742 matches
-
a colaboraționismului (care, mai nou, nu prea mai ține: a colaborat cine vrei și cine nu, de la PRM-iști la liberali) și să dea în vileag un dosar-două în care victima apare dedicată regimului comunist. Ei bine, ce fel de silogism este cel șchiop care spune că a fi de stânga înseamnă a fi, implicit, ceaușist ? Sunt gata să bag mâna-n foc că, după 21 august 1968, ceaușiștii erau, de fapt, niște naționaliști puriști, niște protocroniști antisemiți, niște romantici reacționari
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
Observatorul și purtînd semnătura lui Al. Averescu, articol din care iarăși citam: Găsesc neloial față de publicul cititor de a prezenta faptele deformate, precum și foarte vătămător educațiune civice a populației cînd prin abilitatea condeiului se induce publicul de a lua drept silogisme oneste ceea ce e scris în ziar și din contră drept sofisme ceea ce este în perfectă armonie cu adevărul." * Cu mărturii și documente inedite, dar și cu o inteligență accentuare a ideii că istoria se repetă, acest număr al Magazinului istoric
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
se constituie printr-un act de adeziune personală, de voință. Această deschidere, observă Vulcănescu, este preferabila unei afirmări silogistice a identității. Brăilenii sunt români; Sebastian e brăilean; Sebastian e român; raționamentul poate fi spune Vulcănescu destul de ușor răsturnat printr-un silogism paralel și destul de inconfortabil pentru Sebastian, căci există și brăileni evrei... Așa cum spuneam ceva mai înainte, textul dezvăluie libertatea de gandire a autorului, mobilitatea argumentării, flexibilitatea demonstrației orchestrate pe toate nivelele problemei. În același timp, Vulcănescu se desparte de Eliade
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
Și chiar dacă nu se vor dovedi "adevărate" (ceea ce, în fond, nici nu pretind a fi, rostul lor situîndu-se dincolo de acest criteriu), rămîn plauzibile și fascinante. Singurul aspect la care se mai poate contribui cu lucruri noi, după sclipitoarea desfășurare de silogisme de la Noica, este acela referitor la cauza absențelor revelate de autor: este ea un dat metafizic sau doar unul istoric? Am fost dintotdeauna înclinat spre determinismul istoric. însă nu despre asta mi-am propus să scriu acum. Vocație filosofică, românul
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
the old friends and true, răvașul de plăcintă. Nu o să le contrazic, obiceiuri de voie bună. Pun doar, pentru contrapunct, altfel - oare? - de planete în săculețul cu rămășaguri pe totul și pe nimic, uitate de-ndată ce le faci: Cioran, Silogismele amărăciunii. Syllogismes de l'amertume, din 1952 (Gallimard), după 40 de ani, la Humanitas, în traducerea lui Nicolae Bârna. Planetele sînt zece: Atrofia cuvântului, Pungașul Prăpastiei, Timp și anemie, Occident, Circul singurătății, Religie, Vitalitatea dragostei, Despre muzică, Vîrtejul istoriei și
Zodii și planete by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7746_a_9071]
-
Universitatea de Vest din Timișoara, păstorit de Doru Roman, publicul a resimțit că, cel puțin în arta interpretării muzicale, nu te sacrifici pentru ceea ce ești, ci pentru ceea ce poți deveni. întreaga noastră existență stă, de altfel, sub semnul Luxuriei ca silogism al globalizării și paradox al plafonării. Cînd însă atît silogismele, cît și paradoxurile sunt întîmpinate cu grație și eleganță, ți se oferă șansa să adulmeci gestul redării sonore ca pe o materie spirituală cu sprintenă memorie, mai tare decît bronzul
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
a resimțit că, cel puțin în arta interpretării muzicale, nu te sacrifici pentru ceea ce ești, ci pentru ceea ce poți deveni. întreaga noastră existență stă, de altfel, sub semnul Luxuriei ca silogism al globalizării și paradox al plafonării. Cînd însă atît silogismele, cît și paradoxurile sunt întîmpinate cu grație și eleganță, ți se oferă șansa să adulmeci gestul redării sonore ca pe o materie spirituală cu sprintenă memorie, mai tare decît bronzul și mai fragilă ca reputația unei femei ori a unui
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
premii pentru audiobook, editura a publicat cu ani în urmă un disc compact însoțit de un caiet, cu cîteva interviuri ale lui Cioran, înscenate într-un continuum, din care întrebările au fost excluse, astfel încît se creează impresia că autorul Silogismelor amărăciunii face ascultătorului anonim o confesiune. In această toamnă, încă înainte ca Hertei Müller să-i fi fost decernat Nobelul , editura a scos un dublu disc compact, însoțit de o hartă a Banatului, ilustrat cu imagini dintr-un sat uitat
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
Gheorghe Grigurcu Neacceptînd a se plasa pe terenul unei filosofii care depreciază viața sensibilă, care pune în paranteză subiectivitatea în favoarea unor adevăruri "superioare", "pure și eterne" cum spune, ricanînd, Nietzsche, autorul Silogismelor amărăciunii își moaie condeiul în cerneala moraliștilor. O segmentare a meditației sale îi acordă aerul unei confesiuni literare, fruct al discontinuității umorale, reacție permanentă la "sistem", sumisiune la condiția jurnalului, care posedă "filosofia" sa proprie. În cadrul acesteia, o chestiune esențială
Fețele autenticității (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7543_a_8868]
-
Ce va urma după Nietzsche va fi degradarea treptată a unei discipline care își va pierde apetența pentru mister în favoarea gîndirii logice. Filosofii vor înceta să mai fie profeți cu predilecție pentru taine și vor deveni tehnicieni cu ușurință în silogisme. Excepția numită Heidegger - ultimul glas prin care filosofia a atins tonul oracular, de imn al misterelor, de pe vremea lui Hegel - nu schimbă tendința generală. În Europa, filosofia este un motet a cărui partitură aparține trecutului, ceea ce e totuna cu a
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
născută, adică, în afara oricărei fiziologii, fie și aceea a sensibilității acceptate, forma artistică se dematerializează, părăsește principiile gravitației și devine parte dintr-un nesfîrșit discurs al esențelor. O viziune austeră, de sorginte protestantă, se construiește exclusiv din voluptatea pură a silogismelor. Nu omul particular, nu căutările sale în tridimensional, nu respirația cărnii sufocate sub propriile-i poveri pot fi găsite în reveriile artistice ale lui Mattis-Teutsch, în imaginarul său inepuizabil, ci abstracțiuni desăvîrșite, concepte imaculate al căror destin tainic este actul
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
a colaboraționismului (care, mai nou, nu prea mai ține: a colaborat cine vrei și cine nu, de la PRM-iști la liberali) și să dea în vileag un dosar-două în care victima apare dedicată regimului comunist. Ei bine, ce fel de silogism este cel șchiop care spune că a fi de stînga înseamnă a fi implicit ceaușist? Sînt gata să bag mîna-n foc că, după 21 august 1968, ceaușiștii erau, de fapt, niște naționaliști puriști, niște protocroniști antisemiți, niște romantici reacționari - și
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
născută, adică, în afara oricărei fiziologii, fie și aceea a sensibilității acceptate, forma artistică se dematerializează, părăsește principiile gravitației și devine parte dintr-un nesfîrșit discurs al esențelor. O viziune austeră, de sorginte protestantă, se construiește exclusiv din voluptatea pură a silogismelor. Nu omul particular, nu căutările sale în tridimensional, nu respirația cărnii sufocate sub propriile-i poveri pot fi găsite în reveriile artistice ale lui Mattis-Teutsch, în imaginarul său inepuizabil, ci abstracțiuni desăvîrșite, concepte imaculate al căror destin tainic este actul
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
mari ticăloși, reluat în volumul său de publicistică Timp mort (Ed. Polirom, 1998, p. 11-16), cu pretenția de a discredita întreaga breaslă. Opinia lui Cristian Tudor Popescu își construia un insidios caracter de generalitate, pornind de la trei cazuri notorii. Iată silogismul publicistului: "1. Sadoveanu, Arghezi, Călinescu sunt mari scriitori români. 2. Sadoveanu, Arghezi, Călinescu sunt mari ticăloși români. Iar tragedia acestei nații stă în faptul că între aceste două afirmații nu există contradicție" (p. 11-12, în volumul lui Cristian Tudor Popescu
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
Ce i se poate reproșa unui studiu ca Labirintul de oglinzi - metodologic vorbind, și nu folosind intrumentele zise lejere ale recenziei - e perfecta acoperire a subiectului. Informația teoretică nu e pusă niciodată, nici măcar pentru un minim aer exotic, în slujba silogismului. Sunt reproduse și forfecate, puse în ecuație și nuanțate spectaculos strict acele pasaje care pot servi ilustării secvențialei modificări a viziunii despre realitate. Or, o asemenea majoră reformă, o asemenea îndrăzneață răsturnare de preconcepții nu își poate permite luxul de
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
pentru juriști și logicieni”. Fernando Savater observă, în al său Eseu despre Cioran, că stilul francez al acestuia „dă impresia de ceva ținut în frîu”. Ce rezultă de aici? Că îmbrățișînd raționalitatea expresiei franceze, care frînează jocul verbului pitoresc, autorul Silogismelor amărăciunii alege disciplina. Nu la o eliberare năzuiește, ci, dimpotrivă, la o încorsetare, la un clasicism al ființei creatoare. Să fie aceasta o formă de ispășire a tinereții entuziaste, turbulente nu numai sub raport politic? După toate probabilitățile, da. O
Despre Bilingvism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2620_a_3945]
-
destul de elastică...) suntem martorii (nu neapărat fericiți) ai unei posibile substituții esențiale: homo sapiens este tête-à-tête cu homo videns, și acesta din urmă e pe cale să ocupe, la modul copios, spațiul simbolic. [...] Speculând în marginea acestui amplu, valid și teribil silogism pe care îl enunță filosoful italian (și nu numai el), este firesc să ajungem la ideea că televiziunea, de unde, inițial și intențional, era un instrument/ mijloc de a face educație, astăzi, ea a ajuns o capcană înfricoșătoare. Cu alte cuvinte
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]
-
născută, adică, în afara oricărei fiziologii, fie și aceea a sensibilității acceptate, forma artistică se dematerializează, părăsește principiile gravitației și devine parte dintr-un nesfîrșit discurs al esențelor. O viziune austeră, de sorginte protestantă, se construiește exclusiv din voluptatea pură a silogismelor. Nu omul particular, nu căutările sale în tridimensional, nu respirația cărnii sufocate sub propriile-i poveri pot fi găsite în reveriile artistice ale lui Mattis-Teutsch, în imaginarul său inepuizabil, ci abstracțiuni desăvîrșite, concepte imaculate al căror destin tainic este actul
De la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7899_a_9224]
-
hiatusurile. Și o fac cu program. Respectă ei înșiși coeziunea pe care se străduiesc s-o asigure. La Mureșan, algoritmul se complică. Intervin condiții suplimentare, piedici de tot felul, iar metafora e deviată în permanență. Compozițional, poemul său e un silogism expandat. Urmărindu-i cu atenție premisele și concluziile, se poate constata că acestea se află, practic, în spații paralele. Frig nu vorbește nici despre entalpia universului, nici despre coerența micilor erori de parcurs. Acestea sunt jocuri, manierisme logice, trucuri. Mai
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
mea, e gara, în care grabnic mi-am depus povara, sătul de drum în anotimpul ud. Prea primitor n-a fost nici trenul, care speram să-mi dea puțină împăcare... Că mă iubești, e tot ce-am vrut s-aud. Silogismul contradicției Tristețea-i că Aceasta și Aceea nu pot fi simultan adevărate. De s-ar putea un adevăr în rate, ne-ar fi mai confortabilă aleea? Dacă și vântul iernii, tot de asta vorbește-ntruna, - jalnica ta soartă rămâne,-ntre
BÖSZÖRMÉNYI ZOLTÁN - O sumă de sonete by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/11444_a_12769]
-
prezență feminină care i-ar fi luminat ultimii ani de existență. În 1981, pe când avea 70 de ani o nemțoaică la jumătatea vârstei lui, pe nume Friedgard Thoma îi trimite o scrisoare în care își mărturisește admirația pentru scrierile lui, „silogisme ale amărăciunii”. Între cei doi se înfiripă o poveste ce durează patru ani și se materializează printr-o serie de corespondențe. „Sunteți centrul vieții mele, zeita unuia ce nu crede în nimic, cea mai mare fericire și cea mai mare
Le Monde a publicat, de 1 Decembrie, o iubire controversată a lui Cioran () [Corola-journal/Journalistic/68031_a_69356]
-
să metabolizeze bezna și halucinațiile subconștientului (al doilea eu!), transformându-le în lumina propriului viitor. Tiziano Scarpa explorează în Cecilia puterea ei de a genera un vortex de imagini simbolice, ordinea senzorială și cea inteligibilă fiind integrate aceluiași flux epic. Silogismul tradițional susceptibil de a deveni o gândire în cerc cedează locul raționamentului prin imagini. Colajul, „corelativul obiectiv" în poezie, sau fluxul conștiinței în proză sunt elementele unor limbaje estetice avansate de psihologie tip Wilhelm Wundt - Alfred Binet. Autorul ne oferă
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
culturalului se văd și capătă un sens. O carte realmente europeană aceasta, atât de bogată în idei și interpretări, lipsită de complexe, dar exactă în descrierea lor. I-aș reproșa autorului doar refuzul categoric al expresivității metaforice, menținerea pe turnantele silogismului critic fără o minimă conversiune plastică. Este motivul pentru care un exeget de valoarea lui Mircea Martin nu are, în prezent, recunoașterea publică, largă, pe care ar merita-o. Asemenea cărți epurate de imagini și puse, de la un capăt la
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
lui Herbert von Karajan că nici un sunet din cele pe care le-a adăugat în partitură nu-i aparține, finalul care lipsește putînd fiind extras din spiritul Fugii, grație unei deducții logice. Fuga e o construcție strictă de perfecțiunea unui silogism, iar cine știe premisele poate anticipa concluzia, în chiar asta constînd contribuția lui Erich Bergel la completarea operei lui Bach: a adăugat epilogul ce lipsea din edificiul fonic. Astfel sasul născut la Râșnov va da melomanilor din Germania, în anii
Contrapunctul al XVIII-lea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3712_a_5037]
-
1968 este invitat de Karajan la Berlin, unde studiază cîteva luni toată literatura de specialitate (130 de titluri) în marginea Fugii lui Bach, convingîndu-l pe șeful Filarmonicii berlineze că intuițiile lui sunt corecte: contrapuncturile lui Bach au o logică de silogism care pornește dintr-o bipolaritate tematică. Și deși Karajan îi sugerează să nu se mai întoarcă în România, Bergel, în virtutea acelorași principii rigide care îl făcuseră antipatic la Cluj, revine în țară, pentru a fugi definitiv în 23 decembrie 1971
Contrapunctul al XVIII-lea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3712_a_5037]