793 matches
-
91F0 Păduri riparlene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91G0 * Vegetație forestiera panonica cu Quercus petraea și Carpinus betulus; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91H0 * Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91I0 * Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. ─────────────���───────────────────────────────────────────────────────────────── 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun; ───���─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91V0 Păduri dacice de fag
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
clasa a V-a de producție și având consistentă arboretului de 0,4: a) mesteacăn - în etajul forestier montan [FM(1) - FM(3)]; ... b) carpen - în etajul forestier deluros [FD(1) - FD(4)]; ... c) salcie - în etajul forestier de câmpie, silvostepa și stepa (CF, SS). 2. Taxa prevăzută la pct. 1 nu se datoreaza pentru terenurile din fondul forestier național care se ocupă cu obiectivele sau lucrările prevăzute la art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991 , republicata, cu modificările
METODOLOGIE din 30 ianuarie 2003 de calcul al taxei, garanţiei, contravalorii terenului, chiriei, contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte obligaţii financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147929_a_149258]
-
16 .......................... în cadrul țărilor europene. 2. Numărul sondajului: este compus din codul direcției silvice, ocolului silvic și numărul sondajului (alinierea se face din stanga): se înscrie codul categoriei în care se încadrează stațiunea sondajului astfel: 1) insuficient aprovizionat cu apă: ... - stațiunile din silvostepa, indiferent de evoluția parametrilor climatici și de tipurile de sol; - stațiunile din silvostepa, zona forestiera de câmpie, deal și munte, care suporta secete prelungite și puternice pe o perioadă de 2-3 ani, făcând imposibilă refacerea rezervelor pedohidrice; duce la accentuarea
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
ocolului silvic și numărul sondajului (alinierea se face din stanga): se înscrie codul categoriei în care se încadrează stațiunea sondajului astfel: 1) insuficient aprovizionat cu apă: ... - stațiunile din silvostepa, indiferent de evoluția parametrilor climatici și de tipurile de sol; - stațiunile din silvostepa, zona forestiera de câmpie, deal și munte, care suporta secete prelungite și puternice pe o perioadă de 2-3 ani, făcând imposibilă refacerea rezervelor pedohidrice; duce la accentuarea deficitului hidric, indiferent de tipul de sol; - stațiunile din zona forestiera de câmpie
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
sunt Suceava, Moldova, Bistrița, ce vin din Carpați, și cele locale, Bârladul și Jijia cu Bahluiul; podișul are un climat temperat continental cu ierni reci și veri secetoase; vegetația de păduri de stejar, gorun din vest și din centru și silvostepa din est au fost înlocuite de culturi agricole; Podișul Moldovei este o regiune cu multe orașe și sate mari, cu o rețea de drumuri în lungul văilor. b. Diviziuni Podișul Sucevei. Este situat în nord-est, are înălțimile cele mai mari
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
dinspre mare atenuează temperaturile ridicate din lunile de vară; râurile sunt scurte, se varsă în Dunăre sau în diferite lacuri și cele mai multe seacă în timpul verii. Lacurile cele mai mari sunt pe litoral (Razim, Sinoe, Techirghiol). vegetația naturală - de păduri, de silvostepă și stepă - a fost înlocuită cu diverse culturi agricole, Dobrogea reprezentând o importantă regiune agricolă cunoscută pentru cereale, viță de vie, livezi de piersici, caiși etc. DE REȚINUT Podișul Mehedinți se caracterizează prin: alcătuire din șisturi cristaline și calcare; structură
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
podișului. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resurse și zonele de exploatare: cărbuni sare Câmpia Transilvaniei Podișul Târnavelor gaz metan Podișul Someșan Dealurile Bistriței Lacul Știucii din Câmpia Transilvaniei Valea Târnava Mare înguste, iar vara albiile seacă. Vegetația inițială, de stepă, silvostepă și păduri de stejar, a fost înlocuită treptat cu diverse culturi agricole. În subsol se află petrol și gaze naturale care se exploatează în mai multe locuri. Există numeroase așezări, între care orașe mari, cu o economie complexă (București, Timișoara
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și ierni geroase. Aici precipitațiile, care nu depășesc anual 450 mm, au o distribuție neuniformă de la un anotimp la altul. Vegetația de ierburi (colilia, negara etc.) și de arbuști (măceș) a fost aproape în întregime înlocuită cu culturi agricole. Zona silvostepei cuprinde Câmpia Moldovei, sudul Podișului Bârladului, sectoare din Câmpia Română (în sud, și de la Jiu la Vedea; în est, de la Mostiștea la Galați) și cea mai mare parte a Câmpiei de Vest. Sunt regiuni joase în care climatul mai umed
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Tufe de rododendron în Munții Bucegi • Numiți factorii care au determinat repartiția vegetației țării noastre. • Menționați pricipalele etaje de vegetație cu esențele specifice. Completați tabelul de mai jos corelând zonele de vegetație cu fauna și solurile. Zonele de vegetație Stepa Silvostepa Pădurea Zona alpină Componentele floristice Fauna Solurile În Dobrogea și sud-vestul României există speciile submediteraneene: liliac sălbatic, cărpiniță, mojdrean, castan comestibil, iasomie etc. Importanța vegetației constă în faptul că este: componentă însemnată a peisajului geografic (de exemplu, păduri de câmpie
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
bogăția în specii se datorează complexității condițiilor de viață în cadrul cărora vegetația este cea mai importantă. Fiecărei zone de vegetație îi este caracteristică o anumită grupare de animale. În regiunile de câmpie și podișuri joase, cu vegetație de stepă și silvostepă, sunt specifice animalele mici care se hrănesc cu ierburi și semințe. Între acestea sunt rozătoarele (șoarecele de câmp, hârciogul, popândăul, iepurele etc.) și diferitele specii de păsări (prepelița, dropia). În regiunile de câmpii înalte, dealuri și munți cu o vegetație
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în care au luat naștere (climat, vegetație, rocă etc.). Aceste condiții sunt deosebite mai întâi pe marile trepte de relief, și, ca urmare, solurile rezultate vor avea o repartizare zonală. Solurile din regiunile de câmpie din zonele de stepă și silvostepă cu climat mai uscat aparțin clasei molisolurilor și sunt reprezentate de mai multe tipuri de cernoziomuri (negre, ciocolatii, castanii etc.). În regiunile mai umede sunt cernoziomuri levigate. Toate sunt fertile și, ca urmare, folosite, în primul rând, pentru diverse culturi
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Cerb Popândău PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI NATURAL Dezvoltarea societății a fost însoțită de modificări pe care omul, prin diverse acțiuni, le-a impus mediului natural. Tăierea pădurii pentru folosirea lemnului sau pentru extinderea suprafețelor de pășunat, desțelenirea stepei și a silvostepei pentru creșterea suprafeței agricole, desecarea unor bălți și mlaștini din luncile râurilor mari, construirea barajelor pe râuri, creșterea localităților și a numărului de fabrici etc. constituie câteva din intervențiile omului în natură. Ele au produs schimbări în alcătuirea diferitelor unități
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
înălțimi ce depășesc 2 000 m, circa două cincimi din suprafață este ocupată de dealuri și podișuri, iar pe 30% din teritoriu se află regiuni de câmpie. Există râuri mari, lacuri, precum și o bogată vegetație, de la formațiunile de stepă și silvostepă la pădurile de conifere și pajiști alpine. Climatul este temperat, cu mai multe nuanțe. Elementele specifice cadrului natural. Datorită străvechii locuiri, elementele specifice cadrului natural au cunoscut o serie de modificări. Acestea au fost influențate de factorii locali — unii cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
unor orașe), un număr mare de așezări — sate întinse și orașe în lungul văilor mari, al căilor de comunicație, precum și la contactul cu dealurile. Pe ansamblu este un mediu care a suferit transformări intense: defrișarea pădurii, desțelenirea stepei și a silvostepei, desecarea unor suprafețe întinse din luncile râurilor mari și, în primul rând, a Dunării, modificări profunde în lungul litoralului. Cele mai importante probleme referitoare la calitatea mediului sunt: 140 ROMÂNIA PROBLEME ALE MEDIULUI Maluri intens degradate la Ocna Sibiului Fabrica
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
întâlnite la nivel național caracterizează mediul acvatic, terestru și subteran (www. anpm.roă: habitate acvatice - habitate marine, costiere și de apă dulce; habitate terestre - habitat de pădure, de pajiști și tufărișuri, habitat de turbării și mlaștini, habitat de stepă și silvostepă; habitate subterane - habitat de peșteră. Între tarile membre și candidate la Uniunea Europeana, România deține cea mai mare diversitate biogeografică. În comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, pe teritoriul României se interferează 5 regiuni biogeografice, din cele 11 europene și anume (fig
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
arțar, jugastru, tei etc., doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile mai joase și versanții văilor domină o vegetație de silvostepă (pajiști cu rare pâlcuri sau fragmente de pădure), înlocuită aproape în totalitate prin culturi agro-viti-pomicole, ce exprimă caracterul economic de bază al comunei Voinești. O statistică a utilizării teritoriului comunal din ultimile decenii ale secolului trecut indică faptul că, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
câteva aspecte ale vegetației din regiunea respectivă. În monografia geografică a județului Iași (,,Județul Iași ”,1972) realizată de I. Șandru, V.Băcăuanu și Al.Ungureanu găsim informații și asupra vegetației și faunei din zona Șipote, aici fiind caracteristică vegetația de silvostepă. Regionarea făcută în tratatul de, ,Geografie a României” (vol.I, 1983) plasează zona studiată în regiunea fitogeografică central-europeană, provincia est-carpatică, subprovincia podolico- moldavă și districtul Podișul Moldovei. Cercetările asupra solurilor Asupra solurilor din regiunea Șipote există o lucrare care se
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
exclus să apară și strate acvifere de apă dulce, cantonată în depozitele calcaroase și grezoase ale Buglovianului și Badenianului (L. Ionesi). II.5 Potențialul vegetal și faunistic Din punct de vedere fitogeografic, teritoriul comunei Șipote se află în zona de silvostepă, către limita mai uscată, cu nuanțe stepice a acesteia. Vegetația lemnoasă a fost îndepărtată în întregime de factorul antropic, resturi ale fostelor păduri fiind reprezentate astăzi prin mărăcinișuri formate din Prunus spinoasa și Rosa canina. Existența pâlcurilor de pădure cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o mare răspândire o au și plantele halofile și higrofile. Fragmentarea reliefului,, pantele accentuate, excesul de umiditate din lungul șesurilor și sărăturarea solurilor acestora, ca și larga dezvoltare a proceselor de degradare a versanților din multe sectoare au limitat transformarea silvostepei de aici în scopul utilizării agricole. Astfel, este semnificativ de menționat că terenurile arabile ocupă doar un procent de 59,9%, iar pășunile și fânețele naturale la un loc ocupă 22,6% din suprafața totală a comunei . a) Vegetația de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
valoroasă plantă meliferă. Dintre speciile de arbuști amintim :socul (Sambucus nigra),sângerul (Cornus sanguinea), măceșul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna),lemnul câinesc (Ligustrum vulgare). În arealul zonei împădurite există și o bogată vegetație ierboasă alcătuită din specii de stepă și silvostepă. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt : păiușul(Festuca valesiaca), iarba bărboasă (Botriochola ischeamum),colilia (Stepa lessingiana), dedițelul (Adonis vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca),stânjenelul (Iris gramineea),firuța (Poa nemoralis), vioreaua (Scilla bifolia), toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
menta), Plantago lanceolata (pătlagina),Primula officinalis (ciuboțica- cucului),Rosa canina (măceș),Rumex alpinus (ștevia),Salix alba (salcia albă), Sambucus nigra (socul),Taraxacum officinalis (păpădia), Urtica dioica(urzica)ș.a. FAUNA Fauna de pe teritoriul comunei Șipote este reprezentată prin asociațiile faunistice de silvostepă, de terenuri agricole, asociații faunistice de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Deci, condițiile fizico -geografice în care este situată comuna Șipote se reflectă în bună măsură și în distribuția lumii animale. Existența faunei este strâns legată de specificul covorului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
animale. Existența faunei este strâns legată de specificul covorului vegetal. Din cauza spațiului foarte limitat ocupat de vegetația abundentă, se remarcă un număr scăzut atât ca specii,cât și ca indivizi mai ales la mamifere și păsări. 1. Fauna pajiștilor de silvostepă este săracă și puțin variată, datorită înlocuirii în mare parte a acestui domeniu natural cu cel al culturilor agricole. Mamiferele specifice sunt: popândăul (Citellus citellus), șoarecele de câmp (Mierotus arvalis), cățelul pământului s.a. Păsările sunt reprezentate prin: potârniche (Perdix perdix
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
șopârlele (Lacerta agilis) și unii șerpi (Natrix natrix). Insectele sunt foarte numeroase, multe având un rol important în polenizarea diverselor plante. Cele mai numeroase sunt :cosașul (Locusta viridis), greierul (Lyogrielus campestris), numeroși fluturi,păianjeni,cărăbuși, libelule. 2. Fauna pădurii de silvostepă este reprezentată prin puține specii de mamifere precum: iepurele (Lepus europaeus), vulpea (Canis vulpea), căprioara (Capreolus capreolus), bursucul( Meles meles), la care se adaugă apariții mai rare cum sunt :lupul (Canis lupus), porcul mistreț (Sus scrofa),ce apare în grupuri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
că acțiunea interdependentă a factorilor naturali a determinat formarea unui complex,alcătuit din soluri diferite, după influența precumpănitoare a unora sau altora din factori. Astfel, sub influența dominantă a climei și vegetației s-au format soluri zonale caracteristice stepei și silvostepei (cernoziomuri și cernoziomuri levigate), acolo unde condițiile de relief, rocă,pânze de ape, vârsta formelor de relief, au permis evoluția normală a solului. Acolo unde condițiile locale de relief (accidentat), pânzele de apă (aproape de suprafață),compoziția rocii (marne gipso -clorurate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vegetației acvatice, specializarea forței de muncă, cooperarea cu unitățile de profil bine dotate și organizate. Gama de specii cu valoare cinegetică de pe teritoriul comunei Șipote este mai puțin diversificată, datorită spațiului limitat ocupat de vegetația arborescentă și înlocuirii pajiștilor de silvostepă cu culturi agricole. Cu toate acestea, vânatul este destul de abundent, datorită menținerii în bună măsură a biotopurilor naturale ale faunei de terenuri agricole, de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Fondul de vânătoare e constituit din Fondul nr. 16 Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]