987 matches
-
Sibiului, Balta Brăilei - Insula Mare a Brăilei, Ostrovul Mare - Porțile de Fier II, Depresiunea Bîrsei - Țara Bîrsei etc. Numele de locuri „omonime“ (cel puțin ca sorginte) se scriu și ele de multe ori în mod diferit: Stejăriș - Stejeriș, Săliște - Seliște - Siliște, Părău - Părîu, Petroasa - Pietroasa, Petriș - Pietriș, Mănăstirea - Mînăstirea, Răcaș - Recaș etc. Fenomenul dublei denumiri se întîlnește, de fapt, chiar mai frecvent, și la exonime: Auschwitz (Oświęcim), Skopie (Skopje), Belucistan (Belugistan), Botswana (Botsvana), Cambodgia (Kampucha), Capadochia (Cappadochia), Ceilon (Ceylon), Chomolungma (Ciomolungma
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de-a valma Diac tomnatic și alumn; Cântăm adânc un: De profundis. Perennis humus erit rex. Frumoase vremi! Dar unde-s? unde-s? S-au dus pe veci! Bibamus Ex. (1878) Casa memorială Mihai Eminescu. ION BĂNUȚĂ ( n. 1914 la Siliștea, comuna Căteasca, județ ul Argeș , d. 1986) Ion Bănuță în vizită la Editura „Junimea” din Iași. Figură reprezentativă pentru începuturile epocii socialiste, lăcătușul ilegalist, directorul Editurii de Stat pentru Literatură și Artă, poet nesemnificativ, dar căruia nu puțini dintre poeții
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
CARDAȘ, Gheorghe (1.IV.1899, Drăgușeni, j. Suceava - 1983, București), istoric literar și editor. Este fiul Amaliei (n. Camondo) și al lui Gheorghe Cardaș, intelectuali. După ce urmează școala primară la Topile, Siliștea și Drăgușeni și liceul la Fălticeni (1913-1915), București (1915-1916) și Roman (1917-1921), este student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1921-1924). În anii 1926-1927, audiază, la Paris, cursuri la Sorbona și la Collège de France. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
și întărire, dată prin documentul din 29 noiembrie 1443, „pentru satele sale, pe care le are de la părinții noștri, de asemenea și moșiile, și vama numită vama de la Moldovița și cu satul ăIar hotarul acestor mai sus scrise sate și siliști să fie cu toate hotarele vechi, pe unde au folosit din veac”. Nu avem cunoștință ca dania sau daniile întărite să fi fost contestate de cei interesați, deși nu este exclusă nici o asemenea posibilitate, deoarece voievodul Ștefan „domn al Țării
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
-și îndeplinească obligațiile - zeciuiala și muncile - urma o cercetare ordonată de domnie, care putea sfârși cu alungarea de pe moșie. Între-un document elaborat de cancelaria domnească a lui Vasile Lupu, din 5 iulie 1643, prin care întărește mănă stiri Putna siliștea Grecii de lângă orașul Siret, dă ordin ca oamenii care s-au așezat pe acea siliște (loc de casă - n.a.) fără voie și învoială s-o părăsească. Siliștea Grecii a fost dată „cu semnele cele bătrâne, pe unde sunt uricele, iar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu alungarea de pe moșie. Între-un document elaborat de cancelaria domnească a lui Vasile Lupu, din 5 iulie 1643, prin care întărește mănă stiri Putna siliștea Grecii de lângă orașul Siret, dă ordin ca oamenii care s-au așezat pe acea siliște (loc de casă - n.a.) fără voie și învoială s-o părăsească. Siliștea Grecii a fost dată „cu semnele cele bătrâne, pe unde sunt uricele, iar cine va fi arat sau cosit pe hotarul acelei siliști sau va fi făcut casă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lui Vasile Lupu, din 5 iulie 1643, prin care întărește mănă stiri Putna siliștea Grecii de lângă orașul Siret, dă ordin ca oamenii care s-au așezat pe acea siliște (loc de casă - n.a.) fără voie și învoială s-o părăsească. Siliștea Grecii a fost dată „cu semnele cele bătrâne, pe unde sunt uricele, iar cine va fi arat sau cosit pe hotarul acelei siliști sau va fi făcut casă sau odaie (loc de adăpost pentru vite și oameni - n.a.) să aibă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
s-au așezat pe acea siliște (loc de casă - n.a.) fără voie și învoială s-o părăsească. Siliștea Grecii a fost dată „cu semnele cele bătrâne, pe unde sunt uricele, iar cine va fi arat sau cosit pe hotarul acelei siliști sau va fi făcut casă sau odaie (loc de adăpost pentru vite și oameni - n.a.) să aibă a le lua de a zecea din păne și din fân și din tot venitul și să-și strice casele sau odăile de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
debilarul, pripașarul, olăcarul etc., „o adevărată belea pe capul săteanului". Oameni fără suflet în îndeplinirea îndatoririlor lor, slujbașii domnești se purtau aspru cu cei care nu-și puteau achita birurile: li se vindea pe nimic strânsura din câmp, vitele și siliștile din sat, țolicile și așternuturile din bătătură, iar dacă nu se îndestulau nici așa, treceau la vecini ori chiar în satele alăturate, forțând populația să plătească și pentru cei care despuiați nu acopereau datoria către vistierie. Și aceasta în vremurile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unor coloniști, din care rezultă în amănunt ce impunea Domnia locuitorilor țării: „Noi Antonie Ruset Voievod Boj Milostiio Gospodar Zemli Moldovscai. Datamu cartea Domniei mele părintelui și rugătorului nostru sfinției sale Sofronie, Episcopul de Huși și dregătoriului și vătămanului său de siliște (loc de sat n.n.) din Crețesci ce este pe Lohan la ținutul Fălciului spre aceea ca să aibă a-și chiema oameni străini de altă țară, din țara Turcească și din țara Muntenească, și din țara Ungurească, și din țara Leșească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din țara Ungurească, și din țara Leșească, și din partea Căzăcească. Și despre alte părți hie ce limbă vor hi să aibă a veni și a se strânge câtu de mulți. Și dacă vor veni și se vor așeza la cea Siliște, ce mai sus scriem de la Domnia mea vor avea Slobozia (libertatea) într-un an și vor fi în pace de dajde și de zloți și de lei și de taleri și de galbeni și de orți și de ilisu și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și vor fi în pace de dajde și de zloți și de lei și de taleri și de galbeni și de orți și de ilisu și de sulgiu și de untu și de bezmen de ceară și de ialovițe de siliște și de braniște și de care de jold și de bire și de șeici și de toate dările și angăriile câte sunt pre alți mișei în țara Domniei mele. Așijderea și voi pârcălabi și globnici de acel ținut și deșugubinari
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Stănilești, întâlniți la 1618 și 1619, la sate mai exista un amploaiat numit vatman, ca ajutor al uriadnicului, funcție care rezultă dintr-o carte a lui Antonie Ruset din 1676 în care se pomenește de „Diregătorul și vatmanul său din siliștea Cretești". Din cartea lui Miron Barnovschi dată în 1629 rezultă că vatmanul ducea banii la Domnie, cheltuiala drumului căzând pe contul satelor. Uriadnicul sau dregătorul împreună cu șoltuzul și cu pârgarii aduceau la îndeplinire ordinile domnești referitoare la sarcinile căzute asupra
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poate, și pentru curtea Sultanului; - bezmenul de ceară era darea de ceară pentru luminarea curții domnești. „Cămerașul de lumini avea seama birului de ceară și săpun", „cheltuit la lumânări" și „opaițuri pentru curte", zice Cantemir în Descrierea Moldovei; - ialovițe de siliște - vaci sterpe - și grase, ținute la suhat, bune pentru oastea turcească când aceasta era în expediții - duse la „Vizirul, la Caracal și la Hotin", dar „nevoi în țară erau multe, de chile, de ialovițe, de care și de alte nevoi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Soci, realizându-se satul Soci; 25. Studinețul de la Gherghești devine Lunca; 26. Tatarca de la Gârceni devin Slobozia; 27. Piscul Ienei de la Iana se contopește cu Iana; 28. 6 Martie de la Iana se contopește cu Hălărești; 29. Tifești de la Iana devine Siliștea; 30. Mânzații de Sus de la Ibănești se contopesc cu Mânzații de Jos, realizându-se satul Mânzați; 31. Guanei de la Ibănești devin Ibănești; 32. Balica de la Ivănești se contopesc cu Ivănești; 33. Chilia de Ivănești se contopesc cu Ivănești; 34. Golgofta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
anul următor, 1950, s-au produs răscoale țărănești și În sudul României - spre exemplu, În județele Vlașca, Ilfov și Ialomița. Cele mai importante prin numărul localităților cuprinse și al țăranilor implicați s-au dovedit răscoalele din județul Vlașca (comunele Ciuperceni, Siliștea, Berceni, Tudor Vladimirescu, Cămineasca, dar ulterior și Baciu, Udeni, Cosmești, Blejești, Scurtu, Negreni, Sârbeni, Corbii Mari, Corbii Ciungi, Ghimpați etc.)55. și aceste răscoale au fost Înecate În sânge 56. Satul românesc era supus unei represiuni deosebit de dure, nici o contestare
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
381 m), Dealul Gorghești (354 m), iar cea de-a doua la vest de Berheci - satul Oțelești, continuă cu Dealul Mardare (315 m), Dealul Felea (310 m), iar mai spre vest Poiana Humarului (387 m), Dealul Frunteștilor (386 m), Dealul Siliștea (339 m), Dealul Prisaca (282 m); spre vest de pârâul Dunavăț se opune Dealul Bărboasa (286 m), iar la vest de satul Bărboasa apar Dealul Pleșa (379 m), Dealul Frăția și Dealul Reprivăț (336 m). Acestea încununate vara de o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înștiințare prin voce). Ei strângeau dările și judecau neînțelegerile dintre săteni. Începând cu anul 1840, fiecare sat își avea pecetea sa și purta atât numele proprietarului, cât și numele de ordine al satului. În perioada feudală, au dispărut așezări, apărând siliști 3 (Siliștea la Satu Nou, Siliștea “Cioara’’ Oncești), altele au schimbat vatra, urmărind adăpostul sau terenurile roditoare, altele au apărut prin fenomenul „roirii” din așezările „matcă”, toți fiind urmași ai răzeșilor lui Ștefan cel Mare care au înfruntat tătarii la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
voce). Ei strângeau dările și judecau neînțelegerile dintre săteni. Începând cu anul 1840, fiecare sat își avea pecetea sa și purta atât numele proprietarului, cât și numele de ordine al satului. În perioada feudală, au dispărut așezări, apărând siliști 3 (Siliștea la Satu Nou, Siliștea “Cioara’’ Oncești), altele au schimbat vatra, urmărind adăpostul sau terenurile roditoare, altele au apărut prin fenomenul „roirii” din așezările „matcă”, toți fiind urmași ai răzeșilor lui Ștefan cel Mare care au înfruntat tătarii la 11.06
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și judecau neînțelegerile dintre săteni. Începând cu anul 1840, fiecare sat își avea pecetea sa și purta atât numele proprietarului, cât și numele de ordine al satului. În perioada feudală, au dispărut așezări, apărând siliști 3 (Siliștea la Satu Nou, Siliștea “Cioara’’ Oncești), altele au schimbat vatra, urmărind adăpostul sau terenurile roditoare, altele au apărut prin fenomenul „roirii” din așezările „matcă”, toți fiind urmași ai răzeșilor lui Ștefan cel Mare care au înfruntat tătarii la 11.06.1476, pe valea Berheciului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându-se socio-cultural și sanitar. Pe Valea Berheciului, în sec. al XV-lea, era moșia lui Tomozei, care includea teritoriul actualelor sate: Valea Boului (Livezi), Gorghești, Taula, Dealu Perjului, Onceștii- Vechi, precum și siliștile: Urzica, Chiliana și Cuibărești. Moșia făcea parte din trupul moșiei Mănăstirii Răchitoasa ce era subordonată Mânăstirii „Sf. Spiridon” din Iași („Epitropia Casei Sf. Spiridon”) și se mărginea la est cu moșia Papadopol și la vest cu moșia lui Crețu. Proprietarul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
invazia lăcustelor din 1707, 1711 și 1749, epidemiile de ciumă din 1708, 1719, 1720 și 1738, inundațiile din 1716 și 1730, cutremurele din 1738 și alte evenimente nefericite, au determinat scăderea demografică și chiar restrângerea vetrei (microtoponimia locală înregistrează toponimicul „siliște”, ce semnifică un loc populat și apoi părăsit). Spre sfârșitul sec. al XVIII-lea și începutul sec. al XIX-lea, urmare a stabilirii monopolului turcesc de după pacea de la Kuiciuk Kainargi (1774), începe să se dezvolte din nou comerțul prin stabilirea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
seamă în vatra satului. Numeroase sunt documentele medievale care consemnează livezile și locurile de „pomat’’. În anul 1448, în satul Tomozia- Oncești erau consemnate locuri de prisacă și livezi. În afară de livezile organizate în grădinile din preajma gospodăriilor țărănești, în siliștele din vatra satului și în preajma curților creștea, ca și astăzi, un număr însemnat de pomi. Erau cunoscute pentru calitățile lor deosebite: merele domnești, crăiești și leșești, perele pergamontile galbene, prăsade, ulciorașe, busuioace și tomnatice, cireșele hultoane și crăiești, prunele, bardacele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
reprezintă 0,92% din suprafața agricolă, cu mult sub media pe țară (2,37%). Suprafața livezilor era de 15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului, în grădinile din jurul caselor și în siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai multe localități din partea superioară și mijlocie a pârâului Berheci, poartă numele de „Prisaca” sau „Valea Stupilor”. Aceste localități au dispus de condiții propice pentru creșterea albinelor, în sensul existenței în zonă a pădurilor de salcâm sau de tei (moșiile Siliștea, Pleșa, Bărboasa sau Valea Iepei). Stăpânii prisăcii erau obligați pe atunci să plătească deseatina 1 și camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup din 50 sau la un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]