1,233 matches
-
unei prelegeri universitare, avea să fie arestat (asemenea câtorva mii de studenți din toată țara, ridicați În zilele acelea, acțiune ce a constituit Începutul masacrării studențimii) și, apoi, condamnat de Tribunalul Militar al Regiunii Galați la 15 ani de muncă silnică, pedeapsă pe care o va executa, aproape integral, la Aiud, eliberându-se, la termen, În 23 mai 1963, când abia se putea ține pe picioare. Într-atât de distrofiat era că părea, realmente, cadavru viu. Ne Întoarcem În timp spre
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de tine.” Intenționa Octav ca, Îndată ce va obține licența de profesor, să se Însoare cu dragostea-i dintâi. Însă securitatea, instituție eminamente demonică, prin arestarea lui Octav la 24 iunie 1958 (va fi, apoi, condamnat la 15 ani de muncă silnică), se opune unirii celor doi tineri, aflați la vârstele candorii (ea avea 17 ani iar el 20 de ani). Ioan Bjoza (tatăl lui Octav), plin de indignare, Îi Înjură pe judecători, În față, că i-au condamnat feciorul, pentru care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
În timp de doi ani, Începând din mai 1948, va fi urmărit de securiști spre a fi arestat, fapt ce se petrce În 1950. Inițial a fost condamnat la 3 ani de Închisoare corecțională, apoi, la 15 ani de muncă silnică pentru activitatea anticomunistă, implicit legionară. A trecut prin Închisorile din Cluj, Aiud, Poarta Albă și din nou Aiud, unde execută cea mai mare parte din condamnare. La Canal, ca medic deținut, și-a practicat profesia nobilă cu competență, cu probitate
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
amenința să mi suprime bucuria.” Cu toate că, și În continuare, consideră că-i anodină acea prezicere, tot o povestește, vorbind prin perete, vecinului de celulă (care se numea Capotă, fusese căpitan și avea să fie condamnat la 15 ani de muncă silnică). Astfel, acela să mai uite de torturile din anchetă. Numai că vecinul Capotă ia În considerare predicția auzită și Începe să numere zilele pe care Pazi avea să le trăiască În celula aceea din arestul Siguranței clujene. Îl vom lăsa
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ateism cu tot cortegiul de orori aduse de ocupantul bolșevic. Având dublă origine etnică, fiind grec, după tată, și englez, după mamă, Însă născut și crescut În Dobrogea, la Constanța, domnul Sarry a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică, din care a efectuat peste zece ani, pentru vina falsă că ar fi fost agent al Intelligence Service-ului. Dar mai bine e să reproducem textul actului doveditor: „Ministerul Justiției, Direcția Instanțelor Militare, nr. S/1659 din 24.08.1992
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
1928, În Constanța, a fost arestat la data de 18.11.1949 pentru culegere de informații În favoarea unui stat străin, iar prin Sentința nr. 114/08.04.1950 a Tribunalului Militar Constanța a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică și la 7 ani de degradare civică pentru crimă de trădare de patrie, conform art. 191 pct. 1 C.P., art. 157 C.P., și art. 304 alin. 1 C.J.M. A fost pus În libertate la 4.03.1960 conform Ordinului nr.
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Legionară, făcând parte, Între anii 1944 și 1948, din comandamentul legionar (clandestin). Este arestat, În 1948, și va fi judecat Împreună cu numeroase personalități politice și culturale, printre care s-au aflat Nicolae Petrașcu și George Manu (19031961). Aceștia primesc muncă silnică pe viață, iar Nistor Chioreanu este condamnat la 20 de ani de muncă silnică. Marele savant atomist decedează În Închisoare, iar Petrașcu și Chioreanu vor fi puși În libertate, În 1964, În urma publicării unui decret de grațiere a tuturor deținuților
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
În 1948, și va fi judecat Împreună cu numeroase personalități politice și culturale, printre care s-au aflat Nicolae Petrașcu și George Manu (19031961). Aceștia primesc muncă silnică pe viață, iar Nistor Chioreanu este condamnat la 20 de ani de muncă silnică. Marele savant atomist decedează În Închisoare, iar Petrașcu și Chioreanu vor fi puși În libertate, În 1964, În urma publicării unui decret de grațiere a tuturor deținuților politici din România. Profesorul Nicolae Petrașcu avea să fie „sinucis” În anul 1968 (anul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
securiști, ci În satul bărăgănean Răchitoasa, unde i se fixează domiciliul obligatoriu printr-un ordin ministerial emis Încă din 1956. După un an și ceva de domiciliu obligatoriu este rearestat și va fi condamnat la 23 de ani de muncă silnică, tot pentru crimă de uneltire la ordinea socială (comunistă). Va fi Întemnițat tot la Aiud, de unde va fi pus În libertate la 1 august 1964, printre ultimii deținuți politici, ca urmare a decretului de grațiere. În 1966 se Înscrie la
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
continuarea studiilor prin cursuri fără frecvență, apoi prin frecvență la seral. Nici de această dată nu absolvește liceul, deoarece la 31 martie 1970 va fi din nou arestat (pentru a treia oară), va fi condamnat la 10 ani de muncă silnică, pentru propagandă anticomunistă. După șapte ani și patru luni este pus În libertate din zarca pușcăriei din Aiud, unde a stat mai mereu Încarcerat. Totalizează, așadar, 23 de ani de detențiune politică, devenind unul dintre veteranii gulagului comunist din România
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ars și aruncat În groapa comună, să aibă din nou puls și respirație, ceea ce determină internarea sa În infirmeria lagărului, unde avea să fie Îngrijit de samariteanul milostiv Alfred C. Prack, german cu o condamnare de 18 ani de muncă silnică (nevoind să se ofere În același sens niciun român). Eliberat la 23 Aprilie 1964, Mihai Își Însușește numele de botez al tatălui său ca, În acest fel, să se deosebească de un nepot de frate (botezat tot Mihai ca să-l
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Curios, valurile de sunete răsunau mai departe, alcătuind frazele din Folies d'Espagne de Corelli. Felix își strânse și mai tare ochii ca să se bucure de vis, însă simți în picior răceala tăbliei patului. Printre genele obosite de atâta strângere silnică, se zăreau contururile camerei decolorate de prea multă lumină. Simți că era treaz și valul de sunete e o realitate. Sări din pat. O mână ușoară, furtunoasă execută partea allegro moderato, scoțând picurături vitroase. Inima lui Felix bătu să se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
bordei și le botezase copiii. Cât șezuse singur u fusese mai greu. Ținea și o nevastă slută, de vorbea și nu mai isprăvea. El, mut. Când ieșea o vorbă din gura lui, răsărea soarele. Înmormântase mulți, era singur, sărac și silnic. Între sprâncenele negre i se săpase semnul posomorârii. Avea ochii duși în fundul capului. În ei mocnea mereu un foc neostenit. Iute și mânios, nu se lăsa înșelat la socoteli. Când se mai întindea câte unul la vorbă, ridica o palmă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
un dinte în gură, chelboși, slabi, numai piele și os, desculți, de ani de zile mâncând doar ceva verdețuri culese ici-colo, pândind ciorile ca să le prindă și să le pună la frigare. Nu mai puțin întristător este mediul conformist și silnic al călugărilor, în care Tommaso va fi închis la treisprezece ani și unde va avea parte de ostilitatea superiorilor și de invidia confraților-călugări: Luigi ce repeta mereu aceleași fraze; fra'Taddeo ce-și mișca buzele necontenit ca și cum ar fi mestecat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Pomponescu băuse cafeaua amară, ca să nu cheme pe nimeni, pentru că, era lucru știut, îi plăcea foarte dulce. . - Ascultă, Jean, îi zise madam Pomponescu, aprobată demaman, tu nu te simți bine, nu vrei să chemăm un doctor? . - N-am nimic, răspunse silnic ex-ministrul, ce să constate doctorul? . - Arăți obosit, prea dormitezi toată ziua.Pomponescu avu un zâmbet amar. . . - Altceva n-am de făcut! . - Înainte lucrai, făceai studii asupra catedralei. De cestai? . Profesorul de beton armat râse în sine, fără a scoate un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 381. footnote>. Clement Alexandrinul, în stromata a IV-a, amintește de „unii oameni ticăloși sunt de părere că mărturia dată prin sânge pentru Domnul este cea mai silnică moarte, neștiind că o poartă ca aceasta a morții este începutul vieții celei adevărate; nu vor să se gândească nici la cinstea ce se dă după moarte celor ce au trăit sfânt”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
rănile ce ni le veți face (Ps. 63, 8). Loviți trupul nostru, care, dacă va rezista mai mult, se va încununa cu mai multă strălucire, iar dacă se va sfârși mai repede, va pleca scăpând de niște judecători atât de silnici ... dacă nu sunteți cinstiți mai mult decât Dumnezeu nostru, vă înfuriați ca și cum ați fi insultați cu cele mai mari insulte și ne amenințați cu aceste groaznice chinuri, socotind o crimă credința noastră în Dumnezeu. Dar nu veți întâlni oameni fricoși
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
unei puteri reale, fie un delir al puterii, o putere pervertită, în care preluarea în proiect se face prin hotare și hotărâri impuse. Nimeni, în afara celui ce preia, nu se mai recunoaște și nu se mai definește în această preluare silnică. Dobândind hotare impuse, cel preluat pierde hotarele proprii, devine în întregime plăsmuirea celui ce preia - în care, nerecunoscîndu-se, el nu mai este. El a devenit pur și simplu nimeni. Proiectul care îi preia în el pe toți poate să sfârșească
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu prelua de fapt pe nimeni. În lăcomia vastității sale, în supradimensionarea hotarelor sale până la scara unui eu colosal, proiectul care îi preia în sine pe toți poate tot atât de bine să-i înființeze sau să-i ucidă pe toți. Preluarea silnică în proiect se soldează cu reapariția tiparului. În spațiul uman, tiparul nu poate să reapară decât prin existența unui proiect devastator al uniformizării. Cel care hotărăște pentru mulți poate transforma hotărârea sa în tipar și uniformă. Uniforma anunță că acela
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a unei libertăți) comune. Din clipa în care este votată, legea devine libertatea impersonală care funcționează ca limită pentru libertatea fiecăruia dintre noi. Libertatea impersonală este echivalentă cu depersonalizarea puterii, deci cu obținerea garanției că nimeni nu poate fi preluat silnic și arbitrar în proiectul cuiva. Libertatea impersonală și puterea depersonalizată oferă certitudinea libertății în spațiul multora și al tuturor. Ca depozit rezultat de pe urma donațiilor de libertate, legea așază libertatea la mijloc între noi toți și toți sîntem așezați la aceeași
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a spune ceea ce nu vreau să spun și pentru că termin prin a gândi așa cum ajung să gândesc. Pentru că între mine și cel care mi-a luat libertatea nu există o complicitate, eu îl numesc pe acesta "conducător" doar în chip silnic și urăsc în el chipul pierdut al libertății mele. Și eu nu sânt vinovat nici dacă termin prin a-l alege liber pe cel care mi-a răpit libertatea, pentru că între timp am devenit victima mutilării care m-a supus
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a fi până la urmă. E, în despotism, zbaterea și ridicolul unei boabe de spumă care vrea să se înstăpînească asupra mării într-un chip exterior: despotul nu absoarbe în el comunitatea care l-a făcut cu putință, ci o îmbrățișează silnic. Trecerea mediului extern în mediu intern este, s-ar părea, însăși intrarea în condiția lui "a fi". În fond, am vrut deci să dau un sens plin lui a fi. În ordine biologică, o primă încercare de a intra în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Un om îmbrăcat ca pentru a ieși te proiectează către o plecare ne-întîrziată, în vreme ce faptul că rămâne, că întîrzie, că nu mai pleacă, te blochează, dimpotrivă, într-un soi de stand by pe care nu l-ai prevăzut. Această suspendare silnică și arbitrară a curgerii realității, această pană meschină băgată de un om în palton în roata timpului creează o așteptare pentru care, psihologic, nu ești pregătit. De fapt, cred că răul mi se trage de pe la 10 ani și trebuie pus
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un complex de latifundii în care dreptul privat e drept public, moștenirea averii teritoriale moștenirea puterei în stat. Pentru că nu există moștenirea primogenitului și fiindcă boierii simțeau că în mărimea proprietății teritoriale consistă puterea lor, se introdusese un fel de silnică ereditate. O parte din copii se călugăreau cu de-a sila, unul sau doi moșteneau numele și averea. Din domnia unei singure clase rezultă lipsa totală de drept pentru clasa de mijloc. Erau meserii, erau bresle cu stărostiile lor, dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și atâta putem deduce din câte s-au petrecut pân - acuma. Ieri după-amiazăzi poșta din București n-au sosit. După știri private miniștrii citați de comitet ar fi refuzat de a se prezenta, încît a trebuit să se ieie măsuri silnice contra lor. Iarăși "Romînul" mai vestește că partidul liberal ar fi ajuns la cunoștința că trebuie să deie o direcție mai energică și mai regulată lucrărilor lui din Cameră și Senat, drept care au hotărât de-a se aduna de câte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]