39,852 matches
-
mixt, 3 - ornitologic, 4 - forestier, 1 - paleontologic și 1 pedologic, toate fiind în administrarea sau custodia unor instituții. Acestea sunt (în paranteză transcriem administratorul/custodele): Pajiștea cu narcise Bătești (Consiliul Orășenesc Făget); Arboretumul Bazoș ( I.C.A.S. Timișoara); Pădurea Bistra (Ocolul Silvic Lunca Timișului); Sărăturile de la Diniaș ( S.C. „Electrificare-Instalații” Peciu Nou); Mlaștinile Murani (Consiliul Local Pișchia, Direcția Apelor Banat); Lunca Pogănișului (consiliile locale Tormac, Nițchidorf și Sacoșu Turcesc); Locul fosilifer Rădmănești (Ocolul Silvic Făget); Mlaștinile Satchinez (Muzeul Banatului); Movila Șiștak (Consiliul Local
Agenda2006-33-06-01-genera 5 () [Corola-journal/Journalistic/285118_a_286447]
-
Făget); Arboretumul Bazoș ( I.C.A.S. Timișoara); Pădurea Bistra (Ocolul Silvic Lunca Timișului); Sărăturile de la Diniaș ( S.C. „Electrificare-Instalații” Peciu Nou); Mlaștinile Murani (Consiliul Local Pișchia, Direcția Apelor Banat); Lunca Pogănișului (consiliile locale Tormac, Nițchidorf și Sacoșu Turcesc); Locul fosilifer Rădmănești (Ocolul Silvic Făget); Mlaștinile Satchinez (Muzeul Banatului); Movila Șiștak (Consiliul Local Sânpetru Mare); Lacul Surduc (Direcția Apelor Banat); Pădurea-Parc Buziaș (Consiliul Orășenesc Buziaș); Pădurea Dumbrava (Ocolul Silvic Lugoj); Parcul Banloc (Consiliul Local Banloc); Beba Veche (Consiliul Local Beba Veche); Pădurea Cenad, Insulele
Agenda2006-33-06-01-genera 5 () [Corola-journal/Journalistic/285118_a_286447]
-
Apelor Banat); Lunca Pogănișului (consiliile locale Tormac, Nițchidorf și Sacoșu Turcesc); Locul fosilifer Rădmănești (Ocolul Silvic Făget); Mlaștinile Satchinez (Muzeul Banatului); Movila Șiștak (Consiliul Local Sânpetru Mare); Lacul Surduc (Direcția Apelor Banat); Pădurea-Parc Buziaș (Consiliul Orășenesc Buziaș); Pădurea Dumbrava (Ocolul Silvic Lugoj); Parcul Banloc (Consiliul Local Banloc); Beba Veche (Consiliul Local Beba Veche); Pădurea Cenad, Insulele Igriș, Insula Mare Cenad și 3 157 hectare din Parcul Național „Lunca Mureșului” (Direcția Silvică Arad). Suprafața totală (cca 7 000 de hectare), bogăția și
Agenda2006-33-06-01-genera 5 () [Corola-journal/Journalistic/285118_a_286447]
-
Apelor Banat); Pădurea-Parc Buziaș (Consiliul Orășenesc Buziaș); Pădurea Dumbrava (Ocolul Silvic Lugoj); Parcul Banloc (Consiliul Local Banloc); Beba Veche (Consiliul Local Beba Veche); Pădurea Cenad, Insulele Igriș, Insula Mare Cenad și 3 157 hectare din Parcul Național „Lunca Mureșului” (Direcția Silvică Arad). Suprafața totală (cca 7 000 de hectare), bogăția și diversitatea tipurilor ariilor protejate din Timiș au reprezentat principalele argumente pentru Ministerul Mediului de a înființa la Timișoara și o filială a Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și Conservarea
Agenda2006-33-06-01-genera 5 () [Corola-journal/Journalistic/285118_a_286447]
-
invitația domnului Mario Moretti Polegato, consulul general al României la Treviso (Italia), între 13-15 iulie, o delegație din partea Universității de Vest „Vasile Goldiș“ din Arad va efectua o vizită la Padova pentru a stabili o colaborare cu Facultatea de Inginerie Silvică a prestigioasei universități italiene. Un prim reper al viitoarei colaborări universitare vizează asigurarea unui stagiu de pre- gătire practică în silvicultură pentru studenții italieni în România. ( L. S.) Modernizare Procesul de modernizare al sistemului de tehnologia informației al C.E.C. va
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
fost măsluite documente și s-au folosit relații la nivel înalt. Această decizie a fost luată în mandatul lui Adriean Videanu la primăria Capitalei. Prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București 112/2007, acest drum a fost luat de la Direcția Silvică Ilfov și trecut ca stradă de acces pentru cartierul Greenfield. La un an după această decizie, firma Titan Mar, controlată de același Adriean Videanu, a primit un contract de la firma Impact în valoare de peste 100.000 de euro. „Contractul nu
Infringement pentru România din cauza lui Videanu şi Udrea () [Corola-journal/Journalistic/42686_a_44011]
-
c)rti au fost consultate 86 lucrări științifice, din care 44 sunt publicații din străinătate. Îmi revine plăcuta îndatorire de a aduce cele mai alese și calde mulțumiri domnului Prof.univ.dr.Traian Neagu, membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice din România, pentru realul ajutor și îndrumarea acordată, pentru sfaturile părintești aș putea spune, în ceea ce privește finalizarea studiilor. În activitatea de aprofundare a problemelor studiate, mi-au fost de un real folos sfaturile și sprijinul acordat de domnul Prof. univ. dr.
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
La începutul anului următor, în toate comunele rurale, cu excepția comunelor Forăști și Valea Seacă, exista la primărie cel puțin un post telefonic. Unele comune aveau chiar două sau mai multe posturi telefonice. Al doilea post telefonic la Găinești aparținea Ocolului Silvic, iar la Văleni, Domeniului Coroanei. La Mălini, două posturi telefonice se aflau la primărie și câte un post, la SART și la Domeniul Coroanei, iar la Lespezi, din cele 6 posturi telefonice existente, trei aparțineau comunei sau județului și celelalte
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mecanică auto, o unitate de mecanizare și transporturi forestiere, intreprinderea de gospodărie orășenească etc. Exista o unitate agricolă de stat, o cooperativă agricolă de producție și Stațiunea experimentală pomicolă, a cărei activitate era coordonată de Academia de Științe Agricole și Silvice. De asemenea era dezvoltat comerțul. Au apărut magazine și complexe comerciale bine aprovizionate, iar la sate a crescut rețeaua unităților cooperației de consum. În tot raionul s-a dezvoltat rețeaua de învățământ și cea sanitară, luând ființă școli generale și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din afară. Pot fi inspectori de muncă și inspectori sociali persoanele cu studii universitare de licență absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă În domeniile fundamentale: științe inginerești, știinte agricole și silvice, științe juridice, științe economice sau În următoarele specializări: sociologie, psihologie, medicină și administrație publică. 5.1. Obligațiile inspectorilor de muncă. Conform art. 18 din Legea nr. 108/1999, republicată, coroborat cu art. 14 din Regulament inspectorii de muncă sunt obligați
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
Ceahlău), Postăvarul și Cristianul Mare (Munții Postăvarul), Vârful cu Dor, Babele și Omu (Bucegi), Rânca (Munții Parâng), Straja (Munții Vâlcan), Padiș (Apuseni). Cazarea în zona montană este posibilă și în unități cu specific aparte, cum sunt refugiile alpine și cabanele silvice de vânătoare. Primele sunt construcții de mici dimensiuni, opera unor asociații turistice, iar celelalte sunt construcții ale ocoalelor silvice, ce servesc turismului cinegetic și piscicol. Ele sunt concentrate mai ales în zona montană (Maramureș, Vrancea, Harghita), dar și în Delta
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Vâlcan), Padiș (Apuseni). Cazarea în zona montană este posibilă și în unități cu specific aparte, cum sunt refugiile alpine și cabanele silvice de vânătoare. Primele sunt construcții de mici dimensiuni, opera unor asociații turistice, iar celelalte sunt construcții ale ocoalelor silvice, ce servesc turismului cinegetic și piscicol. Ele sunt concentrate mai ales în zona montană (Maramureș, Vrancea, Harghita), dar și în Delta Dunării. Satul de vacanță este un ansamblu de clădiri, de obicei vile sau bungalouri, amplasat într-un perimetru bine
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
săli de spectacol, teatre, muzee și grădini de vară, destinate pentru susținerea unor reprezentații sau pentru expoziții; 3. amenajările pentru agrementul de interior - discoteci, cluburi, săli de biliard, popicării, jocuri mecanice; 4. spațiile verzi, reprezentate de parcuri, grădini și areale silvice naturale, care acționează ca factor activ atât terapeutic cât și recreativ. Plajele constituie o componentă esențială a stațiunilor litorale. Atractivitatea lor depinde de lățime, lungime, granulometria nisipului, cât și de prezența unor suprafețe lacustre (lagune și limane). În țara noastră
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
personală suplimentară, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul codul numeric personal; - acordul persoanei întreținute ca întreținătorul să beneficieze de coeficientul de deducere personală suplimentară; - nivelul și natura venitului persoanei aflate în întreținere, inclusiv mențiunea privind suprafețele de teren agricol și silvic deținute, precum și declarația afirmativă sau negativă cu privire la desfășurarea de activități de: cultivare a terenurilor cu flori, legume și zarzavat în sere, în solarii amenajate și în sistem irigat; cul;tivare a arbuștilor și plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierrelor și
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
III ISTORICUL CERCETĂRILOR Valea Lohanului nu a format încă obiect al unui studiu geografic special. Teritoriul în care se încadrează regiunea a fost, însă, cuprins în unele studii geologice și geografice întreprinse asupra Podișului Moldovei ori în cercetări istorice, arheologice, silvice și viticole, cu caracter general sau local. Oricât de puține sunt lucrările științifice și colecțiile de documente istorice care, prin conținutul lor, se referă la regiunea cercetată, contribuția acestora este valoroasă reprezentând pentru studiul de față surse pertinente de informații
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Cuza”, Iași, secțiunea II b, tom XI, 1965. 12. Jeaurenaud P., Saraiman A. Geologia Moldovei Centrale dintre Siret și Prut, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1995. 13. Moțoc M. Eroziunea solului pe terenurile agricole și combaterea ei, Editura Agro - Silvică, București, 1963. 14. Posea Gr. Geomorfologia generală, Editura Științifică, București, 1971. 15. Posea Gr. Relieful României, Editura Științifică, București, 1974. 16. Ungureanu I. Hărți geomorfologice, Editura Junimea, Iași, 1978. 17. Ungureanu I. Cartare, cartografiere și elemente de analiză geomorfologică, Centrul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în care voturile sunt inegale. Stahl (1998, vol. II, pp. 41-42) semnalează aici un alt exemplu în care nivelul constituțional este influențat de nivelul alegerii colective, afirmând că procedura de vot din obștea orașului Câmpulung a servit drept model Codului silvic din 1910. În sânul obștilor sătești există și membri cu funcție specializată, dar ei aveau mandate limitate ca obiect și durată și erau revocabili, obștea rezervându-și dreptul de a controla permanent și direct modul în care aceștia execută sarcinile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pentru a nu fi luate de vânt. Iarna veneau cu vitele în pădure și le dădeau să mănânce frunzele culese toamna. Dacă vremea nu permitea acest lucru, atunci sătenii plăteau femei să care în spate până în sat frunzele. Atunci când regulile silvice sunt mai aspre, și aici ne referim la nivelul constituțional, sătenii își restrâng practica la pomii din vatra satului. Când fac frunzarul în sat, el are 1,20 metri lățime și 3 metri înălțime. Conform datelor din studiul lui Stahl
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu aprobarea domniei (Stahl, 1998, vol. I, pp. 244-246). Mutând discuția asupra pădurii ca sistem de resurse care furnizează lemn, trebuie precizat faptul că preocuparea pentru exploatarea rațională a lemnului nu era caracteristică satelor devălmașe, pădurea fiind exploatată în scopuri silvice doar pentru nevoile din gospodărie. Chiar dacă exploatarea nu se făcea în scopuri silvice, nu înseamnă că, în alte condiții (populație mai mare, tehnici mai avansate etc.), acest tip de exploatare nu ar fi fost devastator, mai ales dacă luăm în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ca sistem de resurse care furnizează lemn, trebuie precizat faptul că preocuparea pentru exploatarea rațională a lemnului nu era caracteristică satelor devălmașe, pădurea fiind exploatată în scopuri silvice doar pentru nevoile din gospodărie. Chiar dacă exploatarea nu se făcea în scopuri silvice, nu înseamnă că, în alte condiții (populație mai mare, tehnici mai avansate etc.), acest tip de exploatare nu ar fi fost devastator, mai ales dacă luăm în considerare faptul că principala modalitate de a folosi pădurea era distrugerea ei parțială
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
face pentru că obștea își pierduse vechea putere. Ea se destrămase astfel încât cumpărătorii nu mai tratau cu colectivitatea moșnenilor, ci cu fiecare membru în parte. Statul este obligat în final să recunoască gravitatea situației, iar în expunerea de motive a Codului silvic din 1910 se afirmă (apud Stahl, 1998, vol. II, pp. 189-191): „Societățile mari de exploatare, compuse aproape în unanimitate din străini, asigurându-și sprijinul moșnenilor sau al răzeșilor fruntași, au cumpărat mai toate pădurile răzeșilor sau moșnenilor cu prețuri foarte
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
din preț, dând celorlalți devălmași sume cu totul neînsemnate”. Odată cu această expunere de motive se destramă orice urmă a recunoașterii de către stat a drepturilor obștilor de a se autoorganiza. Prin urmare, afirmă Stahl (1998, vol. II, pp. 194 196), Codul silvic încearcă să creeze un sistem în care drepturile pe care le are fiecare țăran în parte sunt definite exact și înscrise într-un registru local. Transferul acestor drepturi urma și el să fie consemnat în acel registru. Deși slab tolerați
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
că-i vorba de vreun lup? De vreun cutremur? Nu, dragii mei... mai rău! De cum ajunseră la marginea poienii, se treziră cu toții fațâ-n față cu... dopmnul Nicanor! A fost ceva de-a dreptul cumplit. Lîngă el se mai aflau inginerul silvic din comună și un alt domn străin, cu un aparat de fotografiat, spînzurîndu-i de gît. Toți copiii amuțiră și încremeniră, de parcă i-ar fi transformat muma pădurii în stane de piatră. Singură vaca trase un răget prelung, pe semne un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
sectorul agricol, 27% nu lucrau, iar restul activau în diferite alte domenii. Cei mai mulți navetiști proveneau din Heci, Lespezi și Bursuc. Fondul funciar - 5285 ha, din care 3989 ha (70%), reprezenta sectorul cooperatist. Terenul agricol ocupa 4720 ha (89,95%), terenul silvic 139 ha (2,63%), ape, bălți, lacuri - 116 ha (2,19%), teren neproductiv 58 ha (0,09%), teren pentru construcții 152 ha (2,64%). Terenul agricol cuprindea: arabil 3826 ha (81,10%), pășuni 661 ha (14%), fânețe 152 ha (3
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de la Institutul de cercetări pentru industrie și chimie alimentară, precum și activitatea de cercetare privind cultură sfeclei de zahar de la Institutul de cercetări pentru cereale și plante tehnice Fundulea din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Academia de Stiinte Agricole și Silvice. Articolul 6 - Pe data prezentului decret se înființează Centrul de cercetare și producție pentru piscicultura, pescuit și industrializarea peștelui, cu sediul în municipiul Galați, în subordinea Centralei producției și industrializării peștelui de sub îndrumarea și controlul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]