494 matches
-
aceea cu apă și oțet, după metoda bunicii, așa că o să le treacă. De bătut covoare o să batem, însă o carne de cîine în suc propriu gătită coreenește, ca la mama ei, n-o să mîncăm prea curînd. În iunie, cînd vor sfîrîi fripturile canine în Țara Dimineților Liniștite, fotbalul românesc își va consuma ultimele etape, la el acasă, în Țara Fotbalului Liniștit, protestînd prin blaturile tradiționale ale finalului de sezon față de carnagiul coreean care a scandalizat-o pînă și pe Brigitte Bardot
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
-l schimbase Și port de Baccanți luase, Toți aproape-mi se adună, Se afla mulți între ei. De ieder îmi pun cunună, Baccu spune c-al lui sunt! Silen abia mă zărește, "Cu nectar, îmi zice,-nchină", După asin șovăește, Sfârâi boloboaca plină, Strig-"așa, drăguțu meu! Prea voios pe Baccu cânt. Piesa memorabilă rămâne însă Primăvara amorului, dezvoltare a cunoscutului episod anacreontic al ivirii și adăpostirii micului Amor. Poema e un mare tablou câmpenesc, deschis cu priveliștea imensă a Carpaților
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cavalele, Luna dispare; Cerul se-ntunecă, munții se cleatină; Mihnea tresare. Fulgerul scânteie, tunetul bubuie; Calul său cade; Demonii râseră; o, ce de hohote! Mihnea jos sare. Însă el repede iară încalecă, Fuge mai tare; Fuge ca crivățul; sabia-i sfârâie În apărare. Aripi fantastice simte pe umere, Însă el fuge; Pare că-l sfâșie guri însetabile, Hainele-i suge; Baba p-o cavală iute ca fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fâlfâie Pe oseminte; Barba îi tremură, dinții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dudului din fundul grădinii. Ea își înfigea furca și caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră. - Ei, ce mai vrei, îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. - Să spui... Glasul ei dulce mă
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Profesor și fata lângă mine. A scos o cutie cu chibrituri din buzunar, a scăpărat unul și l-a apropiat de lipitoare. Îmi supsese ceva sânge. Era umflată ca un dop de plută. Când a atins-o cu chibritul, a sfârâit și a căzut. S-a chircit toată, dar fata a strivit-o imediat cu talpa tenisului. Am simțit o arsură pe piele. Când am întors puțin capul spre stânga, fără să vreau, am crezut că o să-mi plesnească pielea precum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
chip Despre ce vorbim noi când vorbim despre campania electorală pentru locale? E un exercițiu la care vă provoc. Întâlniți-vă cu unul, doi, trei prieteni. Stați relaxați pe o terasă, la o bere, la iarbă verde, lângă micii care sfârâie pe grătar, în propriile locuințe sau în orice loc obișnuiți să vă întâlniți cu prietenii. Porniți o discuție despre campania electorală locală, indiferent în ce parte a țării vă aflați și indiferent ce candidați vi se oferă spre alegere. Iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Prin ’30, an de an, toți elevii din Nicolina urcau la Monumentul Eroului Necunoscut din Galata. Duceam cununițe din stejar și flori. Școlarii de acum ce fac? Învață... Învață... Să plece din Țară. (Și nu adaug: luptă... Luptă de le sfârâie tastaturile. Cu toate forțele. În ”Delta Force”, ”Counter Strike” ori ”Commandos”... Mă abțin, întrucât Mama nu cunoaște “fronturile” din lumea calculatoarelor și nici ultimele patch-uri, map-uri și add-on-uri ce îmbunătățesc, zi de zi, “bătăliile” virtuale.) Versuri fierbinți nu se mai
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
urechile mi se lipesc de ea că de o mamă scrîșnind./ Amuțind mereu lîngă crimă și pedeapsă, semnele vieții sînt reci./ Amintirea stă strînsă în jurul unui foc negru,/ treceam cu talpă goală peste el,/ s-aud cum vine moartea și sfîrîie prin cărnuri vinete de înțelepți./ De ce atîția ochi bulbucați,/ pentru atît de puțină moarte de preț?/ Cu funia mătăsoasa a spînzuratului nu am ce să fac,/ nici un gît diafan, nici un gît cu vene pocnind/ nu ar putea să-nflorească înhămat
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
gînd,/ S-o năpusti pe scîrnavul orînd/ Un nou, un groaznic soare"), alteori materia însăși iese în prim-plan, înțepenita ori zbuciumata, sfîrîitoare, arzîndă, torturînd și ucigînd prin sine: "Un strop de-al tău ades ne fu de-ajuns./ Căci sfîrîind prin slănina de ură,/ Arzînd de cer, albastră picătură,/ Cu viul, viul ne-ai străpuns./ Că rîndunica puilor în gură/ La toti le-ai dat ce pot să poarte:/ Maimarii, cuminecătura,/ Pruncii, taine de moarte". Prăbușirile sînt diferențiate conform planului
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
socot ca soață pentru Barbă-Cot ay ay ay Ą Lolita - fetița cu Tom Degețelul în mână deja în flăcări erotice Ą iat-o cum trece dintr-o parte în alta prin ureche cu vrăjitorul din Oz cu păsărica împăratului Roș sfârâind lângă Pipăruș cel Viteaz ay ay nebunatico te-ai culcușit în ventricolul stâng și aștepți să vină primăvara să-ți crească sânii cât pâinile o să cânți acușica ambetată absolut de clorofila lui aprilie "trei iezi cucuieți fetei ușa descuieți dar
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
când plouă dar clorofila e un sânge aproape un om 8. Ce fericit aș fi fost de n-aș fi purtat o mantie de clor (prin care pătrundea frigul a trei siberii) și o pălărie caraghioasă de clown sub care sfârâiau niște vise într-un ulei ieftin de n-ar fi fost vedenia ta sașie care mă trezea la ore fixe ca un manager fanatic o de n-ai fi avut acei iluștri cromozomi cititori în stele (pe care-i porți
ÎNSEMNĂRI ATROCE by Dușan Petrovici () [Corola-website/Imaginative/6925_a_8250]
-
garantezi reușita acestui poem cea mai ascuțită flacără seamănă mult cu inima poemului și cine poate să țină în palmă tocmai inima încinsă a poemului și să nu-și ardă buricele degetelor și pielea fină să nu înceapă să-i sfîrîie triumfător?! spui că mă vezi și că dacă ard pînă la pucioasă, pînă la cenușă, pînă la scrum scriu, în sfîrșit, un poem genial spui că mă vezi, Doamne! iartă-mă, am și eu lucrarea mea de data aceasta focul
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-website/Imaginative/9744_a_11069]
-
ciclu menstrual. E bine ca în prima baie să pui două pene de gâscă pentru ca în viața lui să nu-i fie frig la picioare. Apa pentru baie se încălzea în ,ciubanc” (ulcior), dar nu se lăsa să fiarbă ca să ,sfârâiască” pe foc , deoarece nasul copilului se va înfunda. Apa se ia de la izvor numai după răsăritul soarelui și înainte de asfințit. La alăptare copilul se pune prima dată la sânul drept pentru a fi om drept. Femeia care alăptează nu e
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mi un pupic, se ruga anabolismul de catabolism crudelo, nu mă chinui, rînjea maxilarul spre maxilar și schizofrenia spre paranoia pe cînd te așteptam în stația lui 88 sau 90, la zoia. venea seara, orașul se anima, venea noaptea, străzile sfîrîiau ca sifonul, să fim tandri, loz necîștigător, să fim tandri, bătător de covoare, să ne iubim, robinete, să facem excursii, mapă de plicuri! în rochii de moloz și nuiele verzi, de mezeluri și de brînzeturi spoite cu vodcă și motorină
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
aceste stări definind natura psihică labilă, predispoziția genetică pentru evoluția spre demență. Caracterul naturalist al nuvelei este conferit și de strânsa relație dintre natura ce se dezlănțuie treptat și evoluția patologiei personajului: „Legănate de mișcarea sunetelor, gândurile omului începură să sfârâie iute în cercuri strâmte.“ Elementul auditiv devine pregnant, ploaia măruntă și rece de toamnă căzând „în clipe ritmate pe fundul unui butoi dogit (...) facea un fel de cântare cu nenumărate și ciudate înțelesuri“. Când, în final, Stavrache se prăbușește, „vântul
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
ale becurilor vopsite pentru ocazie. Cucoane estompate în blănuri forfotau gheboșate pe nenumăratele pârtii bătătorite de cheflii. Pachețele nerăbdătoare cădeau pe jos, se dădeau pe gheața deșirând panglicuțe, încurcându-se în picioarele cățeilor vagabonzi. Pe dupa colțuri bufneau petarde, pocnitori meșteșugite, sfârâiau cârnați. Din cauza importanței minunatei convenții majoritatea oamenilor arătau mai bine ca de obicei, erau de-a dreptul frumoși, aveau așa un aer. Șiruri prelungi de taxiuri greu parfumate mișunau, claxonau, unduiau. Pe la uși zăceau ancorate sănii de oțel. O melodie
Matei și Eva () [Corola-website/Science/304303_a_305632]
-
-mi-l cu sulfină. / Crengile, miresele, / peste doru-i țese-le. / Noaptea cu poenele, / graurii cu penele, / să-i sfințească genele. // Tace altul. Și cum tace, / gem, în calea lui, răstoace. / Unde-i calcă murgul, pune / numai somn și uscăciune. Iarba sfârâie, întoarsă, / frunza stă cu pleoapa arsă. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Unul cântă... Ce zăpadă / i-nflorește-n trup livadă ? / Care stea în piept îi cântă ? / Ce grădini îl vor la nuntă ? / Care-amieze pădurețe / mi
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
fermecătoare și bidivii cei mai iuți?”. Harun al-Rashid este înfățișat în cele "1001 de nopți" gătind un pește: „Harun a luat tigaia, a așezat-o pe foc, a pus în ea untul și a așteptat. Când untul a început să sfârâie, a luat peștele pe care-l curățase bine de solzi, îl spălase, îl sărase și îl tăvălise ușor prin făină și l-a așezat în tigaie. După ce peștele s-a fript bine pe o parte, l-a întors pe cealaltă
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
cu coaja pe sus. Căci oricum nu poți fi influențat. Aud cum trosnesc ouăle... În noaptea oului pătrunde lumina păgână. Chiar nu-ți tremură mâna când dai cu embrionii în blid, să bați cu furculița Sămânța? - Amuțește, tu, gură! Untura sfârâie deja. Călăule, fă-ți treaba: aruncă-mă-n untură, Halitorule-de-simboluri ce-mi ești! - ia să devin sticloasă după gust... Oule, băiete, nu-ți fie frică de moarte într-o epocă în care omul nu mai pricepe cuvântul Naturii, de-acuma
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]