrită, vol. I. Carmen MUȘAT-COMAN director editorial www.edituracununidestele.ro office@edituracununidestele.ro aprilie 2011 București Referință Bibliografică: AMITA BHOSE / Carmen Mușat Coman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 105, Anul I, 15 aprilie 2011
AMITA BHOSE de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361137_a_362466]
-
că pământul era roșcat ca și când ar fi fost unul argilos. Totuși culturile erau frumoase pentru că exista sistemul de irigație care funcționa din plin. Doamna Bonte a condus foarte bine WV PUNTO familiei și ne-a adus la viitoarea mea reședință sezonieră, în deplină siguranță. Trebuie să remarc că m-a surprins plăcut faptul că treceam prin niște simple sate unde casele erau mari, predominând cele cu un etaj, dar erau și cu două și existau multe supermarketuri moderne cu nume de
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
culturală Teatrul orașului Tr Severin, lansa un prospect pentru strângerea unui fond de 2 500 000 lei necesari terminării localului 150. Putem concluziona deci, că deși în oraș nu funcționează în această perioadă un teatru dramatic permanent, ci doar trupe sezoniere și vremelnic teatre de varietăți, interesul localnicilor pentru spectacolul de teatru continuă să se manifeste. În această perioadă, poetul severinean Leontin Iliescu scria piesa O crimă socială, în 1901151, iar Ștefan Bodiu traducea Fata lui 204 Simion de Guy de
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
cu țurțuri de gheață. Doar puiul de lebădă mai era acolo captiv și plângea în strânsoarea gheții, însă glasul său era din ce în ce mai slab. Deodată, cățelușa Molda, o corcitură maidaneză, cu picioarele scurte și strâmbe, ce se pripășise pe lângă clădirea bufetului sezonier al ADRAS- ului , auzi țipătul de disperare al puiului de lebadă și alergă repede la malul apei. Apoi făcu imediat calea întoarsă și lătră la ușa paznicului, zgârâind tocul ușii cu ghearele, pentru a-i atrage atenția acestuia să iasă
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
nu puneai mentă în ceai mă priveai doar intens trimițând flacăra ochilor tăi să aprindă focul sub ceaun nu vorbi acum e și flacăra mea acolo NELINIȘTE (lui Petru M. Haș) prietenul meu - poetul - purta barbă îngălbenea copacii cu vorbe sezoniere și parfumat tutun de pipă făcea reverențe mulate pe falduri mondene bea stele aparențe muguri prietenul meu - poetul - scotea apă pentru setea noastră de iluzii c- un poem prin iarba căruia treceam în pantaloni albaștri desculță într-o dimineață oarecare
PESCAR HOINAR (POEME) de DACINA DAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350283_a_351612]
-
sec al VI - lea a fost construită încă o biserică închinată Sf. Ap. Și Ev. Ioan. Spre sfârșitul epocii bizantine, orașul a început să intre în declin, iar spre sfârșitul sec. al XI - lea a decăzut complet. Doar colibele pescarilor sezonieri ridicate pe ruinele lui mărturiseau despre o mică așezare pe locul fostului oraș. Această stare de fapt a continuat până la sfârșitul sec. al XIX - lea, când regiunea a fost cumpărată de către Patriarhia Greacă de la Ierusalim în colaborare cu monahii franciscani
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
basmelor populare. Originea sărbătorii Ziua de Măcinici își are originea într-un ritual al credințelor străvechi prin care se celebra începutul anului agrar la hotarul dintre cele două anotimpuri, iarna și primăvară. Tot în această zi se sărbătorea și înnoirea sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia care, conform tradiției, se transformă în stana de piatră și, prima zi a Moșilor care sunt prefăcuți în cenușă pe rugul funerar. Ce sunt măcinicii? Măcinicii sunt reprezentați de spiritele moșilor și strămoșilor
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
să stați la străini, când avem neamuri?” Așa rezolvă tata să ne și gătească mătușa (că tot fusese bucătăreasă) și avea și mai multă încredere că nu facem prostii și suntem supravegheate. Cică aveam și-un verișor...era angajat atunci, sezonier, ca salvamar. “Pot să stea fetele în camera lui, că el nu prea vine, decât atunci când mai schimbă hainele”, încuviință mătușa. Era o femeie mică de înălțime (dacă îi ajungea unchiului meu până la cot), mai în vârstă bine decât el
LA MALUL MĂRII NEGRE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366754_a_368083]
-
semnificație aparte în sufletul său. Pentru el, la fel ca și pentru mulți alți români împrăștiați oriunde pe cuprinsul acestei planete rotunde - însă nu atât de primitoare pe cât s-ar dori, de fapt - pentru a munci din greu, patria adoptivă sezonieră nu înseamna deloc, iată, ceea ce denumim generic și cu iz de superioritate vădită cultură. Nu, cultura nu era un concept de referință pentru nimeni în această ecuație ambiguă a supraviețuirii. Banul singur reprezenta centrul fundamental al descinderii lor forțate pe
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
cu țurțuri de gheață. Doar puiul de lebădă mai era acolo captiv și plângea în strânsoarea gheții, însă glasul său era din ce în ce mai slab. Deodată, cățelușa Molda, o corcitură maidaneză, cu picioarele scurte și strâmbe, ce se pripășise pe lângă clădirea bufetului sezonier al ADRAS- ului, auzind țipătul de disperare al puiului de lebadă, alergă repede la malul apei, apoi făcu imediat calea întoarsă și lătră la ușa paznicului, zgârâind tocul ușii cu ghearele, pentru a-i atrage atenția, determinând-ul să iasă
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
care au rezistat anilor de tranziție. Un caz fericit de transformare din întreprindere agricolă socialistă în întreprindere capitalistă profitabilă este SC AGRIMAT Matca. Asta deși în 2006, din cauza faptului că nu mai reușea să găsească în România forță de muncă sezonieră de care este mare nevoie în livezi, Gavrilă TUCHILUȘ a predat 240 de ha de livezi la ADS. Cea mai mare problemă încă de înființarea societății a fost organizarea și exploatarea celor 5 mii de hectare ale unității. Din 1990
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cuvintele-nflorite nu-n flori ci-nflorite în crepuscule de nimb, însemnând cu zimți luminători viața, pot scrie biografiile artiștilor. Florile acestea nu sunt sezoniere, istoria culturii și artelor unui neam le este anotimpul, n-au ani, tinerețea necurmată le e singura vârstă! N-au preț, frumusețea nemuritoare le e marca neprețuită ! Multe ar fi scăderile printre paginile zisei prese în care se încearcă fără
ANCA ŢURCAŞIU. FRUMUSEŢE UMANĂ ŞI HAR RAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352226_a_353555]
-
belgian era roșcat ca și când ar fi fost unul argilos. Totuși culturile erau frumoase pentru că exista sistemul de irigație care funcționa din plin. Doamna Bonte a condus cu pricepere Wolsvagen Punto al familiei și ne-a adus la viitoarea mea reședință sezonieră, în deplină siguranță. Trebuie să remarc faptul că m-au surprins plăcut satele belgiene, unde casele erau mari, predominând cele cu unul sau chiar și cu două etaje și că existau multe supermarketuri moderne cu nume de firme internaționale. Casa
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
iunie 2009), Filiala nr. 2 „Paul Păltănea” (pe 15 ianuarie 2013, de Ziua Culturii Naționale), în colaborare cu Primăria Municipiului Galați; Biblioteca Estivală (pe 15 iunie 2013, cu prilejul comemorării lui Mihai Eminescu, în Parcul Central cu același nume), filială sezonieră de vacanță, realizată în colaborare cu sprijinul municipalității, care oferă servicii de informare, lectură și loisir pe un program prelungit, între orele 9.00 - 21.00, de luni până vineri, iar duminica între orele 8.oo - 13.00... Am fost
BIBLIOTECA ESTIVALĂ „V. A. URECHIA” DIN GALAŢI – LOCUL IDEAL ÎN PERIOADA VACANŢEI COPIILOR ŞI ADULŢILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353884_a_355213]
-
curajul să se întoarcă la ai lor... Mai e câte unul-doi, care au făcut blestemății mari... Familia nu-i mai vrea. Cu ăștia e altceva! De ăștia, se feresc toți! Și ei, ăștia ''ai străzii''! Dar pe stradă, ăia sunt ''sezonieri''! Fac tot felul de blestemății și dacă stau pe drumuri și atunci, poliția îi ia la pușcărie... Nu stau mult. Ies, iar fac ceva, iar la pușcărie, iar pe stradă... Iarna, se aranjază toți! Fac ce fac și se mută
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
din Ploiești ca muncitor necalificat. Astfel că prin martie am plecat la gostatul din Valea Călugărească unde am muncit toată vara anului 1957. Toamna am intrat la secția Vinalcool pentru campania de toamnă a vinificației. Câștigam destul de bine însă doar sezonier. Astfel că am plecat la unchiul meu la Turda cu speranța că îmi voi găsi un loc de muncă pe acolo. Întâmplarea a fost că nu am mai ajuns la Turda ci la școala profesională de mineri Zlatna. Și astfel
ALEGEREA MESERIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358827_a_360156]