597 matches
-
domnilor. În picioare, lângă el, maiorul Moga. Un chip impenetrabil, parcă cioplit în piatră. Doar privirea ochilor căprui dezvăluie clocotul unei puternice furii interioare. Mâneca stângă a uniformei este băgată sub centiron. Brațul rămase ca amintire la Oarba de Mureș, sfârtecat de un glonț dum-dum. Tot în picioare, dar în fața biroului, ofițerul de legătură sovietic, căpitanul Licavkin Alioșa. Scund, slab, cu mustață neagră, asemănătoare cu cea a "tătucului tuturor popoarelor", ce accentuează paloarea obrajilor. Bretonul scurt marchează distinct fruntea albă acoperită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și o expune posterității. Sub folia de plastic, spre iritarea crescîndă a filologului, textul (fără diacritice) conține nenumărate greșeli de bătaie, litere sărite și inversate, uneori chiar erori de ortografie și de punctuație. Creionul roșu nu le mai poate însă sfîrteca prompt: foile trebuie mai întîi extrase cu grijă, una cîte una, din mapele colorate. Lucrul cel mai rău rămîne, desigur, plagiatul. Am mai scris despre el: nu se retrage cîtuși de puțin, în ciuda unor avertizări de data aceasta clare, puse
Corectînd lucrări... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8382_a_9707]
-
Și aici sânt mai multe posibilități, ori mori, ori scapi... Cine îți spune ție că n-o să scapi? Dar hai să zicem că nu scapi... Și aici sânt două posibilități, i-a mai spus rabi foarte hotărât. Poți să mori sfârtecat de o bombă, sau poți să mori de un glonte și să fii îngropat frumos de camarazi cu sapa și lopata... Așa că du-te liniștit, nu mai fi așa de speriat, nu lua aconto pe ce-o să fie..." Fiindcă nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
poate mânca nimic. "Știi, zise cu o uimire pe care o contemplă ea însăși cu o mare curiozitate, eu n-o să pot să fiu niciodată mamă, sau cel puțin până nu se descoperă un medicament care să..." Așadar părosul o sfârtecase acolo în cabinet, unde lucra oficial și pe bandă rulantă, în schimbul taxei de 30 de lei. Atât cerea statul pentru a suprima o viață în embrion. Și fetele acelea, zisei, tot pentru asta veniseră?" "Da". "Așa deci! exclamai indignat. Și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Ea văzu o mare siluetă întunecată aruncându-se asupra lui Drake și-și modifică unghiul de tragere chiar în clipa în care Hicks îi dădu drumul pe planșeul blindatului. Un fulger lumină un rictus inert și inuman, în timp ce rafalele criblorului sfârtecau toracele monstrului. Un fluid corporal galben viu împroșcă în toate părțile și atinseși fața și pieptul lui Drake. Omul se clătină, din corp ieșindu-i dâre de fum. Acidul rodea repede carnea și oasele. Avu un spasm muscular și degetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
decât la sarcina lor, care consta în ducerea la loc sigur a ouălor depuse de regina lor. Ripley își aminti gesturile lui Vasquez. Acționă pompa aruncătorului de grenade și trase de patru ori. Proiectilele pătrunseră în buzunarul abdominal și explodară, sfârtecând membrana delicată. Ouăle și tone de substanță gelatinoasă se revărsară pe jos. Regina chirăia turbată; Ripley mergea cu spatele folosind aruncătorul de flăcări pentru a calcina totul în preajmă. Ouăle se scofâlceau iar soldații și lucrătorii dispăreau în acest infern
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Loup-Noir, indianul fără trib, exilat în Far-West-ul ticsit cu șerpi, coioți și albi răi. Pe-ăștia îi citeam pe sărite, mi se păreau mari și vulnerabili, o lovitură de bâtă i-ar fi doborât, un glonț le-ar fi putut sfârteca țeasta, împrăștiind cerneală și bucăți de os peste iluziile mele de puști răsfățat. Anticarii îmi știau deja nebunia; unii poate o și înțelegeau. Titi și Titu, pe Moșilor, săreau de la jocul de table să-mi deschidă dulapul din spatele biroului. Wittenberg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
În jurul lui și‑i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instru ment de aramă de pe buzele sale cân‑ tarea credinței ; l‑au atârnat pe lemn și‑l scrijeleau, dar el Îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții ; au sfârtecat obrajii dreptului cum Îi sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta cu măiestrie ca și cum ar fi dobândit mai multe guri și făcea de rușine pe vrăjmaș prin această străină Înfrângere”172. 140 Suferința și creșterea spirituală Același Sfânt Părinte, vorbind despre
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instru ment de aramă de pe buzele sale cân‑ tarea credinței ; l‑au atârnat pe lemn și‑l scrijeleau, dar el Îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții ; au sfârtecat obrajii dreptului cum Îi sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta cu măiestrie ca și cum ar fi dobândit mai multe guri și făcea de rușine pe vrăjmaș prin această străină Înfrângere”172. 140 Suferința și creșterea spirituală Același Sfânt Părinte, vorbind despre chinurile ce le‑au Îndu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Comnea, din nou femeie fatală), ea își balansează inima între vânjoșii tăietori de lemne Badale și Damian, chiaburul este pedepsit, iar lui Florinte Damian „i se ia ceața de pe ochi” în ultima secvență, când, după ce până atunci l- ar fi sfârtecat pe Badale, dintr-odată binecuvântează unirea tovarășului de la Partid cu Anica. Finalul este complet fals și prin comparație cu singura secvență ieșită din comun a filmului : tentativa de viol întreprinsă în cadru natural, la locul de muncă, de sobrul și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pictura veneau spre ea din acea direcție. Componenta centrală a compoziției are forma unei piramide cu vârful pe verticala pânzei, în mica lampă de lângă capul calului. Subiectul principal al piramidei este calul, ca victimă a atacului fascist. Corpul său rănit, sfârtecat de un proiectil, reprezintă în centrul de echilibru al picturii o microtemă a subiectului de ansamblu. Scena centrală este flancată de cele două aripi ale tripticului care conțin vectorii verticali, orientați în direcție opusă: în dreapta, o femeie cu hainele în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
III Percepții moldovene asupra Uniunii Europene După entuziasmul din perioada anilor 1990-1994, când reîntregirea României Mari, sfârtecată în anul 1940, părea atât de ușor realizabilă, anii care au urmau au dovedit că atingerea dezideratului național nu este așa facilă pe cât părea inițial. Regimul comunist, care a condus Republica Moldova în ultimii ani, precedat de cel agrarian, au făcut
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
ce avea un pod plin cu asemenea minuni. Zărind grozăviile de pe coperți (femei goale, cu taliile fragile în ghearele unor urangutani oribili, sticlind canini mortali, asasini feroci, jucându-se cu stilete ascuțite, submarine în flăcări, vulcane azvârlind în aer trupuri sfârtecate de oameni, elefanți luând în trompă englezoaice alarmate, fețe schimonosite de spaimă și ură, schelete plutind în băi cu acid sulfuric, pisici lugubre, încovoiate pe felinare cu gaz... ), Doamna a zâmbit subțire și m-a iertat definitiv. Venisem o dată cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
tinere, elastice, încă incerte, ale majoretelor se arcuiesc în ritmul extatic al unei incantații adresate "puternicului, mirificului, singuraticului Suedez", adolescentul evreu cu trasături vikinge, blond, cu ochi albaștri, la fel de neverosimil în splendoarea lui paradoxală precum concilierea forțelor contrare ce au sfârtecat lumea în al Doilea Război Mondial. În America deceniului al cincilea a secolului trecut, meciurile de fotbal, baschet și baseball ale adolescenților din cartierul evreiesc Weequahic din New Jersey aveau rolul purificator al sărbătorii ce pune toate convulsiile pe standby
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
i s-a terminat bine permisia, disciplinat, cum a fost familia noastră toată viața, ca de altfel toți priponeștenii, a plecat repede-repede la regiment, undeva pe la Buzău. La câteva zile a fost anunțat de la Primărie că băiatul lui a murit sfârtecat de o bombă întâmplătoare... Ce o fi fost în realitate, familia nu a știut niciodată, tata a rămas cu mare rană în suflet, soția ia purtat creștinește pomenile, feciorul i-a crescut mare, iar amintirea lui a fost certificată în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a tuturor. Abia mai tîrziu am aflat că tata era să moară între păierii batozei, acolo unde a leșinat de foame și muncă istovitoare. Cum spuneam, aveam burticile lipite de șira spinării, mîncam susai și alte buruieni, dar foamea ne sfîrteca stomacurile și sufeream. Tata mai avea însă putere să glumească cu noi. Mai mătura podul și cele cîteva grăunțe adunate erau coapte pe plită, apoi împărțite cinstit de fratele meu mai mare, Mihai. Eu, Prîslea, eram cel mai lăcomior și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
teribil. Mă apucă de umeri și cu ochii ieșiți din cap mă zgîlțîie cu o furie dementă, țipînd la mine: Era război, înțelegi? Era război! Ei trăgeau în ai noștri și aceștia mureau ca muștele. Mureau fără un cuvînt, erau sfîrtecați, mutilați, mîini, picioare, sînge amestecat cu pămînt. La Odesa au murit 90.000 de români. Lacrimi?! Nu, nu mai curgeau lacrimi, nu mai era loc și pentru lacrimi, eram de piatră, eram care pe care. Înțelegi?! Nu, răspund și încep
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
singur. Am strigat din răsputeri: "Dominique!"... Un răspuns stins mi-a indicat direcția spre ea... Jean alerga și striga. Un răspuns din ce în ce mai slab venea de la iubita sa soție. Jean era sigur de următoarea imagine: Dominique într-o baltă de sînge, sfîrtecată de un urs, își dădea ușor duhul. Plîngea și alerga. Cînd ne-am întîlnit mai în vale, Jean mi-a cerut sticla cu "l'eau de vie". Trăgea din ea cu sete, deși era doar zece dimineața... Seara se lasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îi vedea în depărtare pescuind din caiace, însă aceștia nu o credeau sau n-o înțelegeau. Nostalgia, resort al mitului grecesc, se transformă așadar aici, printr-o inversare, în neînțelegere. Și inversarea continuă pînă la sfîrșit : în timp ce nimfa greacă este sfîrtecată în bucăți de niște păstori cărora, ca să se răzbune pe ea, Pan le a luat mințile, eroina inuită se dezmembrează singură și transformă bucățile corpului ei în stînci : aceeași soartă cu a eroinei din mitul grecesc, produsă în mod voit
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
fiindcă, pentru greci, muzica, mult superioară cuvîntului, era un mijloc de comunicare cu zeii. Prea vorbăreață, Echo abuza de limbaj și se va vedea obligată la o utilizare minimală a acestuia. În schimb, Pan a făcut ca nimfa să fie sfîrtecată în bucăți și i-a transformat membrele în stînci unde, grație ecoului, cîntecul ei va continua să răsune nu numai pentru că o dorea, ci și pentru că îi invidia aptitudinile muzicale. Un ocol prin cele două Americi ne-a permis să
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
prin fața tejghelei unui măcelar fără să ne simțim rău, văzînd prin anticipație din perspectiva secolelor viitoare ? Căci va veni o zi cînd ideea că, pentru a se hrăni, oamenii din trecut creșteau și masacrau ființe vii, expunîndu-le cu satisfacție carnea sfîrtecată în vitrine, va provoca probabil aceeași repulsie pe care o provocau călătorilor din secolul al XVI-lea sau al XVII-lea ospețele canibale ale sălbaticilor americani, oceanieni sau africani. Popularitatea tot mai mare a mișcărilor de apărare a animalelor o
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
capul în brațe, și, o mână într-a lui. „Filologul” cu o voință ieșită din comun, abia mai șopti, cu icniri grele din piept... „ - Căpitane... m-a atacat prin spate, abia am tras focul de alarmă, apoi,.. apoi, mi-a sfârtecat pieptul... atunci am descărcat automatul, tot.. dar nu l-am nimerit.. Cu obrajii scăldați în lacrimi „Filologul” povestea tot mai greu... din ce în ce mai greu. „ - Îmi pare rău că nu ți l-am adus viu..! .. Îmi pare rău!..” „ - Ba da, Neagule... îi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
dezorientat pe străzile acestui oraș pestriț, am senzația iminentă, în orice moment, c-am să mă-mpiedic de resturile însângerate, rămase neîngropate prin șanțuri, aparținând acelui biet trup de copil. Un copil, era doar un copil Absirt atunci când a fost sfârtecat cu cruzime dinaintea ochilor îngroziți ai tovarășilor lui Iason. Nu pot să nu mă interoghez mereu asupra forței teribile ce a împins-o pe Medeea să se mânjească cu sângele fratelui ei; a fost la mijloc o putere demonică, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
e cine nu crede.” Ar trebui să istorisesc și eu miturile mediteraneene în acest fel. Să le umanizez. Mormântul lui Dionysos La Delphi mi-au arătat mormântul lui Dionysos. Mitul povestește că acesta, fiu al Persefonei, numit Zagreus, a fost sfârtecat și înghițit, încă de copil, de către Titani. Mâniat, Zeus a reușit să-i stârpească pe ucigași și, în același timp, să salveze inima fiului, care, în felul acesta a putut fi născut a doua oară de către muritoarea Semele. Dionysos e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
este prescrisă, normal, unei fiice de rege. Are nevoie să se sfâșie și să se macereze interior, să-și cunoască tăria sentimentului și să și-o întețească, cu toate riscurile tragice care derivă de aici. Ea este în stare să sfârtece trupuri nevinovate și să verse sânge în mod necontrolat. Dar, în același timp, durerea Medeei e de nedescris: „Nu există nimic dincolo de mine însămi. Eu sunt una cu sentimentele mele, cu visele mele. Știu că sunt o nefericită; crimele pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]