712 matches
-
aici.” Spunând acestea, mi-a întins un ispisoc din 18 septembrie 1714 (7223) al lui Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod. „Să citim ce scrie aici și om mai vedea noi ce avem de spus.” Apoi asta îi o comoară întreagă. Ascultă sfinția ta ce spune vodă: „Adică au venit înaintea noastră...Solomon și frate-său, Ursul, și Iusup, starostii de jidovi de târgu de Iași, și au făcut jalobă la domniia mea pre rugătoriul nostru sfinția sa părintele Dionisie... egumenul de la Aron Vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
eu.” Luând manuscrisul în mână și uitându-mă prin el, i-am dat dreptate bătrânului, pentru că era scris cu nădejde, nu șagă. Te-aș ruga, părinte, să mă lași să-l dezleg eu întâi; pe urmă ți-oi citi și sfinției tale. „La așa o rugăminte nu m-oi împotrivi.” Am pornit să buchisesc literele întortocheate de pe manuscris. Când am terminat de citit, am înțeles că era un act din 1720, prin care Mihai Racoviță voievod îi făcea dreptate lui Ion
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de la grajdul gospod... întru nimic să nu-l trageți la lucrul grajdului, fără decât el numai să fie de lucrul cămării gospod...” „ Ei, ce zici, dragule? De ce se bucura acest curelar de atâta cinste din partea lui vodă?” Păi, de ce crede sfinția ta? Socoteala nu-i atât de grea. Îi simplă ca bună ziua. „Dacă-i așa, apoi atunci tălmăcește-mi și mie înțelesul acestor vorbe.” Când Ioniță era cel mai bun meseriaș dintre curelarii gospod, cum să nu fie luat în seamă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cale mai bine să fie aceste dughene la mănăstirile Ierusalimului decât la alții...și având și sfințiie sa...trei părți de sat, anume Medeleni la ținutul Iașilor...în care sat având și eu a patra parte...am făcut schimbătură cu sfinție sa și am dat aceste trei dughene cu loc cu tot care sintu din Podul Vechi până-n zăplazul mănăstirii Sfintii Vineri. Și am mai dat și 20 lei agiutor la Svântul Mormânt și sfinție sa ne au dat aceste trei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
patra parte...am făcut schimbătură cu sfinție sa și am dat aceste trei dughene cu loc cu tot care sintu din Podul Vechi până-n zăplazul mănăstirii Sfintii Vineri. Și am mai dat și 20 lei agiutor la Svântul Mormânt și sfinție sa ne au dat aceste trei părți de sat din Medeleni cu tot venitul. Pentru aceea ca să-i fie sfinții sale aceste trei dughene...dreaptă ocină și moșie cu tot venitul...Și pe zapisul nostru să aibă a-și face
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
i se mai spunea, „Ulița Boierilor” (Ștefan cel Mare și Sfânt n.n). „Mă bucur că am cu cine sta de vorbă și mai ales că știi multe lucruri despre cele vechi.” Mă străduiesc și eu să țin pasul cu sfinția ta. Altfel mi-ar fi rușine dacă n-aș ști nimic din ce a fost odinioară. Călugărul îmi întinde un nou manuscris și îmi zice: „Acum ai să vezi și o faptă nelegiuită făcută de un voievod. Mai rău este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
scrie mitropolitului episcopilor și egumenilor de la mănăstirile din Iași pentru a lua dezlegare. Citește scrisoarea lui vodă, să ne tălmăcim, dragule.” Odată cu ultimul cuvânt, bătrânul mi-a pus în față scrisoarea voievodului. Încep să silabisesc plin de curiozitate și amărăciune: „Sfinția ta părinte mitropolit, împreună cu sfinția ta părinte Levis și cu sfinția lor episcopii și egumenii ce se află aici să vă adunați să faceți săbor și cum a porunci sfânta pravilă bisericească...să hotărâți și să dați în scris, iscălinduvă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de la mănăstirile din Iași pentru a lua dezlegare. Citește scrisoarea lui vodă, să ne tălmăcim, dragule.” Odată cu ultimul cuvânt, bătrânul mi-a pus în față scrisoarea voievodului. Încep să silabisesc plin de curiozitate și amărăciune: „Sfinția ta părinte mitropolit, împreună cu sfinția ta părinte Levis și cu sfinția lor episcopii și egumenii ce se află aici să vă adunați să faceți săbor și cum a porunci sfânta pravilă bisericească...să hotărâți și să dați în scris, iscălinduvă, însemnând din cuvânt în cuvânt
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
lua dezlegare. Citește scrisoarea lui vodă, să ne tălmăcim, dragule.” Odată cu ultimul cuvânt, bătrânul mi-a pus în față scrisoarea voievodului. Încep să silabisesc plin de curiozitate și amărăciune: „Sfinția ta părinte mitropolit, împreună cu sfinția ta părinte Levis și cu sfinția lor episcopii și egumenii ce se află aici să vă adunați să faceți săbor și cum a porunci sfânta pravilă bisericească...să hotărâți și să dați în scris, iscălinduvă, însemnând din cuvânt în cuvânt capetele pravilii, ca să să vază...de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Când umbra stejarului ajunge de-a lungul cărării, atunci îi ora când trebuie să pornesc către chilie. După ce om mânca, te-i hodini și poate mai citești câte ceva din cărțile pe care ți le-am dat. Așa am să fac, sfinția ta - i-am răspuns și am pornit să culind pădurea plină de minunății... Am umblat mereu cu gândul la cele văzute la bătrânul călugăr, dar mai ales la cele spuse de el...Chiar și acum, când privesc jocul neprihănitelor veverițe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
n.n). Doamne! Unde era vodă Ștefan biruitorul?” Își dormea somnul de veci la Putna și sigur s-a răsucit în coșciug pentru această pângărire a sfintei sale zidiri, părinte... Așa ajunsese Moldova măritului Ștefan vodă în vremea bicisnicilor urmași... Sfinția ta știe mai bine ca mine cum a fost... „Și totuși, marele voievod l-a sfătuit pe Bogdan, fiul și urmașul său la domnie, să închine țara turcilor, pentru că nu o va putea ține slobodă numai cu sabia, așa cum a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să schimbe fața târgului și chiar reușesc. Și asta este bine. În timp ce tu citeai, eu n-am avut astâmpăr și am scotocit mai departe printre terfeloage. Și de data asta am avut noroc. Și încă mare.” Despre ce-i vorba, sfinția ta? „Vodă s-a gândit că pe lângă apă și bună rânduială la tăierea vitelor și vânzarea cărnii ar mai fi nevoie de ceva.” Ce ar mai fi trebuit, mă rog? „ Școli, dragule! Școli! Uite aici așezământul lui Grigore Ghica voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și Clujului, am sfințit acest monument azi, 14 Septembrie 2000, Praznicul Înălțării Cinstitei și de viață făcătoarei Cruci, în vremea Prea Fericirii Sale Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a Înalt Prea Sfinției Sale Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, a Înalt Prea Sfinției Sale Andrei, Arhiepiscop al Alba-Iuliei, și a Prea Cucerniciei Sale Preot Ioan Tocănel, Protopop al Aiudiului. Și acum, Dătătorule de viață, Doamne, trimite harul Tău cel Sfânt peste toți cei care s-au ostenit cu ridicarea acestui monument, primește darul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
-ți aparții ție însuți, ci lui Dumnezeu Celui Ce te-a răscumpărat cu preț de sânge, și pe Care ești dator aL iubi și a te jertfi pentru dragostea Lui, așa precum au făcut-o de-a lungul veacurilor toți sfinții. Tainica și negrăita bucurie a Învierii să umple de pace, bucurie și inocență inimile tuturor celor ce intră cu evlavie și credință în acest loc sfințit de nevoințele marilor iubitori de Dumnezeu. Maica Stareță Mihaela, Monahia Gabriela, Monahia Mina, Monahia
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
furat casa de bani cu icoana, aceștia neagă și-i întorc acuzațiile. 4. Icoana are, din pricina diamantelor uriașe, o valoare inestimabilă. Ziarele și publicul feminin au fost de partea Mitropolitului, socotindu-l nevinovat, deși el fusese condamnat de Sinod. — Și Sfinția voastră ce zice? încercă conu Costache să vorbească cum se cuvine. A furat-o Mitropolitul? — Să nu ne facem păcate cu limba, aruncând cu noroi într-un slujitor al bisericii, replică sever părintele. Apoi îi spuse în șoaptă, privind în
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
seama că te afli sub ocrotirea catolicei fiice a preacuvioasei Teodolinda, spune repede ce vrei și vezi-ți de drum. Cipriano, continuând să se uite țintă la mine, n-a zis nimic. - Doar posibilitatea de a fi condus până la Veneția, Sfinția Ta, am răspuns. Claudio s-a uitat la Cipriano, care tăcea în continuare. - Se face. Du-te-n port și așteaptă. Audiența se sfârșise, și eu, cu o plecăciune, am făcut câțiva pași înapoi. - Stiliano, află că ereticul de la Cormons
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
biserică și e os domnesc, plus că are drept aici la mănăstire, pe care a înzestrat-o. Nu el, ci frate-său. Fie-vă milă, măcar de noi, dacă nu de el, umblăm pe drum de-aseară, nu ne lăsa, Sfinția Ta, că nu mai avem unde să ne ducem și e păcat de Dumnezeu să-l lăsăm aici, în fața mănăstirii... Și tot așa, până către ziuă, când au admis să-l îngroape în fața porții, ca să calce picior sfințit peste el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de la obraz, dar îl venerau, și de altfel și el le certa, împroșcîndu-le cu numiri nemaiauzite de sfinți. Părintele titular îl ocrotea dintr-o omenie pe care o declara tuturor plin de emfază și de prefăcută îngrijorare pentru prestigiul bisericii. Sfinția-sa era un bărbat înalt, rotund, roșu la față, cu barbă mare, albă, răsfirată pe tot pieptul. Râdea din tot pântecele, rezista la cele mai grozave insinuații păgâne, parând cu glume prudente loviturile, ferindu-se de a se compromite. Părintele
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
asistat de dascăl, făcu sfeștanie, umplând casa de fum de tămâie și stropind pereții cu agheasmă. Popa Țuică scotea din când în când câte un ison izolat, privind cu coada ochiului, să vadă dacă nu se pregătește ceva băutură. Când sfinția-sa stropi pe cei de față cu agheasmă (moș Costache se îndoi din șale, plin de evlavie), dădu ochi cu Stănică, pe care-l cunoștea prea bine, și râse cu înțeles către el. - De unde mai ieșiși, satană? îl întrebă părintele
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-l, Doamne, că nu știe ce spune, se rugă părintele,teatral, ridicând mâinile spre tavan. - Ascultă, preasfinte, e adevărat că Dumnezeu e bun? - Tu zici, fiule! confirmă părintele, evitând orice participare la dispută. - Apoi, dacă e așa, cum îți explici, sfinția-ta, că ne zbatemde mii de ani în îndoială și nu ni se dă nici o dovadă de nemurirea sufletului, când ar fi așa de simplu să vină bunăoară unul care a murit, să ne spună, uite, este așa și pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
bravo, zise preotul, și eu am un băiat, pe care, denu l-oi da la școala militară, îl dau la medicină. Stănică nu se putu stăpâni de a nu face mizerii morale părintelui, deși își păstra aerul smerit. -De ce, sfinția-ta, ca preot, să-l dai la armată, la medicină, în loc să-l faci tot preot? Părintele răspunse cu foarte mult simț pozitiv: - Și pentru preoție ca și pentru orice meserie trebuie chemare. Iar fiu-meu nu mi se pare că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și mirele ei, cercurile de fier pe frunțile încinse. Schimbară inelele de aur și răspunseră pe rând, fără să se gândească mult, că voiesc să fie unul al altuia, soț și soție. Nașul râdea pe sub mustățile mari, galbene de tutun. Sfinția-sa le-a ținut și o predică, cum să facă și să se înțeleagă, despre datoriile femeii de a da ascultare bărbatului și la bine și la rău, și câte altele o mulțime, că era citit și cu drag de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ca un fel de bir, dar se gândi că nu strică să-și aducă aminte că omul are numai o viață și că-l așteaptă lumea cealaltă. - Bine, părinte, a zis, o să cumpăr icoane și un rând de odăjdii pentru sfinția-ta. Popa a râs mulțumit și -la bătut pe umăr. - Știam eu că ești om de înțeles. Negustorul a pus apoi masa, să nu plece preotul cu gura uscată din casa lui. Lina a gătit ceva la iuțeală și a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și lăcașul... 134 - Fac, părinte, a zis Stere. Și se gândea cu plăcere că la el în sat numai cei avuți își aveau stranele lor la biserică. Pe la patru, i-au dat drumul. Cârciumarul -la păzit de câini până la poartă. Sfinția-sa s-a oprit apoi și la alții. Le-a vorbit ca biserica era săracă, apoi cu înțeles, că ar trebui colo o icoană, colo o candelă... Bărbații ascultau în tăcere. Când termina, câte unul dădea din cap: - De, părinte
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și se mai închina o dată. Către seară, biserica se golea. Mai sosea cîte-o mamă cu copilul de mână, grăbindu-l să facă cele de cuviință. De la locul ei baba Chirița mîrîia: - Iete, Tinco, acu se vine? - St! Că ne-aude sfinția-sa. - Păcătoase... - Da mai taci și dumneata, soro, uiți că sîntem în biserică... 137 Babele așteptau să fie spovedite și împărtășite. Ele rămâneau la urmă, că aveau multe pe suflet. Popa Metru le chema pe rând în odăița vecină cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]