1,535 matches
-
a rămas neatinsă. Sistemul vânzărilor și mai ales a arendărilor a luat amploare, așa Încât aproape jumătate din marile proprietăți erau preluate de arendași care nu urmăreau decât profitul și dezbinarea (vezi răscoala din 1907 - versiunea Paulescu) pentru care nu se sfiau după cum spunea Eminescu „să biciuiască pe țărani, să Înjuge fetele la plug, să-i scuipe pe moșnegi În gură și să-i țină cu fața deasupra focului” (Spitalele rurale - Timpul, 20 august 1881). În acest context circulația bunurilor aducătoare de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
lucrări fundamentale despre Poezia lui Eminescu (1990). De la întâlnirile din județul Vaslui păstrez interviurile (televizate), pe care le-am făcut cu el, între miile de casete TV.V. Totdeauna jovial, cu o expresie de simpatie în colțul ochilor, pentru că nu mă sfiam să-i spun că e model pentru mine, răspundea exact ce trebuie să impună cultul pentru limba artistică. împlinea în curând 93 de ani... în fapt, el reprezintă un secol de adevărată limbă română. Când, marți, l-am sunat pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe care nu vor să-l găsească; c) persoane care vor să se angajeze, chiar fac asta, și când le pică un loc mai bun, chiar sezonier, dispar în ceață. Din cauza comportamentului iresponsabil n-au mai nimic și nu se sfiesc să fure sau să tâlhărească. Toți vor să plece afară unde-s niscaiva javre cu colaci în coadă ! De fapt nu știu ce înseamnă să muncească, deși le-ar place să fie băgați în seamă. Pe la acest grup de presă au trecut
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
spre vârsta a treia mă întreabă dacă o recunosc... "Cinstit, multă lume cunosc dar pentru moment nu realizez..." Precizez că nu fac parte dintre cei încrezuți, deșimi știu valoarea printre vasluieni. N-aștept să mi se recunoască și nu mă sfiesc să mi-o reafirm ! Poate, pentru cărț ile mele, pentru presa pe care o reprezint, pentru activitatea mea profesională și politică, pentru vârstă și familie mă salută lume simplă, bună și foarte bună. Și eu salut cu plăcere ofițeri, judecători
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
momentului nu este interesat în declanșarea unei dezbateri despre "model". SUA și țările dezvoltate nu sunt interesate, pentru că ele au avut cel mai mult de pierdut de pe urma crizei, atât în plan economic propriu-zis, cât și al imaginii. Despre "model" se sfiesc să vorbească și autoritățile chineze. Discuția deschisă despre model ar presupune o poziționare față de modelul capitalist existent, cu diferitele sale variante. Existența unui nou model înseamnă implicit negarea celui existent. De pildă, Joshua Cooper Ramo a vorbit în 2004 despre
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Stephen Phillips, Laurence Hausman, T.S. Moore. În Fenomenul englez, cartea lui din 1936, vor fi adăugați imagiștii, gruparea din jurul revistei „Criterion”, tinerii de pe atunci W.H. Auden, Stephen Spender, Dylan Thomas. P. e un spirit clasicist care, nu o dată, se sfiește de propriile preferințe literare și caută să le estompeze printr-o proclamare a adeziunii totale la doctrinele moderne. De altminteri, e o perioadă față de care manifestă o reticență vădită - romantismul. Ciudată atitudine a celui care, alături de Lucian Blaga, O.W
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
numesc pe medicii buni, de vocație, competenți, animați de iubire, care știu să le asculte păsurile, să‑i Înțeleagă, să le explice limpede starea bolii și posibilitățile de vindecare, Îngeri În halat alb și mesageri ai vieții, cărora nu se sfiesc a le săruta mâinile prin care Dumnezeu a lucrat vindecarea. IX.7. Frământările unui medic priceput, devotat și misionar al lui Hristos În volumul Patericul secolului XX270, ni se istorisesc, printre altele, frământările unui medic pătruns de credință și de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Gheorghevici Cazara, mareșalul gubernial al nobilimii basarabene, care, cochetînd cu „frumosu-i grai moldovenesc“ (1, 92), cultiva, pe de o parte, pe „boierii moldoveni care, de nevoie, nu vorbeau decît limba lor maternă, și chiar pe puținii moldovenizați, care nu se sfiau să-și afirme caracterul lor etnic, fără să compromită lealitatea lor față de împărăție“ (1, 92), dar nu uita să afirme în fața mai marilor din Basarabia această lealitate „în numele nobilimii basarabene întregi, credincioasă, fără deosebire de origine, împărăției, supusă și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cea rusă îl punea adesea pe elev în condiții delicate. Este explicabil de ce rusificarea s-a produs aproape numai la nivelul boierimii, care își dădea copiii la școală, și rămînea aproape străină gloatei, străină și de școală. Scriitorul nu se sfiește să pună în discuție calitatea limbii folosite de aristocrație. „Basarabia fiind anexată la Împărăția țarilor înainte de a se fi dezvoltat literatura românească modernă, era natural ca societatea basarabeană să nu fi cunoscut limba noastră literară. Dar ea în realitate nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
al pronumelui reflexiv care se constituie în morfem al categoriei gramaticale a diatezei. Trăsătura semantică ‘reflexivitate’ se poate pierde. Pronumele devine atunci morfem lexical, constituent al verbelor pronominale, condiție a existenței acestora ca unități lexicale: a se căciuli, a se sfii etc. sau a identității lor semantice: a se uita (‘a privi’) vs a uita (‘a pierde din memorie’). Absența ‘reflexivității’ înseamnă anularea identității subiect-obiect și, în consecință, obiectul sintactic are un referent propriu diferit de referentul subiectului gramatical: El se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbe, prezența pronumelui reflexiv este obligatorie. Pronumele nu poate fi omis, fie pentru că aceasta este singura formă sub care se prezintă verbul în limba română literară (a se abține, a se desprimăvăra, a se încumeta, a se ploconi, a se sfii etc.), fie pentru că, în absența pronumelui, verbul prezintă alt sens lexical; este, adică, un alt verb (a se afla/a afla, a se duce/a duce, a se uita/ a uita, a-și reveni/a reveni etc.); • verbe pronominale relative
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca aspect imperfectiv, de relația contextuală în care se află înscris: „Spre a merge la Almaș pe drumul mare, ar fi trebuit să suim dealul Balaurului, ce se ridică dincolo de Dărmănești.” (C. Hogaș) „Acum când chiar nici Pintea nu se sfia a-i spune că-l bănuiește, el se simțea mai bun decât cum îl credeau alții...” (I. Slavici) Întrebuințat cu semnificația sa fundamentală, „nominativă”, în limbajul sentențios al scrisului filozofic, infinitivul prezent își pierde și trăsătura semantică gramaticală „simultaneitate”, devenind
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Jacques le Goff o numește "o lume mai slab echipată. Ai fi ispitit să-i spui subechipată"547, chiar în comparație cu lumea musulmană, China și cu lumea bizantină. "Ceea ce caracterizează universul tehnic medieval este caracterul său rudimentar"548. Autorul nu se sfiește să vorbească despre "starea primitivă" a viitorului centru de cultură și civilizație. Este indubitabil că epoca popoarelor migratoare a creat un recul al civilizației, care va fi recuperat mai târziu, începând cu secolul al XV-lea. "Nu există fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mijloacelor de producție, și încă mai există bani. Eroarea socialiștilor de a considera banii ca pe ceva legat de raporturile de proprietate, de avere și nu de economie, ca atare, i-a dus la multe judecăți false. Ei nu se sfiesc să considere că în comunism economia va reveni la schimbul în natură și nu va mai avea nevoie de bani. Sunt multe condiții pe care Engels le pune pentru a se ajunge la comunism. Le enumerăm 1202: - "asocierea generală a
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de a se încălzi în mod justificat. S-a suferit mult în România. O suferință atroce multidimensională. Într-o lume parcă cu susul în jos, în care tiranii ne-au bătut, înjurat, arestat și iată, la Revoluție, nu s-au sfiit să ne împuște. După momentul revoluționar s-a mai întâmplat ceva impardonabil. Călăul și-a luat victima de mână și i-a arătat cum se construiește capitalismul după ce-i arătase cum se construiește socialismul. "Numai cu noi" și "la vremuri
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
trecută însă Bisericii... Ministerul consideră că numai provizoriu mai împlinește rosturi didactice și nu acordă o prea mare însemnătate chestiunilor de învățământ. Proiectul de lege are, pentru anumite fețe bisericești, un mare cusur nemărturisit - pe care eu nu mă voi sfii totuși să-l spun: e prea sever ortodox în spirit și în rezultatele pe care le-ar produce. E cel mai ortodox act al Bisericii noastre de după război". 8 Nae Ionescu, O nouă facultate de teologie, în "Cuvântul", an III
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Cultura Duhului, Alba-Iulia, Editura Reîntregirea, 2002, pp. 28-29: Unde duce cultura cuvântului lui Dumnezeu, credința în cuvintele lui Dumnezeu? Cuvintele lui Dumnezeu omului pot părea, și par de multe ori, sminteala cea mai mare, și însuși Apostolul Pavel nu se sfiește a vorbi de "nebunia lui Dumnezeu", dar adaugă că nebunia lui Dumnezeu se arată mai înțeleaptă decât înțelepciunea omului. Înțelepciunea omului e neputincioasă, precum și omul; este stricăcioasă, precum și omul; dar ceea ce ne pare nouă a fi o nebunie, dacă este
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lui Stephan Gheorghevici Cazara, mareșalul gubernial al nobilimii basarabene, care, cochetînd cu frumosu-i grai moldovenesc, cultiva, pe de o parte, pe boierii moldoveni care, de nevoie, nu vorbeau decît limba lor maternă, și chiar pe puținii moldovenizați, care nu se sfiau să-și afirme caracterul lor etnic, fără să compromită lealitatea lor față de Împărăție, dar nu uita să afirme În fața mai marilor din Basarabia această lealitate În numele nobilimii basarabene Întregi, credincioasă, fără deosebire de origine, Împărăției, supusă și devotată tronului. Lealitatea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cea rusă Îl punea adesea pe elev În condiții delicate. Este explicabil de ce rusificarea s-a produs aproape numai la nivelul boierimii, care Își dădea copiii la școală, și rămînea aproape străină gloatei, străină și de școală. Scriitorul nu se sfiește să pună În discuție calitatea limbii folosite de aristocrație. Basarabia fiind anexată la Împărăția țarilor Înainte de a se fi dezvoltat literatura românească modernă, era natural ca societatea basarabeană să nu fi cunoscut limba noastră literară. Dar ea În realitate nu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ale complexului fenomen comunicațional. Desigur, erou al ascensiunii orientărilor calitative și critice în cercetarea comunicării interculturale, lucru pe care l-am ilustrat (ca să evit termenul matematic "demonstrat"), într-o măsură rezonabilă, în Politicul în paranteză, profesorul González nu s-a sfiit să îmi amintească doar câteva dintre calitățile orientării căreia i-a dat trup și suflet în cariera sa: domnia sa se referă la mandatul etico-moral care întregește portretul celor care aspiră la analiza de tip interpretativ a fenomenului comunicării umane. Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
emoțional (pathos-ul), profesorul Black apreciază că emoțiile cu care Chapman pare să lucreze "nu pot fi corect descrise în termeni de furie, dragoste, teamă, rușine, milă, bunăvoință, indignare, invidie sau opusele lor"121. La capitolul ethos, însă, Black nu se sfiește să presupună că, din punctul de vedere al celor din Coatesville, adresa lui Chapman trebuie să fi fost considerată un scandal în toată puterea cuvântului. În construcția propriului "portret", prin mijloace strict discursive, pastorul pare să pășească, în mod deliberat
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
locatari ai stabilimentului ce s-a întîmplat și au fost învățați să spună că Maftei a fost ucis într-o altercație de către un coleg de celulă bolnav psihic. În ciuda amenințărilor, membrii familiei victimei au aflat adevărul și nu s-au sfiit să acuze de crimă atît pe gardian, cît și Penitenciarul care a favorizat fapta, a ascuns-o și a aruncat-o în cîrca unui deținut iresponsabil, care, oricum, nu avea ce căuta în celulă, locul lui trebuind să fie la
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
socială, dar și succesive, chiar interminabile acumulări. Ceea ce este trist nu este cantitatea acumulărilor ci refuzul acesteia de a face saltul în calitate. Uneori excesul trece în monstruos. Iar oamenii își doresc să devină monstruoși. Dovadă că unii nu se sfiesc să apară ubicuu la interfața realității, adică în presă. Chiar în cea de scandal sau mai ales în aceea. Asta și pentru că imaginea secundă, aparența, a devenit idolatrizantă. Important a devenit ceea ce apare, nu ceea ce este. Jocul sofisticat al luminii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o piatră de poticnire pentru cei care au pierdut conexiunea cu creștinismul. Povestea lui Ilie poate fi cel mult o legendă pentru cei care cred doar în logici monovalente. Cum să te înalți cu trupul la cer? Baștovoi nu se sfiește să-și așeze personajele în nimbul nemuririi. Ceea ce le trece dinspre viață spre viața veșnică este dragostea, comuniunea, păsul pentru celălalt, gândul la celălalt, destrămarea egoismului demonic. - Diavolul ca prezență ascunsă. Unde este diavolul în toată această construcție romanescă? Pe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
11.16 - Organigrama oficială a unei părți dintr-o întreprindere SHAPE \* MERGEFORMAT Capitolul XII Conducerea Necesitatea conducerii vieții sociale, precum și a diverselor ei sisteme și subsisteme este atât de acerb manifestată la ora actuală, încât unii autori nu s‑au sfiit să afirme că dezvoltarea economică și cea socială depind în mare măsură de felul cum se realizează conducerea și că, prin urmare, ele ar fi „rezultatul conducerii”. # ...Aspirațiile, valorile și chiar supraviețuirea societății în țările dezvoltate vor ajunge să depindă
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]