3,800 matches
-
ținta ei, dar trebuie să mergem în direcția pe care o credem cea justă. • Oamenii văd lumea că pe o piramidă fatală și se înghesuiesc inauntru-i, pentru a ajunge cât mai sus, înspre varfu-i; drept pentru care, se și sfâșie între ei și sunt cu totul nefericiți (nemulțumiți)... Pe când, dimpotrivă, dacă ar crește și s-ar împlini în chip firesc, dacă s-ar dezvolta că și spicul de grâu pe câmpie, fiecare ar fi ceea ce trebuie să fie, sau ce
CITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Constantin_brancusi_citate.html [Corola-blog/BlogPost/349085_a_350414]
-
Râse domnul Ștefănescu. -A, da! S-a dumirit Tudorel și a continuat : Stai să vezi! Că lupul nu s-a lăsat, a sărit peste nuia și m-a apucat de ceafă. Noroc că am avut gulerul ridicat și mi-a sfâșiat doar paltonul. Însă...m-a trântit în zăpadă. -Și nu tre-a mâncat? A râs doamna Ștefănescu. -Nuu! Pentru că tot nuiaua asta fermecată...sărăcuța...tot ea m-a salvat. -Cum te-a salvat? Întrebă doamna. -Când a sărit lupul în
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1450637899.html [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
cum mai schelălăia de durere... Iar au început să râdă cei doi. -Cum au venit acolo mă, cu sania? Zburau așa... prin aer...ca vântul? -Nuu, ca gândul! Că au picat la țanc. Tocmai când se pregătea lupul să mă sfâșie. Dacă mai întârziau puțin, nu mai eram aici. După ce a fugit lupul, armăsarii stăteau cu boturile pe mine să mă păzească. -Îi vrăjise nuiaua ta...fermecată, spuse domnul Ștefănescu. -Daa, răspunse candid Tudorel, că tot nuiaua adusese și pe neamț
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1450637899.html [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
cei prezenți, iar școlarilor le-a adresat următoarele cuvinte:... XXVIII. INVIDIA, de Cornelia Vîju , publicat în Ediția nr. 1663 din 21 iulie 2015. Ai invidiei ochi negri Stau țintiți asupra mea, Roiesc în jur precum corbii, Dornici de-a mă sfâșia. Se strecoară-n a mea cale În haine prietenești, Însă scopul dumisale E să știe cum... gândesc. Pofta ei de-a sădi răul Unde binele-i stăpân, Se va potoli în ceasul Rugăciunilor ce-ngân. Ca să iert și să pot
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cornelia_v%C3%AEju/canal [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
să pot scoate Tot ce-n jur a semănat, Merg la Iisus în cetate, Iar El m-ajută de-ndat’. Cornelia Vîju ... Citește mai mult Ai invidiei ochi negriStau țintiți asupra mea,Roiesc în jur precum corbii,Dornici de-a mă sfâșia.Se strecoară-n a mea caleîn haine prietenești,Însă scopul dumisaleE să știe cum... gândesc.Pofta ei de-a sădi răulUnde binele-i stăpân, Se va potoli în ceasulRugăciunilor ce-ngân.Ca să iert și să pot scoateTot ce-n jur
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cornelia_v%C3%AEju/canal [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
și nu-mi simțeam corpul și fața. Eram probabi, desfigurat. Mă istoveau dureri cumplite, mă lovise crunt în gură cu cizmele și-mi mișcaseră mai mulți dinți, gingiile din față erau sparte. Bâjbâind pe întuneric, am muiat batista udă și sfâșiată în bucăți mici îmbibate de sudoare și cocoloșire nestăpânită pentru a-mi mai tempera pornirile, când mă aflam încă la interogatoriu. La ora 4 dimineața, o nouă confruntare avea să mă aștepte. Victima a rămas aceeași, s-au schimbat doar
INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Invitat_la_cooperrativa_vigilentei_de_partid_si_de_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
-
fierbinte, în fibre. Botul și vibrizele îi mângâiau și îi sărutau fruntea, obrajii, gâtul, brațele încleștate... Vinele cărnii felinei îi pulsau și îi plezneau printre degete: le smulgea să le golească... O mușca de nări să o înăbușe, să o sfâșie. Aburii gurii felinei îi încețoșau vederea... Între colți, oasele maxilarului său trosneu frânte, îi curgea carnea pe gât. Ghearele ca niște pumnale încovoiate îi excavau adânc în plămâni și stomac... Mai mulți masculi, goi și păroși, veneau în alergare, urlând
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fresca_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
să le miroase, așa de adevărate păreau, dar tramvaiul a oprit la Piața Unirii, unde a coborât. Am purtat haina roșie de catifea cu mare drag, până într-o zi de decembrie, când niște bețivi au vrut să-mi-o sfâșie că prea semăna cu tricolorul. Mi-au strigat de față cu tot satul că i-a trecut vremea, că s-a demodat. Apoi au mai strigat cât îi țineau gurile: „ole-ole, se mai schimbă mo-de-le și orânduirile! Trăiască go-lă-ne-li-le” Mai
HAINA ROȘIE DE CATIFEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1416086054.html [Corola-blog/BlogPost/371656_a_372985]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > STRIGĂTUL NOPȚII Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2324 din 12 mai 2017 Toate Articolele Autorului Strigătul nopții abia mai desparte Stele, ce sfâșie bezna de smoală, Cu licăr de foc, izvorât de departe, Să umple abisul și lumea lui goală. La poale de vreme, în liniștea serii, Încep să răsară flori de cuvânt, Din tainicul vis, prin noaptea învierii, Purtat peste ape, spre
STRIGĂTUL NOPȚII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1494606748.html [Corola-blog/BlogPost/371361_a_372690]
-
prin poieni de albăstrele, Doamne, ce frumos era, tremura prin aer vântul, luna-n pânze aurii , stampă pe-un pământ tăcut, își vărsase tot năduful peste fericirea noastră, muza mea patetică se-anina de umbra-mi vie și cu pieptul sfâșiat de atâtea amintiri deschidea cenușa vremii aprinzând focuri mocninde; ne-amăgeam cu vorbe dulci și săruturi otrăvite, eram parcă-ntr-un miraj când se reîntorc ecouri din întâia-mpreunare când eram topiți pe jar și înfășurați în noapte ca într-
CORBUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1401166428.html [Corola-blog/BlogPost/350574_a_351903]
-
să întoarcălumea cu susul în jos, ca să creeze o nouă rasă, iubirea pe care el o aduce lumii este schimbată în fiere și el devine o plagă. Dacă din când în când descoperim niște pagini care fac explozie, pagini care sfâșie și ard, care smulg gemete, storc lacrimi și blesteme, aflați că aceste pagini îi aparțin unui om pus la zid, un om a cărui singură apărare sunt cuvintele, și cuvintele lui sunt totdeauna mai puternice decât povara mincinoasă și zdrobitoare
Henry Miller: Tropicul Cancerului. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/henry-miller-tropicul-cancerului-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339276_a_340605]
-
flaring deep inside the frozen abode of the body descending from the high Cross still alight. ȘI A AFOST ZIUA A ȘAPTEA... Cine a stârnit vijelia aceea nimeni nu știe. Bătrânii caiși și-au clătinat cu-nfricoșare pletele albe, și-au sfâșiat pleoapele melcii de pereții fântânii. Argintul din lacrima lor a sporit curcubeul pe care, orbi și bezmetici, nu apucaseră măcar să-l zărească. Pentru că erau muți și năuciți de dangătul stelelor, cineva, poate chiar Dumnezeu, i-a transformat în lebede. Astfel
AMOR PROHIBIT / FORBIDDEN LOVE (POEME) 1 de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1448463575.html [Corola-blog/BlogPost/374239_a_375568]
-
even noticed, blind and confused aș they were. Aș they were dumb and deafened by the pealing stars, somebody, perhaps the Lord himself, turned them into swans. And șo the Minstrel roșe. CU OCHIUL ÎNTORS, OGLINDIND Melcii timpului sisific își sfâșie pleoapa. N-au mântuire, cumplită e vina. Fântână a secat de mult, desi se-aud, uneori, chemări din adânc. Cu ochiul întors, oglindind albastrul, coboară, argint lăcrimând. Lung și durut a fost drumul. Aproape-i Lumină. THE INWARD EYE, MIRRORING
AMOR PROHIBIT / FORBIDDEN LOVE (POEME) 1 de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1448463575.html [Corola-blog/BlogPost/374239_a_375568]
-
final transition. Cranes are dashing through heavens of snow, beasts are howling and rooting. I cannot spot the window, it’s all snowed up with dreams. What comes next: uplift or fall în the abyss? APROAPE aproape, lebădă cântă mereu. Sfâșie norii cei negri un obosit, prea bătrân curcubeu. Și, totuși, ninge, ninge cu sori peste sufletul meu. NEAR Near, far, close-by, sweetly the swan sings. A tired, old rainbow pierces through the gloomy cloud. And still I can hear the
AMOR PROHIBIT / FORBIDDEN LOVE (POEME) 1 de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1448463575.html [Corola-blog/BlogPost/374239_a_375568]
-
apropie de trupușorul martirizat și străpuns de o mulțime de tuburi și catetere, palid și imobil ca un înger imortalizat pe pânza unui pictor talentat. Paula și Codruț își acoperiră gura cu palmele pentru a-și sufoca geamătul ce le sfâșia sufletul. Curajul și optimismul ce îi animase câteva clipe, se pierdu ca un suspin în hăul deznădejdii ce-i cuprinse. Viața fugise ca o lașă din făptura gingașă și dulce a fetiței, lăsând-o fără apărare în voia morții. Candoarea
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483564920.html [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
în brațe. Mare îi fu mirarea când, aruncându-se asupra îndrăznețului, văzu că acesta era de fapt o frumoasă fată cu pielea albă ca laptele, ochii ca mierea și buzele ca zmeura. Venindu-și în fire, smulse steagul și îl sfâșie în fața ei: - Ce crezi că faci? - Ceea ce ar fi trebuit să faceți cu toții de mult timp, adică pace. Nu știți pentru ce vă luptați, cu cine vă luptați și de ce trebuie să moară atâția oameni. Steagul alb înseamnă că vă
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495643906.html [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
cu coapsele dezvelite. - Am să te ucid, nălucă a nopții!- tună el prinzând mânerul paloșului. - N-ai s-o faci, iubitule! Îmi ești ursit! Bărbatul ridică paloșul, dar strălucirea tăișului îl orbi și-l scăpă în iarbă. - Vino, iubitule! - își sfâșie femeia voalul dezvelindu-și trupul. Urmașul prințului va prinde viață în această noapte! Eu sunt Prințesa vampirilor! La auzul acestor cuvinte tresări, dar totuși o forță nevăzută îl împinse s-o cuprindă în brațe. Era atât de frumoasă, încât mintea
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417724348.html [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
al volumului - reprezintă o recorporalizare a eu-lui liric. Autorul intră într-o analiză a propriilor adâncimi în raport cu timpul, cu viața, cu Dumnezeu, cu tot ce-l înconjoară, din dorința de a le descifra sensul, așa cum el însuși precizează: „Eu am sfâșiat trupul clipei cu dinții, / Cu ură, cu poftă, cu ghearele minții, / Decis să-i extrag toată seva și slava, / Să-i sorb ambrozía, să-i lepăd otrava. (Lupta) Conștiința de sine, care transpare din eul auctorial - „eul” care gândește, simte
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1488613344.html [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
slujba lui Laban despre care el mai târziu avea să declare: ,,Iată, am stat la tine douăzeci de ani ; oile și caprele nu ți sau stărpit, și n-am mâncat berbeci din turma ta. Nu ți-am adus acasă vite sfâșiate de fiare: eu însumi te-am despăgubit pentru ele ; îmi cereai înapoi ce mi se fura ziua, sau ce mi se fura noaptea. Ziua mă topeam de căldură, iar noaptea mă prăpădeam de frig, și-mi fugea somnul de pe ochi
GREUTATEA VIEȚII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1483010286.html [Corola-blog/BlogPost/369632_a_370961]
-
Să nu cercetăm numai aceasta, ci și tot ceea ce urmează și pentru cine s-a zis și de către cine, de ce, când și cum anume; căci nu este de ajuns a spune că stă scris în Scripturi, nici a rupe și sfâșia mădularele trupului de Dumnezeu insuflatelor Scripturi, și a trage de ele cu forța luându-le goale și lipsite de legătura lor; căci așa au intrat în viața noastră multe învățături stricate, diavolul convingându-i pe cei indolenți să proclame disparat
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
au cunoscut. Unul dintre tâlhari s-a unit cu norodul și a început și el să-L batjocorească pe Isus, spunând: „Nu ești Tu Cristosul? Mântuiește-Te pe Tine Însuți și mântuiește-ne și pe noi”. Însă celălalt tâlhar, deși sfâșiat de chinurile de pe cruce, a avut putere să recunoască cine era el, de fapt. Ba chiar l-a mustrat pe colegul lui și i-a spus: „Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre; dar omul acesta
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_adrian_burghelea_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/348059_a_349388]
-
precum că monstrul putea fi un fel de agent sanitar, așa ca moș Tilihoi de la ei din sat, care-i dădea uneori bunghi pentru dureri de burtă, fiindcă durerea din degetele zdrobite ale piciorului drept încetă brusc să-i mai sfâșie creierii. Se mutase, la fel de brusc, în fălci!- Țărane, eu unul, nu te-am rugat să vii și ca să fiu sincer te-aș tranșa aici, pe loc. Ar fi mult mai igienic și mai comod, însă șeful meu, un bou cum
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
cât era de furios și țipa ca un pui rătăcit de cloșcă. După atâtea zile și nopți de suferință, petrecute în acest coșmar al capcanei plăcerilor interzise, mă resemnasem. Am devenit imună la rânjetele calvarului care mă aștepta să mă sfâșie. Nu mă mai gândeam decât cum să-mi iau zilele. Nu eram hotărâtă cum să procedez: să mă înec în Dunăre...să mă arunc de pe bloc... sau să-mi pun lațul de gât? Mi-era milă de jalnicul fricos din fața
CAP. 3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1485170947.html [Corola-blog/BlogPost/383078_a_384407]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > IUBIREA NOASTRĂ Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului Iubirea noastră cea de toate zilele stă în piață publică goală și însângerată sfâșiată de pietrele cu care trecători ocazionali au aruncat în ea. Iubirea noastră cea de toate viețile nu a fost înțeleasă de nimeni, niciodată nici măcar de tine. pentru că astăzi tu stai nehotărât cu o piatră în mână. Referință Bibliografică: Iubirea noastră
IUBIREA NOASTRĂ de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Iubirea_noastra_nuta_istrate_gangan_1337216613.html [Corola-blog/BlogPost/340658_a_341987]
-
umedă de lacrimi mă doare și floarea de măr prinsă în plin soare de mai sau de o clipă m-am învățat a plânge în inimă și ochii secați privesc fără punct fără culoare fără tihnă încețoșându-mi lumea, mă sfâșie dorul în hălci aruncându-mi-le în hăuri adânci cât viața sterpe cât deșertul Atacama și-mi ascund dezertarea în munții de gânduri negre conștientizând că până și iluziile mi le-am pierdut devenind o jucărie fără temei și inima
LIFE WITHOUT COLOR de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1407392383.html [Corola-blog/BlogPost/353893_a_355222]