19,447 matches
-
miniștrii (fantomă și ei) care au îndrăzneala să chiulească de la ,datorie": arbitru peste o echipă fără crampoane, el a început să împartă cartonașe galbene, ca într-un meci de fotbal la care nu mai vin de mult spectatorii. Dar nu simțul ridicolului a prisosit vreodată în lumea celor fascinați doar de propria imagine, a celor atrași ca de un magnet de fotoliile puterii. Încercând să speculeze momentele dificile prin care am trecut și trecem (criza ostatecilor din Irak, iritarea unor lideri
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
monstru cu apucături nu tocmai curate") - acestea sînt personajele din Tălpi. Șotronul, aflate în interiorul sau, cum spune naratorul în alt loc, în conștiința lui Bikinski: sînt creațiile acestuia, reale și fantastice, pendulînd între lumea orașului și aceea din mintea și simțurile lui Bikinski, între reperele de pe drumurile bine trasate și coșmarul personajului central. Bikinski este ceea ce teoria literaturii numește un antierou; pictor de icoane și om-afiș, purtînd reclame prinse cu bolduri de poalele pardesiului, cu o tașcă plină de ziare vechi
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
personajele-figuri create chiar de necredința lui; Golgota personajului lui Nichita Danilov e asfaltul, coniacul e ,catalizatorul de idei", existența însăși trăgîndu-și firele din cele două lumi (,această lume umplută cu tot felul de trupuri trecătoare de cealaltă lume, aflată dincolo de simțuri, unde viețuia, înconjurat de lumina Domnului, sufletul nemuritor"), din credință și tăgadă, din fisurile care unesc/despart trecutul și prezentul, unde, iată, se poate plăsmui noua lume - hua-hua a lui Bikinski: Fisurile dintre trecut și prezent trebuiau să constituie ingredientul
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
străzile, statuile, porumbeii, Corso, Fundație, Copou, Tătărași, Nicolina, Alexandru) și cel care este nefiind, cel ascuns în imaginarul lui Bikinski, în aristocrația lumii artiștilor ori în subsolurile sale: al balansului baroc dintre ceea ce poate fi privit și ceea ce, prin mintea, simțurile și stările lui Bikinski, poate fi văzut. Romanul ca și poezia din Fîntîni carteziene, Cîmp negru, Arlechini la marginea cîmpului, Poezii, Deasupra lucrurilor, neantul, Mirele orb, Suflete la second-hand, Secol, publicistica din Urechea de cîrpă, Apocalipsa de carton și prozele
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
nivel vizual și emoțional, de o mare intensitate, de natură să incite atât memoria "gustului", dar mai ales persistența plăcerii. Neevocând niciodată, în mod expres, actul acuplarii, este remarcabilă forța de sugestie a acestor imagini care derivă dintr-un deosebit simț al spațiului plastic, dublat de acuitatea trăirilor exprimate cu o sinceritate fără limită. (Black magic women, Remember Amsterdam, Gilette, Peisaj, Tricyclop etc.) Calitatea vizuală a lucrărilor sale, atât în varianta lor grafică, cât și picturală, mă face să consider că
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
au demonstrat, și cu această ocazie, ce înseamnă autenticitatea, profesionalismul, dragostea și respectul față atât de (tele)spectatori cât și pentru acest gen de artă înălțat la rang de patrimoniu național. Iar când peste toate cântecele (cu texte de bun simț) mai rămâne în suflet rezonanța melodiilor interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș, cuvintele devin fără rost... În ceea ce o privește pe moderatoarea emisiunii, Iuliana Tudor, aceasta a fost o prezență discretă și agreabilă în contextul unui spectacol într-adevăr de
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
ipocriziei. În plus, are acea calitate ca, atunci cânt te aștepți mai puțin, un poem (precum Pe coridor sau Omul este un animal care așteaptă) sau doar un vers minunat să lumineze pagina. Pe coperta patru, Florin Iaru îi spune simț poetic. Iulia Balcanaș, Filme americane, Editura Cartea Românească, București, 2005, 57 p.
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
Cel care a fondat-o tot în 1896 a fost un om de afaceri mai dotat decât pionierii acestei arte: deținea patentele fraților Lumičre încă din 1902 și până la începutul primului război mondial cumpărase și compania muribundă a lui Méličs. Simțul mercantil al lui Charles Pathé l-a făcut să creeze filiale de distribuție și în locuri până atunci neprihănite de cinema, de exemplu Rusia. Bizar, el a ajuns, în 1908, să distribuie în S.U.A. de două ori mai multe filme
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
a instituit un embargou al tăcerii. Vor exista, firește, reorientări de sume, unele ziare care, sub Năstase, aveau impresia că sunt nedreptățite, vor primi discrete compensații sub Tăriceanu, și așa mai departe. Mecanismul va funcționa în continuare, imun la bun simț și ideea de piață liberă. Se schimbă stăpânii, se schimbă slugile - metoda rămâne. Revin la exemplul de la care am plecat. A stârnit un oarecare scandal, acum vreun an, decizia unui juriu al Ministerului Culturii de a nu premia scenariul care
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
și-și trage un glonte în cap".31 Și Ladima se sinucide, dar nu în timpul duelului, ci ulterior. Camil Petrescu dramaturg Pentru Camil Petrescu duelul este un motiv etico-estetic esențial. Mulți dintre eroii lui își demonstrează virilitatea sau își definesc simțul onoarei prin duel. În piesa Mioara, Radu Vălimăreanu apără onoarea iubitei luptîndu-se în duel cu "craiul" spadasin Garnowski. Lupta are loc cu pistoale și Radu este grav rănit, pierzîndu-și un ochi. În Act venețian, Cellino îl provoacă la duel pe
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
să răspundă neapărat, pe altă cale, de insultele pe cari le-a rostit". Se subînțelege că această "altă cale" ar putea fi o provocare la duel, dar - fiind ilegal - amenințarea nu este explicită. Într-adevăr, la 18 mai 1941, invocînd "simțul onoarei", Dan Botta îi roagă pe prietenii săi N.I. Herescu și dr. Ion Cantacuzino să-i fie martori la un duel cu Lucian Blaga. "}in la o reparație integrală a tuturor acestor injurii - le scrie Botta ca un adevărat Ťcorsican
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
bolnave ale unor conducători cvasi-analfabeți? Cum a fost posibil ca o lume întreagă să privească neputincioasă - după ce ani în șir l-a cocoloșit cu cele mai înalte onoruri -, la megalomania agresivă a lui Nicolae Ceaușescu, un individ pe care bunul simț elementar te îndemna să îl eviți. O istorie a comunismului românesc este necesară, dincolo de informațiile factuale pe care le oferă, pentru a înțelege ceea ce s-a întîmplat în realitate și cum au funcționat mecanismele puterii, indiferent de calitatea oamenilor aflați
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
aceea a maramureșeanului Augustin Buzura (n. 1938), amândoi veniți spre un centru simbolic cu o încărcătura de revoltă mocnită a marginalilor. Cei doi colegi de generație șaizecistă, din două extreme ale spațiului românesc, au în comun admirația pentru Liviu Rebreanu, simțul moral acut, fibra de opozanți și subversivi, spiritul analitic al prozei, conștiința dramatică a confruntării cu sistemul comunist (cenzura i-a obstrucționat semnificativ), prezentă atât în atitudinea lor ca scriitori, cât și în comportamentul personajelor. Un realism psihologic incisiv, cu
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
i se efectuase intervenția chirurgicală, formația "Divertis" cânta "Ce bine-mi pare că ai luat țeapă". Părerea mea nu contează, dar cred că momentul televizat de Antena 1 nu a fost deloc umoristic. Dimpotrivă, a părut total lipsit de bun simț, adică așa ceva nu se face, nici măcar ca divertisment, chiar dacă mai avem speranțe în umor... Doar dacă este vorba despre tipul de umor guvernamental privindu-i pe pensionari, țărani și persoane cu venit minim garantat care să plătească C.A.S., măsură
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
Vasia nu reușea să disocieze marile idei imperiale de necuviincioasele sale satisfacții personale. O regăsea pe maiestatea sa, pitită în umbră, în spatele principalelor peripeții ale destinului său. Aceasta i-a dat prilejul să constate că, până și la oamenii mici, simțului statului și gustul femeii erau complementare. Această încurajare tacită a suveranei îl biciuia aproape la fel de mult ca vederea goliciunii senzuale a Nataliei. Cuibărită lângă el, Natalia îl observa zâmbind ca și cum ar fi găsit comică disproporția dintre sexul lui de flăcău
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
pe față, ei au trudit din greu, de-a lungul timpului, să pătrundă în tainele nudului, în semnificația atitudinilor, în limbajul gesturilor și în chemarea surdă a privirilor (pentru că la chemarea explicită a modelelor au fost prezenți întotdeuna cu mult simț de răspundere, adică fără ezitări și fără ambiguități). O lucrare precum Originea lumii, de pildă, pe care Courbet a realizat-o cu mult curaj pentru vremea aceea - și cu tot atîta candoare prin raportare la vremurile de astăzi -, și-a
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
în patrimoniul genului, cîteva desene erotice pline de avînt documentar și de un indiscutabil instinct viril. Dar dacă Tonitza și-a plasat cutremurătoarele-i vedenii în spațiul mîntuitor din proximitatea altarului, dacă imaginația lui Coneliu Baba, dublată de un profund simț al realității - componente atît de bine cunoscute ale personalității sale - , se așază într-un orizont care de-abia de-acum încolo urmează a fi determinat, severul Ressu a intrat abrupt în faptul epic și în istoria clipei. Plasate undeva prin
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
elogiază pe cine e rentabil etc." Sau, luînd-o invers, "orice ideologie, cînd se rigidizează, cînd vrea să schimbe lumea cu orice preț, cînd devine coercitivă, procustiană și obligatorie, certitudine maniheistă, transformîndu-i pe adversarii de idei în monștri periculoși, cînd pierde simțul realității și se blochează în utopie, riscă să piardă omenia". Bine spus, numai că, săgețile doar plutind, fiecare poate pretinde, n'est ce pas, că aici nu se simte. Se simte la ceilalți. Urmează o anchetă, în siajul numerelor despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
Marina Constantinescu M-am suit în trenul de Belgrad. Vagon de dormit. Demodat bine. În jur s-a populat iute. Numai bărbați, mulți chinezi. Scriu mesaje apocaliptice... Gălăgie, vorbărie, o oarecare neliniște în toate simțurile mele. N-am reușit să dorm, dar am avut cîteva căderi în amintiri. Vacanțele de vară la Turnu-Severin. Pe atunci, rupeam sîrbește. Acum, mai știu doar să gătesc tocana sîrbească. Mergeam cu rudele în piață și cumpăram Vegeta pentru toate
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
în două mari părți, aproape egale ca întindere, corespunzând celor două zile (solstițiul de iarnă și solstițiul de vară) prin care se definește lumea lui. Două zile diferite de toate celelalte și un erou pe măsură, care le parcurge cu simțurile încordate, cu vigilență mentală și senzitivă, pentru a le epuiza, parcă, întregul semantism. Personaj singular, cu aureolă nu de sfânt, dar de supraom, Antipa îi este înfățișat cititorului secvențial, livrat cu încetul, într-o continuă schiță de portret - și mai
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
angajarea socială, ci devotamentul pentru noua iubită. Situat între Lida, fosta soție, și Viorica (p. 262), Radu are conștiința probabilei ratări (p. 222). Nu tot ce se întâmplă e rațional, subconștientul are adesea un rol decisiv (p. 261). Viorica are simț justițiar, apără intimitatea copiilor (p. 234), e revoltată de percheziționarea lor (p. 219). Idealismul și individualismul sunt acum, în anii '65, păcate minore față de cum erau privite în anii '50. Ideea esențială a romanului e aceea a descoperirii de sine
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
1. Desfrânarea este poftirea, satisfacerea fără rânduială și nepermisă de legea morală a plăcerilor sexuale. Este o poftă fără rânduială a trupului împotriva poruncii lui Dumnezeu 2, lăsarea cu totul în voia poftelor trupului, care se ațâță în noi prin simțurile noastre 3. Patima desfrânării constă în întrebuințarea patologică pe care omul o dă sexualității sale. Folosirea sexualității nu ține deloc de originea firii umane și aceasta a apărut numai ca urmare a păcatului protopărinților.4 La înțelegerea mai exactă a
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
binele și bucuria proprie este începutul tuturor relelor 69, este piedica înaintării celor ce vor să se sârguiască 70 și ea este totodată maica relelor 71 și începutul tuturor patimilor 72. Filavtia este o dragoste irațională, o satisfacere exclusivă a simțurilor, a poftelor care sădesc în minte boli și pătimiri ale trupului, greu de vindecat 73, o dragoste care divide tot ce are legătură cu persoana umană, împărțind și sufletul celui robit de ea74, făcând din pătimaș să caute doar ceea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
fiind văzut ca o viață în paradis, când de fapt este un iad interior bine camuflat. Cel robit de această patimă a filavtiei sau a iubirii trupești și egoiste de sine însuși, caută propria sa plăcere trupească, plăcerea legată de simțuri. Această patimă se manifestă printr-un cras egoism, ducând la un egocentrism maximal care, sub forma acestei iubiri sensibile devine cea mai distrugătoare pentru sufletul omenesc. Nu trebuie să se înțeleagă că n-ar trebui să ne iubim pe noi
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
împotriva omului. Asemeni rodului din grădina Edenului, alcoolul ne fascinează și ne atrage spre veselie și fericire; dar, la sfârșit, bucuria se transformă în nenorocire, violență și crimă. Influența alcoolului se resimte direct asupra scoarței cerebrale, provocând excitarea și aprinderea simțurilor spre pofta desfrâului; iar împreună distrug milioane de celule nervoase care niciodată nu se mai refac 86. Sfântul Ignatie Briancianinov, în lucrarea sa Tâlcuri la Patericul egiptean, arată de ce vinul era considerat printre pricinile care duc la curvie (desfrânare). Astfel
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]