47,347 matches
-
și popor/ Cum din mormânt răsare Christos biruitor/ Iar inimile toate s-unesc În armonie/ Cântări și laude-nălțăm/ Noi, Ție, Unuia,/ Primindu-L cu psalmi și ramuri/ Plecați-vă neamuri, cântând Aleluia./ Christos a Înviat din morți/ Cu cetele sfinte/ Cu moartea spre moarte călcând-o/ Lumina ducând-o/ Celor din morminte" George Cosbuc, În poezia "La Paști" dă glas exploziei de bucurie și speranță pentru primăvara Învierii " Prin pomi e ciripit și cânt/ Văzduhu-i plin de-un roșu soare
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Din lunga voastră-ngenunchere/ Sculați ... Hristos a Înviat !" Mobilizatoare este și poezia "Christos a Înviat" de Vasile Alecsandri, În care afirma "Christos, zeul credinței, ieșit-a din mormânt/ Și-a Sa Înviere/ Ne-arată că nu piere/ Dragostea, credința și adevărul sfânt./ Christos e viu ! Ca Dânsul, o, voi ce suferiți/ În lanțuri de robie/ Curând la viața vie/ Din umbra trist-a morții veți fi cu toți ieșiți ! Octavian Goga, În poezia "E sărbătoare" face o paralelă Între Învierea Domnului și
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
de rugină/ Parcă purtase lanțuri cândva ... Unde ești, Doamne? Am urlat la zăbrele/ Din luna venea fum de cățui/ ... / M-am pipăit ... și pe mâinile mele/ Am găsit urmele cuielor Lui". Sensibilul Vasile Voiculescu, În poezia " Pe cruce" arată durerea Sfintei Fecioare, a ucenicilor și a naturii pentru crucificarea Domnului. "Iisus murea pe cruce, Sub arșița grozavă/ Pălea curata-i frunte ce-o sângerase spinii/ Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinei/ Părea că varsă lavă/ și chiar În clipa morții huliră
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
de spasmele durerii/ Și-L ocărau tâlharii .../ Zdrobită, la picioare-i zăcea plângând Maria/ Și-adânc zbugnea durerea din inima-i de mamă/ Alături Magdalena, În lunga ei maramă/ Țipa văzând urgia ..." Preotul basarabean Alexe Mateevici apoteozează minunea și lumina sfintei Învieri În poezia "Hristos a Înviat". "Lumini lucesc la gura mormântului deschis/ Întunecimea piere o clipa-n toată firea .../ Hristos Învie !... Paznici, să fie vouă vis/ Lumina vă orbește, v-a Înlemnit uimirea./ Lumina din lumina cerescului cuprins/ Lucește-acum pe
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
murind nevinovat,/ Ne-a dat El nouă pilda a marei jertfi de Sine/ Cu moartea Sa pre moarte călcând a Înviat/ Spre Învierea vieții În faptele de bine ..." C. Z. Buzdugan, În poezia "Clopote de Paști", redă dialogul clopotelor În sfânta zi a Învierii : De departe-n lungi ecouri, mii de sunete de clopot/ Își amestecarmonia În acest feeric ropot./ Primăvara lung răsună prin văzduhuri, cadențat,/ Iar ecoul blând răspunde "Adevărat a Înviat !.../ și când templele sfințite deschid vechile lor porți
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
ultima rugăciune a Mântuitorului În grădina Gethsemani, adresată cerescului Tată. "Părinte, tu ce toate cele/ Le duci pe dreapta lor cărare,/ Ce cârmuiești prin haos stele,/ Talazuri pe pustiu de mare ... Părinte, Tu ce-ai pus În mine/ Senin din sfânta Ta ființă,/ Mărește-mi sufletul spre bine,/ Puterile spre suferință./ Și cade pe genunchi. Eteric/ Sclipește luna peste dealuri/ Lăsându-I chipu-n Întuneric,/ Iar gândul sus, În idealuri" Vasile Militaru, În poezia "Hristos a Înviat" explică necesitatea Îndepărtării zgurei
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
pentru apropierea de Domnul cel Înviat. "Simți tu, topită-n suflet vechea ură/ Mai vrei pierzania celui plin de har ?/ Ți-ai pus zăvor pe bârfitoarea gură? / Iubirea pentru semeni o simți jar ?/ O, dac-aceste legi, de-a pururi sfinte/ În aur, măcar azi, te-au Îmbrăcat/ Cu Serafimii-n suflet, imn fierbinte/ Ai drept să cânți "Hristos a Înviat". D. Bolintineanu, În "Iisus pe cruce", unește suferința cu iubirea. Panait Cerna, În poezia "Trei zburătoare", prezintă rotirea păsărilor care
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
creștină elenistă dinainte de 350 d. H., cu excepția Sfântului Grigorie de Nyssa. Sfântul Grigorie al Nyssei și Sfântul Macarie instilează interpretarea lumii ca și comuniune supremă cu Divinitatea în psyche-ul creștinismului, și o fac astfel încât devine asociată cu primirea harului Duhului Sfânt. În privința problemei priorității, în cazul dezbaterii legate de Marea Scrisoare a Sfântului Macarie și de lucrarea De Instituto christiano a Sfântului Grigorie, experții acceptă la momentul actual influența Sfântului Macarie ca fiind anterioară și formatoare<footnote De aceea nu am
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
de Hristos. Extazul acesta e singurul care îl mută pe om nemijlocit în Hristos. Oricare altul îl duce într-o uitare inferioară de sine”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 211, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. VIII, București, Editura Humanitas, 2002, p. 103-104. footnote>. În extaz, omul „a plecat de la sine”, absorbit de lumina și de focul Duhului Sfânt. „Acesta face trupul transparent și
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. VIII, București, Editura Humanitas, 2002, p. 103-104. footnote>. În extaz, omul „a plecat de la sine”, absorbit de lumina și de focul Duhului Sfânt. „Acesta face trupul transparent și fierbinte pentru că și sufletul e fierbinte. El e focul entuziasmului curat”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 19, în Filocalia ...., vol. VI, București, Editura Humanitas, 1997, p. 65. footnote>. Avem de-a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Moise, traducere de Preot Ioan Buga, note de Preot Prof. Dumitru Stăniloae, în col. Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1982, p. 73-75; Pr. Drd. Pop Liviu, Doctrina Sfântului Har la Marii Părinți ai secolului al IV-lea, în Orizonturi Teologice, Anul I (2000), Nr. 2, p. 161. footnote>. Pentru a fi obiectul contemplației noastre, Dumnezeu iese oarecum din El Însuși, își arată slava Sa, transfigurează sufletul și întreg
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
cu cărțile biblice Cântarea Cântărilor 5, 1-2, Psalmi 22, 5 etc.<footnote Jean Daniélou, From Glory to Glory. Texts from Gregory of Nyssa's Mystical writings, New York, 1995, p. 33-46. footnote>. Sfântul Grigorie privește extazul împărtășirii de vinul euharistic (de Sfânta Euharistie de fapt) ca fiind o pregustare a extazului divin<footnote H. Lewy, Sobria Ebrietas ..., p. 136. footnote>. Totuși, se îndepărtează în mod evident de cadrul pur euharistic în uzul pe care îl dă ideii de „îmbătare de Dumnezeu”<footnote
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
și Iacov Protopsaltul. Însemnare pe a doua foaie de gardă, în chirilică, cu cerneală roșie: ,,Carte de musichie, împodobită cu frumoase și alese cântări bisericești, prescrisă la anul 1845 februarie în cincisprezece zile, pentru trebuința părintelui Ermoghen monahul, cântărețul din sfânta mănăstire Cernica”. Titlu: ,,Carte de musichie împodobită cu feluri de cântări alese de ale Vecernei de ale Utreniei și la vecernia cea mare”. Pe a treia foaie de gardă copistul a scris cuprinsul: ,,Însemnare de cele ce să află întru
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
lină - 44; Polieleul -53; Polieleul în stihuri - 100; Polieleul glasul 8 - 115; La râul Vavilonului - 128; Evloghitarii, gl. 1 - 151; Evloghitarii, gl. 5 - 163 Slobozește-ne din toate - 183; Hristos a înviat - 187; Orânduiala Postului - 191; Pripelele praznicilor - 217; Începutul Sfintei Liturghii piste an - 269; Heruvicele săptămânii - 281; Axioanele săptămânii - 315; Axioanele praznicilor - 351; Orânduiala vasilovii - 405; Chinonicele săptămânii - 427; Trei heruvice ale Postului celui Mare - 469”. Semnalat de Pr. conf. univ. dr. Ion Isăroiu, în articolul ,,Manuscris inedit cu cântări
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Manuscris inedit cu cântări bisericești”, în: Buletin Științific, seria Teologie Ortodoxă, Universitatea din Pitești, anul XIV, nr. 1, ianuarie-iunie 2009, pp. 27-33. II. Manuscrisul româno-grecesc cu numărul de inventar 3327, ,,Karte de musikie împodobită ku feluri de kîntări de ale Sfintei Liturghii” (cu caractere latine, pe cotor). Frontispiciu frumos pe foaia 1, asemănător cu cel din ms. 32 de la Țigănești și cu cel din ms. 784/2805 de la Cheia, ceea ce înseamnă că este același copist, Ieromonahul Nil din M-rea Cernica
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Lewy, Sobria Ebrietas. Untersuchungen zur Geschichte der antiken Mystik, Vol. 9, Geissen, 1929; H. J. Sieben-A. Soulignac, Ivresse Spirituelle, în Dictionnaire de Spirituelle, 7, col. 2312-2337; J. Leclerq, Jour d’Ivresse, în Vie Spirituelle, 76, 1947, p. 574-591. footnote>. Anterior Sfântului Grigorie, Filon Alexandrinul (n. 25 î. Hr. d. 40 d. Hr.)<footnote Filon din Alexandria a fost un filosof mistic evreu de limba greacă din Egipt, șeful școlii iudeo alexandrine. footnote> utilizează termenul „beție” pentru a descrie o stare de extaz
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
extazul” capătă înțeles în concordanță cu această evoluție. Filon instilează conceptului elenistic al beției un monoteism iudaic și înțelegerea a ceea ce era central convingerilor sale fundamentale, și această interpretare este cea care se poate să fi oferit o posibilă inspirație Sfinților Părinți creștini în utilizarea acestui termen. Pentru Origen, de pildă, unele taine sunt de nepătruns: Tatăl se ascunde în întuneric, tainele sunt accesibile doar îngerilor, însă există și unele descoperite de ființa contemplativă. „Lumina divină ce vine de la Tatăl iluminează
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Scripturii sau înțelegerea Divinului<footnote C. W. Macleod, Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa, în Journal of Theological Studies, 22/1971, p. 370. footnote>. Mistica lui Origen este centrată pe Cuvântul divin, acest Cuvânt fiind perceput prin Sfintele Scripturi. Și în măsura în care Scripturile conțin relatarea Întrupării, mărturii profetice despre aceasta, precum și un comentariu apostolic asupra ei, Origen consideră posibilă contemplarea lui Dumnezeu (în practică, și nu doar teoretic) numai per Christum<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine ..., p.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
luminii”<footnote Ibidem, p. 109. footnote>. Atât la Sfântul Grigorie, cât și la Sfântul Macarie (Pseudo-Macarie), se afirmă necesitatea căutării permanente a împlinirii spirituale, descoperită în har, și personificată de credință. Sfântul Macarie, în special, se concentrează pe rolul Duhului Sfânt, și pe analizarea poruncilor, în participarea progresivă a creștinului<footnote Collection III, E. Klostermann și H. Berthold (ed.), Neue Homilien des Makarius/Symeon, Berlin, 1961, 27.7. footnote>. În „Colecția I Omilia 31.-6”<footnote Collection I, H. Berthold (ed.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
rele, (dar) se îndreaptă spre ceea ce este bine”<footnote Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omil. XXVII, 9, în PSB, vol. 34, p. 217. footnote>. „La fel și cei „îmbătați” de divinitate, deși plini și încătușați de Duhul Sfânt, nu sunt constrânși de vreo putere, ci au libertatea de a se întoarce și de a face ceea ce vor în acest veac”<footnote Ibidem, omil. XV, 39-40, în PSB, vol. 34, p. 166. footnote>. Soteriologia macariană, pe lângă faptul că are
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
naturam s-au năpustit asupra noastră. Ne-au schinigiuit, ne-au umilit, ne-au înfometat, ne-au stricat limba, ne-au băgat poeții la închisoare, au mușcat din trupul Țării, însă din toată această țintuire pe Cruce a țâșnit sângele sfânt care a făcut posibilă poesia din acest nou Graal”. Această metaforă excepțional de sugestiva și frumoasă aparține scriitorului Vintilă Horia și a fost consemnata în prefață monumentalei lucrări întitulate “POEZII DIN ÎNCHISORI”, volum realizat de regretatul poet Zahu Până, care
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
spiritual cu noi înșine, cu diavolul și cu atracția manifestată de materie asupra trupului material. În literatura patristică ni se relatează cu bogăție de amănunte formele diferite de manifestare a omului căzut de la ascultarea de Creator la robirea față de creatură. Sfinții Părinți au transpus ei înșiși mai întâi în viață sfaturile lor și așa au vorbit și au scris despre acest război nevăzut ca unii care au trecut prin el, câștigându-l. S-au îmbogățit în virtute, s-au iluminat și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Academique Perrin, Paris, 2000, p. 176. footnote>. N-a fost sfânt al lui Dumnezeu care să nu fi trecut prin sumedenie de încercări și de ispite, ca biruindu-le să propășească pe calea binelui, până la capăt. Ispitele sunt înțelese de Sfinții Părinți ca niște probe la care este supus cineva spre verificarea credinței, nădejdii, dragostei, răbdării etc. Ele sunt încercări și tentații care ne ademenesc, ne împiedică de la cele bune și folositoare și ne îndeamnă la rău. Vorbind despre ispite, scriitorul
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
despre ispite, scriitorul filocalic Marcu Ascetul scrie că „a nu avea experiența momelii răului e propriu firii neschimbabile, nu celei omenești”<footnote Marcu Ascetul, Despre botez, trad. de Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, ilumina și desăvârși, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 301. footnote>, iar Evagrie Ponticul ne descoperă că, dintre dracii care se împotrivesc urcușului nostru duhovnicesc, cei dintâi sunt cei încredințaȚi cu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
în Filocalia..., vol. X., Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 266. footnote>. Iar pe cei simpli și fără cercare și experiență duhovnicească, Dumnezeu nu îngăduie diavolului să-i ispitească ca și pe cei sfinți, căci El știe că aceștia nu sunt pregătiți și nu pot să înfrunte ispitele mari ale diavolului. Numai cei ce se roagă mai stăruitor și au ajuns la o anumită treaptă a urcușului duhovnicesc, sunt tulburați de ispite înfricoșate și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]