572 matches
-
-și câștiga traiul. Remarcat de directorul Dragoș Protopopescu, este distribuit pentru prima dată de către regizorul Aurel Maican în rolul unui tâmpit din comedia "Musca spaniolă", scrisă de vienezii Arnold și Bach, și adaptată de dramaturgul Tudor Mușatescu și de regizorul Sică Alexandrescu. Fiind peltic, a fost „mai gâgă decât ar fi cerut textul” și astfel a repurtat încă de la început un succes răsunător. În urma succesului obținut la public, este angajat ca actor la Teatrul Național din Cernăuți. La Cernăuți, Grigore Vasiliu
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
București. În anul 1933, Grigore Vasiliu, student pe atunci la Conservatorul de Artă Dramatică din Cernăuți, a fost adus la București, de către regizorul Aurel Maican. Timp de un deceniu a jucat pe scenele diverselor companii particulare în piesele regizate de către Sică Alexandrescu și Ion Iancovescu, fiind vedetă în special la Teatrul Vesel. Acest teatru își ținea spectacolele într-o sală mică dintr-un pasaj al Bulevardului Elisabeta din București; teatrul fusese înființat de regizorul Sică Alexandrescu împreună cu dramaturgul Tudor Mușatescu și
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
companii particulare în piesele regizate de către Sică Alexandrescu și Ion Iancovescu, fiind vedetă în special la Teatrul Vesel. Acest teatru își ținea spectacolele într-o sală mică dintr-un pasaj al Bulevardului Elisabeta din București; teatrul fusese înființat de regizorul Sică Alexandrescu împreună cu dramaturgul Tudor Mușatescu și avea să-și continue activitatea până în anul 1940. Printre piesele cele mai importante în care a jucat se numără: "Vârcolacul", "Micul Weber" de Arnold si Bach, "Otto Elefantul" de Arnold și Bach, "Arde nevastă
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Împăratul" de Luigi Bonelli etc. Din această perioadă își trage și porecla, transformată mai târziu în supranume, "Birlic", care era titlul unei piese scrise de vienezii Arnold și Bach, adaptată special pentru el de dramaturgul Tudor Mușatescu și de regizorul Sică Alexandrescu. Acțiunea din piesă era localizată în nordul Moldovei, erou principal (un funcționar) purtând numele de Costache Perjoiu, zis Birlic, din Fălticeni. Cu rolul titular din farsa "Birlic", tânărul Grigore Vasiliu a cunoscut un succes uriaș, astfel încât a ajuns să
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
personajul și să-i adopte numele. Mai întâi o poreclă ce stârnea râsul, "Birlic" (cuvânt de origine turcă însemnând asul de la cărțile de joc) a devenit o marcă pe care actorul a adăugat-o numelui său, transformând-o în renume. Sică Alexandrescu și Tudor Mușatescu au creat pentru Birlic aproape exclusiv spectacole comice, cel mai adesea cu piese ușoare, din repertoriul bulevardier. Sică Alexandrescu montează piesă după piesă cu Birlic în rolul principal, toate având un mare succes la public. Birlic
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
de joc) a devenit o marcă pe care actorul a adăugat-o numelui său, transformând-o în renume. Sică Alexandrescu și Tudor Mușatescu au creat pentru Birlic aproape exclusiv spectacole comice, cel mai adesea cu piese ușoare, din repertoriul bulevardier. Sică Alexandrescu montează piesă după piesă cu Birlic în rolul principal, toate având un mare succes la public. Birlic a impresionat publicul și criticii teatrali prin creațiile sale actoricești complexe, având capacitatea de a trece foarte ușor de la un rol din
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
regimului comunist l-a prins în plină glorie, închizându-i însă granițele spre lume. Se întoarce ca actor la Teatrul Național din București, după naționalizarea teatrelor particulare. Repertoriul Teatrului era stabilit de Direcția de Propagandă a Comitetului Central al PCR. Sică Alexandrescu montează în anul 1953 piesa "O scrisoare pierdută", Birlic interpretându-l inițial pe Dandanache, apoi pe Brânzovenescu. Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, actorului Grigore Vasiliu Birlic i
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
românesc”, așezându-l alături de Constantin Tănase. Criticii au spus că umorul și fizionomia sa l-ar fi putut propulsa într-o carieră internațională de excepție, dacă nu ar fi fost prizonierul unei cinematografii marginale. În cadrul Festivalului Goldoni din anul 1956, Sică Alexandrescu pleacă la Veneția cu Birlic, Alexandru Giugaru și George Calboreanu pentru a prezenta piesa "Bădăranii" în traducerea lui Iancovescu. Apariția lui Birlic în Italia, în piesa "Bădăranii", a oprit din fugă spectatorii care doreau să se adăpostească de ploaia
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Bădăranii este un film de comedie românesc din 1960, regizat de Sică Alexandrescu și Gheorghe Naghi. El este o adaptare cinematografică a spectacolului de la Teatrul Național Ion Luca Caragiale din București cu piesa de teatru omonimă (1760) a dramaturgului italian Carlo Goldoni. Acțiunea filmului se petrece în Veneția de la mijlocul secolului al
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
la Festivalul Carlo Goldoni de la Veneția, organizat pentru a celebra 250 de ani de la nașterea dramaturgului italian Carlo Goldoni (1707-1793). Repertoriul teatrului bucureștean nu conținea însă nicio piesă a lui Goldoni și pentru a nu rata invitația la festival, regizorul Sică Alexandrescu (1896-1973) a propus pregătirea comediei "Bădăranii" în traducerea lui Ion Iancovescu; piesa fusese jucată pentru prima dată în anul 1760 la Veneția. Timpul era foarte scurt, dar în decurs de numai 12 zile regizorul a reușit să pregătească spectacolul
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
în care se juca piesa. Presa italiană a lăudat reprezentația trupei bucureștene, folosind termeni superlativi. Au fost evidențiate verva, prospețimea și naturalețea jocului actoricesc. După spectacol, Nina Diaconescu nu s-a mai întors în țară. Pentru premiera românească a spectacolului, Sică Alexandrescu a distribuit-o pe Carmen Stănescu în rolul Felice. Actrița a trebuit să pregătească rolul în numai trei zile. Piesa a avut parte de un mare succes, jucându-se cu sălile arhipline. Oamenii au preluat replici din piesă pe
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
de vinil de către compania Electrecord. Pentru a imortaliza triumful lui, s-a realizat în 1960 și o adaptare cinematografică a spectacolului. Filmul a fost realizat după spectacolul Teatrului Național „I.L. Caragiale” , prelucrat în variantă românească și pus în scenă de Sică Alexandrescu, artist al poporului. Autorii adaptării cinematografice au fost dramaturgul Mircea Ștefănescu și regizorul Sică Alexandrescu. Regizorii filmului au fost Sică Alexandrescu și Gheorghe Nagy, iar regizorul secund Geta Doina Tarnavschi. Filmul a fost turnat în studiourile cinematografice de la Buftea
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
și o adaptare cinematografică a spectacolului. Filmul a fost realizat după spectacolul Teatrului Național „I.L. Caragiale” , prelucrat în variantă românească și pus în scenă de Sică Alexandrescu, artist al poporului. Autorii adaptării cinematografice au fost dramaturgul Mircea Ștefănescu și regizorul Sică Alexandrescu. Regizorii filmului au fost Sică Alexandrescu și Gheorghe Nagy, iar regizorul secund Geta Doina Tarnavschi. Filmul a fost turnat în studiourile cinematografice de la Buftea. S-a filmat vara, pe o căldură sufocantă, când nu erau spectacole de teatru, iar
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
Filmul a fost realizat după spectacolul Teatrului Național „I.L. Caragiale” , prelucrat în variantă românească și pus în scenă de Sică Alexandrescu, artist al poporului. Autorii adaptării cinematografice au fost dramaturgul Mircea Ștefănescu și regizorul Sică Alexandrescu. Regizorii filmului au fost Sică Alexandrescu și Gheorghe Nagy, iar regizorul secund Geta Doina Tarnavschi. Filmul a fost turnat în studiourile cinematografice de la Buftea. S-a filmat vara, pe o căldură sufocantă, când nu erau spectacole de teatru, iar actorii se aflau în vacanță. A
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
fost alcătuită din actori importanți ai epocii: doi actori (Grigore Vasiliu-Birlic și George Calboreanu) aveau titlul de Artist al Poporului și alți șase (Nicki Atanasiu, Alexandru Giugaru, Silvia Dumitrescu-Timică, Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Nineta Gusti) titlul de Artist Emerit. Regizorul Sică Alexandrescu era și el Artist al Poporului. A fost păstrată distribuția din teatru. Actrița Carmen Stănescu a lăudat distribuția „de excepție” formată din genialii Calboreanu, Giugaru, Marcel Anghelescu și Birlic și din trioul feminin „cochet și adorabil, de un haz
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„O revoltă a femeilor împotriva bărbaților lor care se comportă ca niște stăpâni absoluți, așa cum au văzut-o, în Veneția anului 1760, Carlo Goldoni și în Bucureștii anilor '50, Sică Alexandrescu. Întrecere de prostie, trufie și violență interpretată cu strălucire de „garnitura de aur” a Teatrului Național al vremii, dar... tentativă nereușită de compromis între scenă și film. Acțiunea se desfășoară în cadrul teatral, între episoade fiind adăugate interludii pretins cinematografice
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
tot mai mare amploare. Pe scena teatrului băcăuan vin trupe și personalități de marcă ale teatrului românesc: trupa Companiei de Teatru Bulandra, cu Lucia Sturza Bulandra și Tony Bulandra, Constantin Tănase, Maria Filotti, compania actorului Ion Manolescu, compania Tudor Mușatescu - Sică Alexandrescu, trupa Iancu Brezeanu, Aura Buzescu și alții. Încep să apară și cronici dramatice în presa vremii. În 1928, George Enescu susține un concert memorabil pe scena băcăuană.
Teatrul Municipal Bacovia () [Corola-website/Science/313592_a_314921]
-
istorice menționează și prezența sclavilor. Primii, care aveau dreptul să-și acopere capul purtând o cușmă și formau o clasă privilegiată. Ceilalți, care formau grosul armatei, erau țărani și meșteșugari și purtau părul lung ("capillati"). Una din armele lor era "sica". Ocupațiile principale erau agricultura (în special cereale, pomi fructiferi și viță-de-vie), creșterea vitelor și oilor și cunoșteau apicultura; caii erau folosiți mai ales ca animale de povară, dar caii crescuți de daci aveau și faima de a fi foarte buni
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
introduce personaje care să îl reprezinte pe el, pe tatăl său și cetățenii din Arras, cu însușirile lor. Creația sa include un "congé" (lucrare de adio, cu caracter satiric, pentru orașul Arras) și un poem epic neterminat, " Le roi de Sicile", scris în onoarea lui Charles de Anjou, început în 1282. Printre lucrările sale cunoscute se numără 36 de "chanson"uri, 46 "rondets de carole" (piese cu refren)"," 18 piese de teatru, 14 "rondeaux", cinci motete, un "rondeau-virelai", un balet, un
Adam de la Halle () [Corola-website/Science/298319_a_299648]
-
pentru ca aceștia să-i respecte textul integral, ortografia și punctuația. Conștiința de artist impecabil și scrupulozitatea sa sunt mărturii exprimate în numeroasele scrisori către amici cărora le face reproșul „sosului greșelilor de ortografie și punctuație” și a „enormelor greșeli fundamentale”. Sică Alexandrescu a propus o tipărire corectă, la baza căreia să stea un text confruntat științific cu edițiile „Socec”, „Șaraga”, cu manuscrisele lui Caragiale, "„un text în care ortografia marelui scriitor să fie repusă în drepturi, ținându-se seamă, riguros, consecvent
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
cunoscută ca și Hondurasul Britanic până în 1973, Belize a fost o colonie Britanică mai bine de un secol. În anul 1981 a devenit o națiune independentă. Belize este membră a Comunitații Caraibelor (CARICOM) și al Sistema de Integracion Centro Americana (SICA) și se consideră că ar face parte atât din Caribe cât și din America Centrală. Teritoriul Belize este locuit în Evul Mediu de triburi amerindiene maya, apoi de caribi. Descoperit de Cristofor Columb în 1502, el este ocupat de coloniști englezi
Belize () [Corola-website/Science/298076_a_299405]
-
de al Doilea Război Mondial. După război, filmul italian a fost recunoscut pe plan mondial și a devenit produs de export până la începutul unui declin artistic în preajma anilor 1980. Regizori de film cunoscuți ai acestei perioade au fost Vittorio De Sica, Federico Fellini, Sergio Leone, Pier Paolo Pasolini, Luchino Visconti, Michelangelo Antonioni și Dario Argento. Între filmele produse de ei se numără și capodopere ale cinematografiei mondiale, ca "La dolce vita"; "Cel bun, cel rău, cel urât" și "". Între jumătatea anilor
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
militară a cazacilor „kiș”, (echivalentul unei brigăzi), condusă de „koșovîi otaman”, care era constituită exclusiv în scopuri militare, în timpul campaniilor războinice. A existat un tribunal militar, care judeca și pedepsea sever violențele și furturile între cazaci, introducerea de femei în Sici, consumul de alcool în timpul conflictelor militare, etc. De asemenea, conducerea căzăcească se ocupa de învățământul laic și religios și de buna funcționare a bisericilor. Creștinismul ortodox era considerat definitoriu pentru identitatea națională. În timpuri de pace, cazacii își câștigau existența
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
a semnat o alianță cu tătarii din Crimeea și cu otomani împotriva Rusiei. După un prim succes în 1711, campania împotriva Rusiei s-a încheiat cu o înfrângere, iar Orlik a plecat în exil. Cazacii zaporojeni au construit un nou Sici sub protecția otomanilor, Siciul Oleșki, pe cursul inferior al Niprului. Deși a existat un număr de zaporojeni care s-a reîntors sub protecția Moscovei, cei mai mulți au rămas sub controlul liderului anti-srus Korst Hordiinko. Doar după moartea acestuia în 1733 a
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
a făcut o înțelegere cu zaporojenii. Tratatul semnat la Lubnî, cazacii zaporojeni și-au recăpătat fostele proprietăți, privilegii, legi și obiceriuri, fiind obligați în schimb să lupte sub comanda armatei ruse din Kiev. A fost construită un nou centru militaro-politic („sici”) - „Noul Sici”, în locul celui distrus de Petru I al Rusiei. Cazacii au permis în continuare așezarea pe teritoriile controlate de ei a țăranilor iobagi fugiți de pe moșiile proprietarilor ruși sau polonezi, în încercarea de a câștiga aliați în lupta împotriva
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]