1,391 matches
-
misive și câteva aforisme cunoscute ca Maxime capitale și Sentințe vaticane. Trebuie oare să acceptăm și această extremă reducere a chintesenței care este cvadruplul remediu? Oare nu riscăm să lăsăm doar muchiile ascuțite ale unei gândiri organizate ca o mașină simplistă, chiar puțin naivă, și să vedem mecanismele fine dispărând în operația sintetică? De fapt, acest Tetrapharmakon este expus clar la Philodemos din Gadara, în secolele II-I î.Hr., în textul său intitulat Contra sofiștilor, iar apoi gravat de Diogene pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în total dezacord cu lumea reală. Se înșală, pentru că numeroase figuri angajate în politica politicianistă a Romei se reclamă de la epicurism sau suferă influența lui. Cicero, căruia îi datorăm acest gen de simplificare, avea numeroase motive să întrețină acest maniheism simplist, reducționist și eronat. Printre altele, pentru că Piso, protectorul lui Philodemos, nu l-a susținut într-o afacere de promovare politică. Și a văzut trecându-i pe sub nas guvernarea Macedoniei, la care râvnea, atribuită unui dușman al său. De atunci, el
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
democrație și economia de piață, ca o resetare voluntară și spontană a principiilor de coordonare din economie și politică, deși foarte influentă la începutul anilor ’90, când a inspirat diverse programe de „terapie de șoc”, a fost treptat recunoscută ca simplistă (Kolodko, 1993). Acest deficit conceptual reflectă slaba preocupare a teoreticienilor liberali de a înțelege relația dintre economie și politică. Deși, în general, se susține că libertățile economice și cele politice sunt, deopotrivă, necesare și desirabile pentru buna funcționare a societăților
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Annan, pregătirea profesională, convingerile și personalitatea inspectorilor ONU și AIEA din Irak ș.a.m.d. Ambele variante ale primului nivel de analiză comportă diverse critici în literatura de specialitate. Utilizarea variabilei „natura umană” este criticată, spre exemplu, ca fiind prea simplistă și neștiințifică în a explica războiul și pacea preponderent în baza viciilor/virtuților firii umane. Cât privește analiza indivizilor, principalul ei inconvenient rezidă în dificultatea empirică a colectării de date suficiente și corecte pentru conturarea unei imagini clare, complete și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
două teme mari și importante: selecția uzinală și orientarea profesională. Având în vedere rezultatele ei practice spectaculoase, unele chiar științifice și aspectele de modă coroborate cu nereușitele și exagerările inerente, psihotehnica nu poate fi tratată, apreciată și înțeleasă în mod simplist. Ni se pare mai utilă o analiză critică, în primul rând a epocii în care a apărut curentul psihotehnic iar în al doilea rând, a rezultatelor sale propriu-zise. Conținutul noțiunii de psihotehnică, denumirea atât a curentului, cât și a practicii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în sinea lor. Așa au intrat în practica psihotehnicii utilizarea distribuțiilor de frecvență, măsurătorile antropometrice fundamentate statistic. K. Pearson (1903) a fost inițiatorul calculelor de corelație, iar E. Kraepelin a introdus în 1902, construcția curbei de muncă. Din păcate, utilizarea simplistă a acestor metode nu a fost întotdeauna suficientă pentru exprimarea complexității personalității examinate, pentru exprimarea subtilităților individuale iar exagerarea calculelor statistice a acoperit deseori esența calitativă a aptitudinilor. F. Giese (1925) a subliniat importanța precauției în utilizarea statisticii matematice. El
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
are reguli stricte de comunicare care pot deveni bariere în comunicare. Nerespectarea acestora, de obicei, se penalizează. Astfel conținuturile sunt filtrate. Cu cât organizația este mai mare, cu atât este mai cronofagă comunicarea. De aceea, deseori se apelează la soluții simpliste, considerate raționale, dar care pot distorsiona mesajele. Informația înseamnă putere, deci unele mesaje pot fi reținute, distorsionate în mod voit, acest fenomen fiind specific luptei pentru putere din cadrul organizațiilor. Acceptarea informației ca fiind adevărată este o condiție a comunicării organizaționale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este asemănător cu cel al capitalismului: obiectiv, rece, neutru și într-o oarecare măsură, agresiv. Între timp s-au elaborat o serie de ghiduri, reguli legate de cum anume să utilizăm acest mod de comunicare. Stilul folosit în e-mail este foarte simplist, mult mai ușor se răspunde la aceste „scrisori” decât la cele tradiționale. Prezența opțiunilor „replay” și „forward” îndeamnă parcă la o acțiune imediată. Aceste mesaje pot fi stocate foarte ușor, dar pot fi și șterse fără nici o dificultate. Totodată se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
universali răi, ce trebuie repede uitați! Acest proces de sciziune servește nevoii (și speranței) credinței într-un lider omnipotent care să fie capabil să reducă incertitudinea și să dea un sens (schimbărilor, de exemplu). Acest model riscă să devină unul simplist și periculos, avertizează specialiștii. Din fericire, există numeroase studii academice și cercetări serioase pe marginea schimbărilor organizaționale și a leadership-ului, care analizează modul în care liderii creează condiții pentru ca organizațiile să se schimbe, modul în care conduc schimbarea și motivează
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
istorice, zic eu, în măsura în care ne angrenează „actual” nu este o stare. Marile doctrine care au influențat omenirea nu au fost scutite de alterări și îngroșări, fenomenul acesta fiind, poate, inevitabil. Înseamnă aceasta că doctrina însăși se reduce efectiv la catehismul simplist, nu rareori la caricatura ei? Ce asemănare mai este între grandioasa aventură a minții care a fost filozofia lui Descartes și schema seacă și pauperă pe care și-o reprezintă unii ce se dau drept cartesieni și nu mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
temperament și educație, eu unul (și cred că mai sunt mulți alții, nu-i așa?), nu prea gust nici promiscuitatea și nici refuzul săpunului. Afară de aceasta, oricât aș înțelege și chiar simpatiza diferite manifestări iconoclaste, există un soi de radicalism simplist al negației care ține și el de barbarie. Trebuie să fim solidari cu toate valorile de totdeauna și de pretutindeni ale civilizației. Asemenea solidaritate a spiritului cu propriile sale forme o exprimă atitudini ca a lui T.S. Eliot în poezia
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dar fără sentiment este ca o logică impecabilă, dar absurdă prin indiferența ei față de suferință; este ca un creier electronic, capabil de a da răspunsuri riguroase/exacte, dar nu neapărat și adevărate, deoarece omenescul nu se desfășoară după o schemă simplistă, de genul: „da” sau „nu” (nu este linear și categoric, ci dimpotrivă, sinuos și Încărcat de multe contradicții și Îndoieli). Μ Un paradox mereu incitant: noi producem ideile, dar năzuim să avem o anumită idee drept stăpân (drept ideal). Μ
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
că el nu se mai configurează ca o intervenție pe un curs iminent - „dezvoltarea” identificată cu întregul nostru viitor -, ci se prezintă mai degrabă ca un sprijin acordat celor la putere pentru a menține ordinea. Nu aș spune în mod simplist că „realismul” compromisului istoric este definitiv depășit, dar, cel puțin, el trebuie cu siguranță să fie redefinit și să depășească acel caracter strict de „manevră politică”. Așadar, o formă de luptă întârziată cu disperare și una deosebit de avansată. Dar, tocmai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
n-a mai citit o carte de pe vremea lui Lombroso și a Carolinei Invernizio - îl fac să considere ca fiind estetice toate experiențele pe care lacunele sale culturale și umane îl împiedică să le aibă. El îmi face un reproș simplist spunându-mi că nu contează chipul, ci creierul omului. Ei bine, brutarul despre care vorbeam mai devreme, prin simpla sa prezență fizică, dezvăluie (la fel ca milioane de semeni ai săi) că: a) în creierul lui s-au depozitat acele
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe cea freudiană în psihologie (ca să rămân în limitele unor scheme elementare) nu este un act de subcultură. Ignoranța Bisericii în aceste ultime două secole a fost paradigmatică, mai ales în ceea ce privește Italia. După ignoranța ei s-a plăsmuit și cea simplistă a burgheziei italiene. E vorba despre o ignoranță a cărei definiție culturală este următoarea: o perfectă coexistență între „iraționalism”, „formalism” și „pragmatism”. Sentințele Tribunalului Sacru sunt, de exemplu, un enorm corpus de documente ce demonstrează arbitrarul spiritualist și formalist, pe
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
universul nașterii și al avortului. Cine se ocupă din punct de vedere politic de naștere și de avort nu poate să considere ontologic universul copulării - și să-l pună, astfel, în discuție - decât cu condiția de a fi în mod simplist și meschin realist. Am schițat deja aspectul acestui univers al copulării în Italia de astăzi, dar vreau, în încheiere, să-l rezum. Acest univers include o majoritate total pasivă și în același timp violentă, care consideră intangibile toate instituțiile sale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
-ți întorc acuze de felul ăsta. Rămânând la aspectul general al discursului tău, tu glumești cu faptul că „de ceva vreme, calul meu de bătaie este consumismul”: ironia asta a ta mi se pare un pic reductivă și, de aceea, simplistă. Știu bine, alegerea ta pragmatică este de a accepta statu-quo-ul, dar nu e și a mea, care sunt un idealist. „Consumismul există, ce să-i faci?”, pare că vrei să-mi spui. Atunci lasă-mă să-ți răspund: pentru tine
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu Rusconi 2. Nu doar fiindcă cred, de exemplu, că a lucra pentru televiziune este mult mai rău, ci pentru că, în mod deliberat, nu intenționez să condamn pe nimeni din motive formale. S-o facă tinerii, al căror radicalism este simplist și biologic crud. În ceea ce privește operațiunea Rusconi, eu cred că este foarte avansată (din punctul de vedere al evoluției capitaliste) și deja pătrunsă în întregime de un cinism noetic total (presupunând o filozofie neo-hedonistă, care să înlocuiască TOTUL: Biserica, națiunea, familia
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
parte, tehnicismul. Un asemenea tehnicism a fost luat nu atât din textele marxiste (care sunt științifice, nu tehnice), cât din textele sociologice. Sociologia este o știință burgheză. Modelele sale sunt anglo-saxone și franceze. De altfel, și retorica bazată pe „hiperbola simplistă” are trăsături admirabil de burgheze. Vezi, de exemplu, limbajul futurismului (fascist). Limbajul ziarului Lotta continua 1 și (la un nivel mult inferior) cel al publicației Potere Operaio 2 sunt un amestec de „scriitură” paradoxală, de scandal à la Marinetti 3
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
plus, la adâncimi mari domnește întuneric veșnic. Definirea habitatelor dintr-un râu se poate face după diverse criterii, ca dimenisuni, plante acvatice, vegetația terestră riverană, substrat etc. Mediul acvatic este destul de străin omului, care de regulă are o imagine foarte simplistă și parțială cu privire la viața acvatică. El se gândește la pești, eventual alge, meduze, scoici (mai ales dacă e vorba de mare), iar despre bacterii se gândește că e o nedorită poluare. În realitate în ape există o imensă diversitate de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
dar eseistul iese la rampă provocând cu întrebări incitante, în vreme ce politologul nuanțează constant în favoarea conlucrării, a cooperării, a consensului. Împătimit de cunoașterea științifică, autorul taxează drept folclor urban opiniile conform cărora știința îl alienează pe om. Astfel, într-o viziune simplistă, „tehnica dezumanizează și cultura salvează, înnobilând pe om. [...] Drept corolar rezultă că odată ce tehnica este profund utilitaristă, culturii salvatoare îi revine prin contrast menirea să rămână fără scop și să fie un exercițiu gratuit al spiritualității. Nimic nu este mai
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
as Standardization Pădurea administratorilor nu poate fi și una a naturaliștilor. Chiar dacă interacțiunile naturale ce au loc În ea sunt cunoscute, realitatea pe care o constituie ele este prea complexă și prea diversă pentru a se preta la o descriere simplistă. Interesul comercial al statului pentru cherestea a reprezentat filtrul intelectual necesar reducerii acestei complexități la dimensiuni controlabile. Natura, oricât ar fi ea de modificată prin interacțiunea cu omul, este prea greu de stăpânit În forma sa „brută” pentru a putea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la adevăruri destul de subtile, complexe și, până atunci, necunoscute, cum ar fi distribuția pacienților tuberculoși În funcție de venit și de domiciliu. Riscăm să inducem În eroare numind aceste procedee elaborate de cunoaștere „simplificări operate de stat”, fiindcă ele nu sunt deloc simpliste, iar, adesea, modul În care oficialitățile le pun În aplicare este deosebit de sofisticat. Cuvântul „simplificare” este folosit aici cu două sensuri precise. În primul rând, cunoașterea de care are nevoie autoritatea trebuie să Îi ofere acesteia o imagine sinoptică asupra
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
punct de vedere temporal, cât și funcțional, În cadrul acestor limite autoimpuse. În rest, totul era rezolvat, grație formulelor pentru spațiul verde, lumină, școli și număr de metri pătrați pe cap de locuitor. În urbanism, ca și În silvicultură, de la ipotezele simpliste la practica modelării mediului - În vederea adaptării lui la simplificările cerute de formule - nu este decât un pas. Un exemplu Îl reprezintă logica proiectelor de satisfacere a nevoilor de aprovizionare ale unei populații date. După ce au aplicat formula unui spațiu comercial
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
concepem o pădure regulată”; „Natura a conceput o pădure a tendințelor pe termen lung... Noi Încercăm să concepem o pădure a beneficiilor pe termen scurt”, „Natura a conceput o pădure a diversității... Noi Încercăm să concepem o pădure a uniformității simpliste”; „Natura a conceput o pădure a proceselor interdependente... Noi Încercăm să concepem o pădure a produselor izolate” (p. vii). Vezi, de exemplu, Honoré de Balzac, Les Paysans, Pleiades, Paris, 1949; E. P. Thompson, Whigs and Hunters: The Origin of the Black
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]